Connect with us

ACTUALITATE

Iuliu Maniu, 151 de ani de la naştere. Duelul în care era să-şi piardă viaţa la Cluj

Publicat


Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873, în satul Bădăcin, judeţul Sălaj, fiind fiul avocatului Ion Maniu (strănepot al lui Simion Bărnuţiu) şi al Clarei Coroianu, sora memorandistului Iuliu Coroianu.

Unul dintre principalii artizani ai Unirii

A fost unul dintre principalii artizani ai unirii Transilvaniei cu România. A condamnat regimurile autoritare instaurate în ţară începând din februarie 1938 şi a protestat împotriva politicii expansioniste sovietice şi hitleriste pe seama unor teritorii româneşti, iar mai apoi s-a opus satelizării României de către URSS şi comunismului susţinut de trupele bolşevice, se aminteşte în lucrarea „Guverne şi guvernanţi (1916-1938)”, autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu (Ed. Silex, Bucureşti, 1996).

„Perseverenţa cu care Iuliu Maniu a urmărit şi criticat greşelile puterii, abaterile de la normele legale şi de la morala creştină, intransigenţa sa au împiedicat sau au limitat tendinţele autoritare manifestate în societatea românească. El a ţinut sus steagul democraţiei în anii regimurilor autoritare, dictatoriale şi totalitare din anii 1938-1944 şi 1944-1947”, scrie istoricul Ioan Scurtu în cartea sa „Iuliu Maniu. Activitatea politică” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).

Student la Cluj

Iuliu Maniu a făcut studiile liceale la Zalău, iar pe cele universitare la Cluj (Facultatea de Drept), Viena şi Budapesta. În 1896, şi-a luat doctoratul în drept.

S-a implicat în lupta de emancipare a românilor din Austro-Ungaria încă din anii studenţiei, când a susţinut acţiunile desfăşurate prin Memorandum. A fost ales preşedinte al Societăţii studenţilor români, sârbi şi slovaci din Budapesta (1894), care urmărea crearea unui front comun al naţionalităţilor aflate sub dominaţia austro-ungară. Revenit în ţară, Iuliu Maniu a fost avocat la Şimleu (din 1898), apoi s-a stabilit la Blaj, devenind jurist al Mitropoliei Române Unite (până în 1915).

În 1896 a fost ales membru în comitetul naţional al Partidului Naţional Român din Transilvania (PNR), iar din 1904 – vicepreşedinte al PNR. După adoptarea de către PNR a tacticii ”activiste”, a participat la alegeri fiind ales deputat al cercului Vinţului de Jos (1906-1910), comitatul Alba, şi s-a făcut remarcat prin lupta dusă pentru drepturile românilor ardeleni. Prin discursurile sale de înaltă ţinută a combătut, de la tribuna Parlamentului din Budapesta, politica de maghiarizare forţată utilizând argumente istorice, juridice şi politice.

În 1915, în plină desfăşurare a Primului Război Mondial, după absolvirea Şcolii de Ofiţeri de Rezervă, Iuliu Maniu a fost trimis pe frontul rusesc, apoi pe cel italian. Iuliu Maniu, ca locotenent în Regimentul 64 Orăştie, s-a preocupat de organizarea militară a românilor din armata austro-ungară. Astfel, a creat la Viena, la 31 octombrie 1918, Senatul (sfatul) militar, ca secţie militară a Comitetului Naţional din Bucovina, Ardeal şi Ungaria, pentru a contribui la preluarea puterii politice şi administrative în Transilvania şi Banat, de către Consiliul Naţional Român Central (fondat la 30 octombrie 1918).

În urma Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Imperiul habsburgic (18 octombrie 1918) şi după eşuarea tratativelor cu guvernul maghiar, Consiliul Naţional Român a hotărât convocarea Adunării Naţionale la Alba-Iulia. Iuliu Maniu a fost principalul artizan al Unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat, organizând Adunarea Naţională de la Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918 şi a avut un rol important în elaborarea Rezoluţiei Unirii Transilvania cu România, concepută împreună cu Ştefan Cicio Pop, şi prezentată în cadrul Adunării Naţionale, potrivit site-ului www.pntcd-satumare.ro. În faţa mulţimii adunate la Alba Iulia, Iuliu Maniu a ţinut un impresionant discurs în care arăta că ”noi … privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca un triumf al libertăţii omeneşti. Noi nu vrem să devenim din oprimaţi, oprimatori, din asupriţi, asupritori. Noi vrem să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi tuturor cetăţenilor” (”Dicţionar Biografic de Istorie a României”, Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion, Ed. Meronia, Bucureşti, 2008).

La 2 decembrie 1918 a fost ales preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei şi şef al Resortului de Interne, organism provizoriu menit să pregătească trecerea puterii către organismele de stat ale României Mari. A îndeplinit cele două funcţii timp de doi ani, până la 4 aprilie 1920. Sub conducerea sa, Consiliul a adoptat Legea pentru reformă agrară în Transilvania şi Legea electorală, care prevedea introducerea votului universal pentru toţi bărbaţii, începând cu vârsta de 21 de ani. „Consiliul Dirigent şi preşedintele său, Iuliu Maniu, au contribuit decisiv la procesul de integrare a Transilvaniei în cadrul statului naţional unitar român, la înfăptuirea prevederilor Rezoluţiei adoptată de Adunarea Naţională în ziua de 1 decembrie 1918” (Ioan Scurtu, „Iuliu Maniu. Activitatea politică”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).

Cel mai mare scor electoral interbelic

În 1919, după moartea ultimului dintre memorandişti, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu a fost ales preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania, funcţie pe care a deţinut-o până în 1926, când PNR a fuzionat cu Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache.

Partidul Naţional-Ţărănesc s-a constituit la Bucureşti, la 10 octombrie 1926. În fruntea Delegaţiei Permanente, ca primă formă de conducere a partidului, a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache, ca vicepreşedinte, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003). Iuliu Maniu s-a aflat în fruntea Partidului Naţional-Ţărănesc în perioadele 1926-1933 şi 1937-1947. Totodată, în cele două perioade ale guvernării naţional-ţărăniste (1928-1931; 1932-1933), Iuliu Maniu a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri între 10 noiembrie 1928-7 iunie 1930, 13 iunie-8 octombrie 1930, 20 octombrie 1932-12 ianuarie 1933. A deţinut, de asemenea, portofoliile de ministru ad-interim la Finanţe (octombrie 1929) şi la Război (aprilie 1930), conform lucrării „Guverne şi guvernanţi (1916-1938)”, autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu (Ed. Silex, Bucureşti, 1996). În 1944 a îndeplinit funcţia de ministru secretar de stat.

Primul guvern Iuliu Maniu a depus jurământul la 10 noiembrie 1928. Obţinând din partea Regenţei decretul de dizolvare a Parlamentului, Iuliu Maniu a fixat data alegerilor generale pe 12 decembrie la Adunarea Deputaţilor, respectiv 15-19 decembrie la Senat. Partidul Naţional-Ţărănesc a obţinut, la aceste alegeri, cel mai mare scor electoral înregistrat de un partid în perioada interbelică – 77,76% din voturi – respectiv 348 de mandate, notează lucrarea ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul III, Carol al II-lea”, Ed. Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004. Atât criza economică din anii 1929-1933, cât şi criza dinastică provocată de regele Carol al II-lea au afectat în mod deosebit guvernarea naţional-ţărănistă.

Între 1938-1944, Iuliu Maniu şi-a manifestat opoziţia fermă faţă de regimurile totalitare ce s-au succedat în fruntea ţării: autoritarismul carlist, care s-a prăbuşit în 1940, legionarismul şi dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu. Partizan consecvent al democraţiei, Iuliu Maniu s-a împotrivit cu toată puterea rapturilor teritoriale din 1940 şi a depus serioase eforturi pentru revenirea teritoriilor româneşti la patria-mamă, dar fără succes. A susţinut acţiunile armatei române pentru eliberarea teritoriilor româneşti ocupate în 1940 de Uniunea Sovietică, dar s-a opus continuării războiului antisovietic dincolo de Nistru. A avut, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, strânse relaţii cu Aliaţii tradiţionali, cerându-le prin întâlniri directe şi prin memorii, garanţii cu privire la instaurarea unui regim democratic în România. A luat parte la pregătirile pentru înfăptuirea actului de la 23 august 1944 şi de reorientare a politicii externe româneşti spre Naţiunile Unite.

S-a numărat printre oponenţii măsurilor economice, politice şi sociale luate de guvernul Petru Groza, care avea drept scop comunizarea şi sovietizarea ţării. La alegerile din noiembrie 1946, deşi partidul pe care-l conducea a câştigat alegerile parlamentare, acestea au fost grosolan falsificate în favoarea comuniştilor. Victimă a regimului comunist, liderul naţional-ţărănist Iuliu Maniu a trecut prin grele încercări. În iulie 1947, partidul a fost scos în afara legii, iar Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi ceilalţi conducători au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi. Iuliu Maniu a fost condamnat pentru înaltă trădare şi spionaj în favoarea anglo-americanilor. Sentinţa a fost dată în data de 12 noiembrie 1947.

Omorât la Sighet, aruncat într-o groapă anonimă

Iuliu Maniu, alături de alţi fruntaşi ţărănişti, a fost întemniţat întâi în penitenciarul Galaţi, iar din august 1951, la Sighet. Aici, a murit la 5 februarie 1953, la vârsta de 80 de ani. A fost aruncat într-o groapă anonimă, rămăşiţele sale neputând fi identificate nici până astăzi, notează site-ul www.memorialsighet.ro.

Iuliu Maniu a fost ales membru de onoare al Academiei Române la 7 iunie 1919. Exclus în 1948, a fost repus în drepturi post-mortem, în 1990. A lăsat câteva lucrări: ”Discursuri parlamentare” (1906), ”Ardealul în timpul războiului” (1921), ”Chestiunea Banatului” (1924), ”Problema minorităţilor” (1924), ”România şi revizuirea tratatelor” (1934), ”Unirea Ardealului” (1934). În 1991 i-a fost publicat ”Testamentul moral-politic”, potrivit volumului ”Dicţionar Biografic de Istorie a României” (Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion, Ed. Meronia, Bucureşti, 2008).

 

Puţină lume ştie că Iuliu Maniu a fost implicat şi într-un duel, care a avut loc la Cluj, şi în care era să-şi piardă viaţa, înainte de a deveni o figură politică proeminentă. Detalii aici:

INEDIT. Duelul care putea să-l omoare pe Iuliu Maniu la Cluj, cu 52 de ani mai repede. 68 de ani de la moartea sa

 

Vezi şi:

FOTO. Statuia lui Maniu, dată jos cu excavatorul. Finanţatorul statuii, academicianul Emil Borzo: „Sunt şocat”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

Medicamente de Dragobete, bune pentru băieţi şi fete

Publicat

De

Din cela mai vechi timpuri, oamenii au fost interesaţi de potenţă, în cazul bărbaţilor, dar şi de fertilitate, în cazul femeilor. Pentru combaterea deficienţelor legate de cele două aspecte, de-a lungul timpului au fost inventate diverse medicamente care să îmbunătăţească funcţiile respective. Unele medicamente ajutau, într-adevăr, altele nu ajutau, deşi se vindeau foarte bine şi cele din urmă.
Muzeograful Ana Maria Gruia de la Muzeul Farmaciei din Cluj descrie, pentru Cluj24, câteva dintre aceste medicamente care cu mai mult su mai puţin succes se foloseau odinioară de către înaintaşii noştri.

vezi şi:

FOTO. Medicamente de altădată: Elixirul dragostei, glande anale de castor şi praful de mumie, echivalent în aur şi bun la orice

Secreţia iepelor în călduri

Hippomanes şi Hippocras. Hippomanes este un termen folosit deseori în tradiţia magico-medicală a antichităţii drept substanţă misterioasă cu spectaculoase puteri afrodiziace.

După cum sugerează şi numele, cei mai mulţi autori îi atribuie o origine cabalină, considerând că este fie secreţia iepelor în călduri, fie o bucată de carne, întunecată la culoare, cu care mânjii se nasc pe frunte. De fapt, este vorba despre o formaţiune vâscoasă, de dimensiuni variabile, care se formează uneori în sacul amniotic al erbivorelor.

Chiar atunci când se credea că este o plantă, hippomanes se presupunea a avea un efect asupra cailor, inducând o stare de excitaţie sexuală şi/sau înnebunindu-i. Indiferent de ingredientul folosit, hippomanes apare menţionat drept ingredient în diverse magii negre şi poţiuni ale dragostei.

Hippocras (vīnum Hippocraticum) – vinul aromatizat era popular în lumea romană şi a continuat să fie extrem de apreciat de-a lungul întregului Ev Mediu european şi chiar mai târziu. Era vorba despre o infuzie pe bază de vin îndulcit cu miere (şi mai apoi cu zahăr), în care diverse condimente erau lăsate la macerat şi apoi strecurate printr-un dispozitiv numit „mâneca lui Hipocrate” (manicum hippocraticum).

Acest din urmă „aparat” poartă numele inventatorului său – celebrul medic grec Hipocrat din Cos – care l-a proiectat în secolul al V-lea î.e.n. pentru a filtra apa. În Evul Mediu Hippocras era preparat adeseori şi în farmacii, fiind utilizat ca digestiv, ca bază în care se amestecau alte substanţe active, sau ca afrodiziac.

Reţeta este foarte asemănătoare celei de secol XVIII pentru Elixirul Dragostei”, explică Ana Maria Gruia.

Reţete medievale

Mai târziu, în Evul Mediu, au apărut multa alte reţete cu produse/medicamente afrodiziace.

„Preparatele menite a stârni pasiunea şi a spori fertilitatea au proliferat şi în perioada medievală şi premodernă.

O carte de bucate arabă din jurul anului 1000 include un capitol despre proprietăţile medicinale ale mâncării, oferind reţete afrodiziace pregătite pentru califi precum Harun al-Rasid din O mie şi una de nopţi. Un astfel de preparat utilizează scorţişoară de Ceylon, nard, cuişoare, ghimbir, piper lung, Saussurea costus, seminţe de năsturel (asturtium officinale), praz persan şi morcov amestecate cu miere.

Se recomanda consumarea a câte unui cocoloş de amestec, de mărimea unei migdale, de două ori pe zi, pe stomacul gol. Bucătarul medieval precizează că reţeta funcţionează „cu voia lui Dumnezeu”.

O reţetă occidentală celebră în secolul al XVII-lea se numea Fortuna Veneris şi consta din furnici lăsate la macerat în vin timp de o lună într-un recipient de sticlă etanş. Produsul se distila şi în el se adăugau noi furnici, procedeul fiind repetat de trei ori. Soluţia finală se separa de uleiul care plutea deasupra şi era apoi un preparat excelent pentru a descătuşa pasiunile animalice. Se considera că este nu doar un puternic afrodiziac, dar şi un remediu excelent împotriva fricii şi se recomanda consumarea lui înainte de bătălii, pentru a spori curajul.

Aqua Magnanimitatis (sau Spiritus Formicarum) se prepara identic, doar că se foloseau furnici, ouă de furnici, porcuşori de pământ şi albine”, mai arată istoricul şi muzeograful clujean.

 

Plante şi condimente exotice

Alte produse sau plante des întrebuinţate astăzi aveau odinioară atribuite şi proprietăţi afodiziace, dar în primul rând pentru că erau exotice, printre aceatea numărându-se cafeau, ceaiul şi tutunul.

„Multe dintre plantele exotice au fost considerate ca având proprietăţi afrodiziace, probabil prin însăşi aura lor de mister şi noutate. Dintre ele, tutunul, cacaua, cafeaua şi ceaiul au trezit un viu interes în epoca premodernă, ca medicamente universale, dar şi datorită presupusului lor efect asupra libidoului. Unele aveau însă proprietăţi contradictorii din punctul de vedere al teoriei umorilor, generând vii dezbateri. Cacaua şi cafeaua în special au fost considerate atât afrodiziace cât şi anti-afrodiziace.

Consumul băuturii din boabe de cacao (măcinată împreună cu ardei iute şi alte condimente) a fost observată prima dată de către conchistadorii spanioli în nou descoperitul continent al Americii. Băutura, numită de către azteci Cacahuatl (de la kakawa şi atl, apă) era administrată ca medicament dar şi ca puternic afrodiziac.

Montezuma însuşi consuma zeci de căni pe zi pentru a obţine putere, curaj, înţelepciune şi potenţă. Boabele de cacao erau atât de preţioase încât se foloseau ca unitate de schimb: 10 boabe echivalau cu un iepure, de exemplu, iar un sclav valora 100 de boabe. Băutura de cacao, tot neîndulcită şi condimentată, a fost mult timp controlată de către spanioli şi preparată în mănăstiri (ca medicament), dar în secolul al XVII-lea s-a răspândit în toată Europa (ca substanţă exotică, scumpă, afrodiziacă).

Cafeaua, introdusă din Orientul Apropiat, era iniţial recomandată drept antidot pentru alcool dar şi băutură care te tine treaz, stimulează intelectul şi reduce libidoul. În secolul al XVII-lea în Anglia femeile protestau împotriva cafelei care îi făcea pe bărbaţi inactivi sexual, deşi poate din cauză că petreceau prea mult timp la cafenele şi nu acasă.

Ceaiul, adus din China, se considera că sporeşte vigilenţa şi pioşenia. În secolul al XVIII-lea i s-au atribuit conotaţii negative, fiind considerat a genera o aură efeminată.

Tutunul a fost considerat şi el afrodiziac, dar se pare că doar datorită aurei de exotism. Oricum, efectele afrodiziace ale tuturor produselor pe bază de plante sunt slabe şi indirecte, prin stimulare circulaţiei sângelui şi prin reducere stresului.

Altele produse exotice, cunoscute în Europa mai demult, dar originare din alte zone, au fost şi ele folosite în prepararea unor parfumuri senzuale sau poţiuni ale dragostei: cardamonul, nucşoara, scorţişoara, cuişoarele, ori au fost considerate anti-afrodiziace, precum camforul”, mai arată muzograful Ana Maria Gruia.

Citește mai departe

EVENIMENT

Daniel David: Războiul din Ucraina ne-a polarizat; există şi empatie, şi atitudini negative

Publicat

De

Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, prof. dr. Daniel David, a declarat pentru AGERPRES că războiul declanşat de Rusia în Ucraina, în urmă cu doi ani, i-a polarizat pe români.

„Există polarizare, deci şi empatie/compasiune, dar şi atitudini negative. Cam aşa cum este şi profilul nostru psihocultural: iniţial teamă şi revoltă pe scară largă, transpuse într-o atitudine pozitivă mai largă faţă de Ucraina, apoi polarizare, totul într-un cadru de inconsistenţă atitudinală la nivel de populaţie. Oamenii obişnuiţi nu gândesc istoric; poate folosesc istoria, aşa cum o înţeleg ei, pentru a-şi justifica post factum unele decizii cotidiene. Simplu spus, relaţia cu Ucraina este percepută acum polarizat, exagerându-se atât negativul, cât şi pozitivul, iar cu Moldova adesea într-o exagerare a pozitivului, unde mă îngrijorează inconsistenţa noastră şi neatenţia la realism”, a spus Daniel David.

El a adăugat că temerile românilor sunt diverse, dar adesea nerealiste, amplificate de teorii conspiraţioniste.

„Temerile sunt diverse, dar adesea nerealiste, amplificate de teorii conspiraţioniste şi „fake news”. Pot fi combătute accesând pentru informaţii doar surse credibile şi coroborate unele cu altele, iar aici mă refer la media de tip „quality” şi/sau instituţii autorizate”, a opinat rectorul UBB.

Potrivit acestuia, deşi solidaritatea românilor a scăzut, România rămâne mai atractivă pentru ucraineni în unele privinţe, chiar decât unele state occidentale.

„Cultural, probabil că da. Dar ucrainenii preferă speranţa de viitor prin bunăstare economică, aşa că Vestul este mai atractiv. Şi diaspora noastră este de găsit major în Vest, nu în Est!”, a menţionat Daniel David.

Pe de altă parte, rectorul UBB consideră că interesul populaţiei, în general, nu doar al românilor, faţă de războiul din Ucraina s-a diminuat în timp.

„Nu este doar cazul României, este cazul Europei şi al întregii lumi. Iar democraţiile sunt vulnerabile la acest fenomen, deoarece autorităţile sunt atente la cerinţele populaţiei, iar dacă populaţia renunţă, renunţă şi ele. În autocraţii, autorităţile pot trece peste voinţa poporului (cel puţin o vreme şi/sau cu risc asumat)”, a mai spus Daniel David.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Accident cu două maşini în Dej. A intervenit ISU Cluj

Publicat

De

Un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme, a avut loc, sâmbătă, pe o stradă din Dej.

„Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au asigurat măsuri specifice, ca urmare a unui accident rutier petrecut pe strada 1 Mai din Dej.

În accident au fost implicate două autoturisme, însă din fericire au rezultat doar pagube materiale.

La intervenție au luat parte o autospecială cu modul de descarcerare și o ambulanță SAJ”, se arată într-o informare a ISU Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

CFR e la 7 puncte de liderul FCSB; U Cluj e la 3 puncte de play off. Clasamentul la zi

Publicat

De

minge fotbal

CFR Cluj a zdrobit acasă pe Dinamo (4-0) şi a ajuns la 7 puncte în spatele liderului Superligii la fotbal, FCSB. U Cluj e acum la 3 puncte de un loc de play off,  pe care, teoretic, poate să şi-l asigure după meciul de duminică din deplasare, cu ACS Sepsi OSK Sfântu Gheorghe.

Rezultate:

Vineri 23 februarie
AFC Hermannstadt – FCU 1948 Craiova 1-0 (0-0), Stadion Municipal – Sibiu
A marcat: Ruben Fonseca (88).
Arbitru: Cătălin Popa (Piteşti); arbitri asistenţi: George Florin Neacşu (Câmpulung Muscel), Andrei Constantinescu (Bucureşti); al patrulea oficial: George Cătălin Roman (Timişoara)
Arbitru video: Ovidiu Haţegan (Arad); arbitru asistent video: Ciprian Florin Danşa (Satu Mare)
Observatori: Marian Salomir (Cluj-Napoca) – CCA, Marian Ivan (Braşov) – LPF

FC CFR 1907 Cluj – Dinamo Bucureşti 4-0 (0-0), Stadion ”Dr. Constantin Rădulescu” – Cluj-Napoca
Au marcat: Daniel Bîrligea (52), Karlo Muhar (68), Philip Otele (79, 82).
Arbitru: Florin Andrei (Târgu Mureş); arbitri asistenţi: Alexandru Vodă (Alba Iulia), Mihăiţă Necula (Bucureşti); al patrulea oficial: Florin Ovidiu Mazilu (Satu Mare)
Arbitru video: Sebastian Colţescu (Bucureşti); arbitru asistent video: Iulian Dima (Bucureşti)
Observatori: Octavian Şovre (Satu Mare) – CCA, Ioan Bogdan (Arad) – LPF

Sâmbătă 24 februarie
AFC UTA Arad – FC Petrolul Ploieşti (Arena ”Francisc Neuman” – Arad, 14:00)
FC Farul Constanţa – SC Oţelul Galaţi (Academia Hagi – Stadion Central – Ovidiu, 17:00)
FC Politehnica Iaşi – FC Rapid Bucureşti (Stadion ”Emil Alexandrescu” – Iaşi, 20:00)
Duminică 25 februarie
ACS Sepsi OSK Sfântu Gheorghe – FC Universitