Connect with us

ACTUALITATE

Iuliu Maniu, 151 de ani de la naştere. Duelul în care era să-şi piardă viaţa la Cluj

Publicat


Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873, în satul Bădăcin, judeţul Sălaj, fiind fiul avocatului Ion Maniu (strănepot al lui Simion Bărnuţiu) şi al Clarei Coroianu, sora memorandistului Iuliu Coroianu.

Unul dintre principalii artizani ai Unirii

A fost unul dintre principalii artizani ai unirii Transilvaniei cu România. A condamnat regimurile autoritare instaurate în ţară începând din februarie 1938 şi a protestat împotriva politicii expansioniste sovietice şi hitleriste pe seama unor teritorii româneşti, iar mai apoi s-a opus satelizării României de către URSS şi comunismului susţinut de trupele bolşevice, se aminteşte în lucrarea „Guverne şi guvernanţi (1916-1938)”, autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu (Ed. Silex, Bucureşti, 1996).

„Perseverenţa cu care Iuliu Maniu a urmărit şi criticat greşelile puterii, abaterile de la normele legale şi de la morala creştină, intransigenţa sa au împiedicat sau au limitat tendinţele autoritare manifestate în societatea românească. El a ţinut sus steagul democraţiei în anii regimurilor autoritare, dictatoriale şi totalitare din anii 1938-1944 şi 1944-1947”, scrie istoricul Ioan Scurtu în cartea sa „Iuliu Maniu. Activitatea politică” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).

Student la Cluj

Iuliu Maniu a făcut studiile liceale la Zalău, iar pe cele universitare la Cluj (Facultatea de Drept), Viena şi Budapesta. În 1896, şi-a luat doctoratul în drept.

S-a implicat în lupta de emancipare a românilor din Austro-Ungaria încă din anii studenţiei, când a susţinut acţiunile desfăşurate prin Memorandum. A fost ales preşedinte al Societăţii studenţilor români, sârbi şi slovaci din Budapesta (1894), care urmărea crearea unui front comun al naţionalităţilor aflate sub dominaţia austro-ungară. Revenit în ţară, Iuliu Maniu a fost avocat la Şimleu (din 1898), apoi s-a stabilit la Blaj, devenind jurist al Mitropoliei Române Unite (până în 1915).

În 1896 a fost ales membru în comitetul naţional al Partidului Naţional Român din Transilvania (PNR), iar din 1904 – vicepreşedinte al PNR. După adoptarea de către PNR a tacticii ”activiste”, a participat la alegeri fiind ales deputat al cercului Vinţului de Jos (1906-1910), comitatul Alba, şi s-a făcut remarcat prin lupta dusă pentru drepturile românilor ardeleni. Prin discursurile sale de înaltă ţinută a combătut, de la tribuna Parlamentului din Budapesta, politica de maghiarizare forţată utilizând argumente istorice, juridice şi politice.

În 1915, în plină desfăşurare a Primului Război Mondial, după absolvirea Şcolii de Ofiţeri de Rezervă, Iuliu Maniu a fost trimis pe frontul rusesc, apoi pe cel italian. Iuliu Maniu, ca locotenent în Regimentul 64 Orăştie, s-a preocupat de organizarea militară a românilor din armata austro-ungară. Astfel, a creat la Viena, la 31 octombrie 1918, Senatul (sfatul) militar, ca secţie militară a Comitetului Naţional din Bucovina, Ardeal şi Ungaria, pentru a contribui la preluarea puterii politice şi administrative în Transilvania şi Banat, de către Consiliul Naţional Român Central (fondat la 30 octombrie 1918).

În urma Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Imperiul habsburgic (18 octombrie 1918) şi după eşuarea tratativelor cu guvernul maghiar, Consiliul Naţional Român a hotărât convocarea Adunării Naţionale la Alba-Iulia. Iuliu Maniu a fost principalul artizan al Unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat, organizând Adunarea Naţională de la Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918 şi a avut un rol important în elaborarea Rezoluţiei Unirii Transilvania cu România, concepută împreună cu Ştefan Cicio Pop, şi prezentată în cadrul Adunării Naţionale, potrivit site-ului www.pntcd-satumare.ro. În faţa mulţimii adunate la Alba Iulia, Iuliu Maniu a ţinut un impresionant discurs în care arăta că ”noi … privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca un triumf al libertăţii omeneşti. Noi nu vrem să devenim din oprimaţi, oprimatori, din asupriţi, asupritori. Noi vrem să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi tuturor cetăţenilor” (”Dicţionar Biografic de Istorie a României”, Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion, Ed. Meronia, Bucureşti, 2008).

La 2 decembrie 1918 a fost ales preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei şi şef al Resortului de Interne, organism provizoriu menit să pregătească trecerea puterii către organismele de stat ale României Mari. A îndeplinit cele două funcţii timp de doi ani, până la 4 aprilie 1920. Sub conducerea sa, Consiliul a adoptat Legea pentru reformă agrară în Transilvania şi Legea electorală, care prevedea introducerea votului universal pentru toţi bărbaţii, începând cu vârsta de 21 de ani. „Consiliul Dirigent şi preşedintele său, Iuliu Maniu, au contribuit decisiv la procesul de integrare a Transilvaniei în cadrul statului naţional unitar român, la înfăptuirea prevederilor Rezoluţiei adoptată de Adunarea Naţională în ziua de 1 decembrie 1918” (Ioan Scurtu, „Iuliu Maniu. Activitatea politică”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).

Cel mai mare scor electoral interbelic

În 1919, după moartea ultimului dintre memorandişti, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu a fost ales preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania, funcţie pe care a deţinut-o până în 1926, când PNR a fuzionat cu Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache.

Partidul Naţional-Ţărănesc s-a constituit la Bucureşti, la 10 octombrie 1926. În fruntea Delegaţiei Permanente, ca primă formă de conducere a partidului, a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache, ca vicepreşedinte, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003). Iuliu Maniu s-a aflat în fruntea Partidului Naţional-Ţărănesc în perioadele 1926-1933 şi 1937-1947. Totodată, în cele două perioade ale guvernării naţional-ţărăniste (1928-1931; 1932-1933), Iuliu Maniu a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri între 10 noiembrie 1928-7 iunie 1930, 13 iunie-8 octombrie 1930, 20 octombrie 1932-12 ianuarie 1933. A deţinut, de asemenea, portofoliile de ministru ad-interim la Finanţe (octombrie 1929) şi la Război (aprilie 1930), conform lucrării „Guverne şi guvernanţi (1916-1938)”, autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu (Ed. Silex, Bucureşti, 1996). În 1944 a îndeplinit funcţia de ministru secretar de stat.

Primul guvern Iuliu Maniu a depus jurământul la 10 noiembrie 1928. Obţinând din partea Regenţei decretul de dizolvare a Parlamentului, Iuliu Maniu a fixat data alegerilor generale pe 12 decembrie la Adunarea Deputaţilor, respectiv 15-19 decembrie la Senat. Partidul Naţional-Ţărănesc a obţinut, la aceste alegeri, cel mai mare scor electoral înregistrat de un partid în perioada interbelică – 77,76% din voturi – respectiv 348 de mandate, notează lucrarea ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul III, Carol al II-lea”, Ed. Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004. Atât criza economică din anii 1929-1933, cât şi criza dinastică provocată de regele Carol al II-lea au afectat în mod deosebit guvernarea naţional-ţărănistă.

Între 1938-1944, Iuliu Maniu şi-a manifestat opoziţia fermă faţă de regimurile totalitare ce s-au succedat în fruntea ţării: autoritarismul carlist, care s-a prăbuşit în 1940, legionarismul şi dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu. Partizan consecvent al democraţiei, Iuliu Maniu s-a împotrivit cu toată puterea rapturilor teritoriale din 1940 şi a depus serioase eforturi pentru revenirea teritoriilor româneşti la patria-mamă, dar fără succes. A susţinut acţiunile armatei române pentru eliberarea teritoriilor româneşti ocupate în 1940 de Uniunea Sovietică, dar s-a opus continuării războiului antisovietic dincolo de Nistru. A avut, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, strânse relaţii cu Aliaţii tradiţionali, cerându-le prin întâlniri directe şi prin memorii, garanţii cu privire la instaurarea unui regim democratic în România. A luat parte la pregătirile pentru înfăptuirea actului de la 23 august 1944 şi de reorientare a politicii externe româneşti spre Naţiunile Unite.

S-a numărat printre oponenţii măsurilor economice, politice şi sociale luate de guvernul Petru Groza, care avea drept scop comunizarea şi sovietizarea ţării. La alegerile din noiembrie 1946, deşi partidul pe care-l conducea a câştigat alegerile parlamentare, acestea au fost grosolan falsificate în favoarea comuniştilor. Victimă a regimului comunist, liderul naţional-ţărănist Iuliu Maniu a trecut prin grele încercări. În iulie 1947, partidul a fost scos în afara legii, iar Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi ceilalţi conducători au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi. Iuliu Maniu a fost condamnat pentru înaltă trădare şi spionaj în favoarea anglo-americanilor. Sentinţa a fost dată în data de 12 noiembrie 1947.

Omorât la Sighet, aruncat într-o groapă anonimă

Iuliu Maniu, alături de alţi fruntaşi ţărănişti, a fost întemniţat întâi în penitenciarul Galaţi, iar din august 1951, la Sighet. Aici, a murit la 5 februarie 1953, la vârsta de 80 de ani. A fost aruncat într-o groapă anonimă, rămăşiţele sale neputând fi identificate nici până astăzi, notează site-ul www.memorialsighet.ro.

Iuliu Maniu a fost ales membru de onoare al Academiei Române la 7 iunie 1919. Exclus în 1948, a fost repus în drepturi post-mortem, în 1990. A lăsat câteva lucrări: ”Discursuri parlamentare” (1906), ”Ardealul în timpul războiului” (1921), ”Chestiunea Banatului” (1924), ”Problema minorităţilor” (1924), ”România şi revizuirea tratatelor” (1934), ”Unirea Ardealului” (1934). În 1991 i-a fost publicat ”Testamentul moral-politic”, potrivit volumului ”Dicţionar Biografic de Istorie a României” (Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion, Ed. Meronia, Bucureşti, 2008).

 

Puţină lume ştie că Iuliu Maniu a fost implicat şi într-un duel, care a avut loc la Cluj, şi în care era să-şi piardă viaţa, înainte de a deveni o figură politică proeminentă. Detalii aici:

INEDIT. Duelul care putea să-l omoare pe Iuliu Maniu la Cluj, cu 52 de ani mai repede. 68 de ani de la moartea sa

 

Vezi şi:

FOTO. Statuia lui Maniu, dată jos cu excavatorul. Finanţatorul statuii, academicianul Emil Borzo: „Sunt şocat”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Dan Petrescu, înaintea meciului cu Rapid: Vrem victoria, când joci acasă e clar că vrei să câștigi. Va fi un meci foarte greu

Publicat

Petrescu

Antrenorul echipei CFR 1907 Cluj, Dan Petrescu, vrea o victorie, luni, în meciul cu Rapid care se va disputa acasă, pe stadionul din Gruia.

Întrebat, duminică, dacă își dorește victoria, Petrescu a spus ”normal” adăugând că este clar că atunci când echipa joacă acasă să vrea să câștige, chiar dacă presiunea va fi mai mare la gazde.

”Va fi un meci foarte greu, pare că Rapid a găsit formula de start, sistemul, antrenorul are experiență, oriunde merge scoate rezultate. Sunt și jucători acolo foarte buni, șase dintre ei au fost la CFR, i-am antrenat și eu. De obicei, ex-jucătorii mei mereu au făcut un meci excelent împotriva mea”, a spus Petrescu.

Acesta a dat asigurări că CFR nu are nicio problemă de lot, toți jucătorii fiind apți.

”Vreau să văd o echipă cu <<foame>>, foarte agresivă, care vrea să joace fotbal, să dea goluri și să nu primească”, a mai spus antrenorul CFR.

Meciul CFR Cluj – Rapid București va începe la ora 20,30.

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Figurine de Paște din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, decorate de copii la un atelier de creație, la Cluj

Publicat

La Festivalul Chocolate Saga din Cluj-Napoca a fost o atmosferă de poveste – dulce, colorată și plină de veselie. Reprezentanții cofetăriei Pralina au organizat un atelier de creație special pentru copii, care au avut ocazia să decoreze figurine din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, chiar în ton cu apropierea Paștelui.

Cu mâini curioase și multă imaginație, cei mici au dat viață figurinelor, alegând culori vesele și detalii haioase.

Unii iepurași au fost decorați cu floricele, fundițe, alții au fost „îmbrăcați” în buline sau inimioare din zahăr, iar ouăle s-au transformat în adevărate opere de artă comestibile.

A fost mai mult decât un simplu atelier – a fost o experiență care a reușit să îmbine creativitatea, jocul și bucuria de a lucra cu ceva atât de delicios. Iar părinții au privit toată activitatea desfășurată cu zâmbetul pe buze, cei mai câștigați, însă, fiind copiii care au plecat nu doar cu figurinele decorate, ci și cu o amintire dulce de la un weekend special.

Astfel, în cadrul atelierului s-a reușit să se îmbine magia copilăriei cu arta deserturilor.

Andreea Ungur

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Ora de istorie: Ultimul Paște din timpul războiului și primul din comunism. Ce scria ziarul Scânteia din 10 mai 1945

Publicat

războiului

După ce Armata Roşie a ocupat România în toamna anului 1944, în timpul războiului, sovieticii s-au impus în regiune, iar la 6 martie 1945 a fost anunţată componenţa Guvernului condus de Petru Groza și, odată cu el, și planul de comunizare al României.

În același an, sărbătoarea Învierii Domnului s-a celebrat pe 6 mai, cu trei zile înainte de capitularea Germaniei în fața Aliaților. România era și ea implicată în război, în tabăra învingătoare de data asta.

Cu toate că resursele erau îndreptate pe front, iar populația civilă nu era neapărat în spirit de sărbătoare, conducerea țării a ținut totuși să respecte tradițiile Pascale: să meargă la slujba religioasă și să ciocnească ouă roșii.

Astfel, prin intermediul platformei Arcanum putem observa cum a fost descris acest eveniment de principalul organ de presă al PCR- ziarul Scânteia.

Sărbătorirea tradițională a Paștilor la regimentul de Gardă Călare

Printre titluri tehnice ca „Moarte criminalilor de război” sau articole despre înființarea economatelor, cei din redacția Scânteia au inclus în ediția zilei de 10 mai și o secțiune despre sărbătorile Pascale.

E vorba despre cum au sărbătorit cei cu funcții înalte, nefiind menționat nimic despre obiceiurile oamenilor de rând.

„Şi în acest an, a avut loc la Regimentul de Gardă Călare într-un cadru ostăşesc, serbarea ciocnirii ouălor roşii. În careul înverzit al regimentului, pavoazat de drapelele naţiunilor prietene şi aliate, ostaşi aparţinând Armatelor Română, Sovietice precum şi camarazi din Divizia „Tudor Vladimirescu“, aşteptau sosirea oaspeţilor.”

Dintre cei prezenți la serbare au fost și ministrul de război, general de C. A. Vasiliu Răşcanu și şeful de Stat Major, general de armată Sănătescu, însoțit de membrii delegaţiilor misiunilor militare aliate engleze și americane:

„(…) După primirea raportului, domnul ministru de război a trecut trupa în revistă, adresându-se soldaţilor cu „Hristos a înviat“.

S-a oficiat apoi un scurt serviciu divin, la sfârşitul căruia domnul ministru de război a rostit o caldă cuvântare ostaşilor, încheind cu urări pentru Maiestatea Sa Regele Mihai I, Mareşalul Stalin, M. Sa Regele George al Angliei şi Preşedintele Truman al Statelor Unite ale Americii de Nord. Într-o atmosferă de camaraderie, invitaţii au ciocnit ouă roşii cu ostaşii luând masa împreună cu ei în această zi de sărbătoare.”

Conducerea țării la slujba solemnă de la București

„În Capitală, Slujba învierii s-a oficiat într-un cadru solemn Sâmbătă 5 Mai orele 23.45 în Biserica Sfintei Patriarhii, de faţă fiind d-nii: General Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, profesor P. Constantinescu-Iaşi, ministrul Propagandei. Deasemeni au asistat din partea Comisiei Aliate de Control în România, numeroşi ofiţeri şi ostaşi sovietici, dar și din misiunile anglo-americane.

„Au mai fost prezenţi d-nii: Cornel Cireş, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie, general Constantin Sănătescu, şeful Marelui Stat Major, Poulopol, prim procuror general, Savel Rădulescu, precum şi un mare număr de personalităţi din viaţa noastră politică şi militară.” se menționează în articol.

„Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. S. Patriarhul Nicodem asistat de P. S. S. Episcopul Moruşca al Americii, P. S. S. Veniamin Sinaitul şi un mare sobor de înalţi Erarhi bisericeşti, preoţi şi diaconi. După terminarea serviciului religios, membrii guvernului în frunte cu d. general Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, au prezentat urări I. P. S. S. Nicodem Patriarhul României, în sala Tronului Patriarhal, după care Patriarhul a ciocnit cu cei de faţă tradiţionalele ouă roşii.

Adresându-se apoi asistenţei, Patriarhul României, a făcut urări în sănătatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi a Augustei Sale Mame Regina Elena, dorindu-le domnie lungă şi fericită.Apoi Patriarhul a a făcut urări guvernului. Ceremonia a luat sfârşit la orele 2.30 dimineaţa.”

Primul Paște al păcii, redat în ziarul Scânteia din 26 aprilie 1946

Economatele au fost în acea perioadă invenția salvatoare a comuniștilor.

„Din bătrâna clădire din str. Vasile Boerescu, unde sunt birourile Oficiului de Aprovizionare a Capitalei, câţiva oameni, au muncit fără de preget pentru a realiza acest lucru -Tovarăşul Petre Ion, ajutor de Primar General al Capitalei și şeful Oficiului Economic de Aprovizionare, înconjurat de o echipă de oameni tot atât de hotărîţi.”, menționează Gheorghe Florescu, autorul articolului.

Două treimi din populaţia Capitalei, adică un număr de peste 30.000 de oameni, s-au aprovizionat prin economate, iar mii de maşini şi zeci de vagoane au descărcat transporturile pe piaţă sau în magazii.

Elogiu sistemelor de economate

„Fără economate, muncitorii şi funcţionarii ar fi fost cu prilejul Paştilor pradă lipsurilor şi speculei celei mai crunte. Se poate spune că Bucureştiul au trecut destul de bine gruel examen al aprovizionării de Paşti. Timp de câteva zile populaţia muncitoare a Capitalei a putut să dea uitării grija chinuitoare a coşniţei. La măcelării s-a găsit carne din belşug, economatele şi cooperativele au distribuit mari cantităţi de alimente. Paştele anului acesta, primul Paşte al păcii, a putut fi prăznuit cu voia bună tradiţională.”

Cooperativa Victoria a reuşit o strașnică… victorie

„(…) Începuseră să dispară ouăle de pe piaţă. Se vindeau pe sub mână ca… „cocoşeii“. Cooperativa Victoria avea un stocaj de aproape un milion de ouă ce le stătea ca un ghimpe pe inimă „domnilor’ ce sperau să-şi facă şi acum averi în ajun de Paşte.

Vineri n-au mai putut răbda şi-au început să dea drumul vânzării, încet, cu mare teamă. Şi cereau dacă nu făceai puţină gălăgie, 7-800 lei pe bucată. Vineri după masă, „Victoria“ a anunţat desfacerea de ouă la 550 lei bucata.

Au ameţit domnii negustori, au înghiţit în sec şi au fost nevoiţi şi ei să vândă ouăle tot la acelaşi preţ. „Victoria“ s-a dovedit încă odată că este creată pentru a veni în ajutorul populaţiei şi a înfrîna specula.”

Rezervele alimentare pentru Capitală

„Pentru Paşte au fost programate următoarele cantităţi de alimente: OUĂ: 13.500.000, MIEI: 346.445 şi GĂINI: 50.000  din care numai prin gări au sosit în intervalul dela 9-17 Aprilie următoarele: miei 147.656 kg.,ouă 5 955.940, găini 62.745 kg. În afară de aceste alimente, economatele au mai fost aprovizionate de către cooperativa Victoria şi Oficiul de Aprovizionare şi cu alte alimente: făină albă de cozonaci, griş, paste făinoase, arpacaş, mazăre decorticată, magiun, brânză şi mezeluri.

Cooperativa Victoria singură a distribuit prin sucursalele ei 857.900 ouă, 6275 miei, 23.720 kg. brânză şi alte alimente ca magiun, zahăr, mazăre, etc., în valoare de peste un miliard şi jumătate lei.” se menționează în articol.

După sărbători aceeaşi activitate

„Tovarăşul Petre Ion ne-a declaratcă este hotărît să facă totul pentru ca sistemul de aprovizionare şi control experimentat de Paşte să rămână în vigoare şi pe viitor. Şi nu numai de Paşti oamenii să aibă putinţa de a se aproviziona. Oficiile Economice Judeţene trebuie să-şi dea silinţa să acopere cererile de alimente. Iar organele de control în Bucureşti, să se străduiască pentru a garanta o bună şi dreaptă repartizare a lor”, mai menționa Gheorghe Florescu în Scânteia.

Paula Mariuța

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Femeie mușcată de câinii unei stâne, în Florești. A fost dusă la spital de un echipaj SMURD

Publicat

câini

O femeie a primit, duminică, primul ajutor calificat de la echipajul SMURD din Punctul de Lucru Florești, după ce a solicitat asistență medicală în urma unor mușcături de câine în zona gambelor.

Incidentul a avut loc pe Dealul Cetății, iar din primele informații femeia ar fi fost atacată și mușcată de câinii de la o stână din zonă.

”Femeia fost transportată la spital pentru îngrijiri și investigații medicale”, au spus reprezentanții ISU Cluj pentru Cluj24.

La fața locului a fost prezent și un echipaj al Poliției Locale Florești.

Altă femeie atacată mai demult

O altă victimă, tot femeie, a scris pe Facebook că în acel loc a fost și ea atacată de câini mai demult, dar a avut noroc cu niște băieți care au intervenit și au alungat câinii.

”Vine căldura și mulți vrem sa mergem la pădure aer curat. Chiar trebuie sa trecem prin așa ceva? Omul respectiv e proprietar peste tot dealul și toată pădurea?”, s-a întrebat aceasta.

Sursa foto: Trăiesc în Florești – Cluj Facebook

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate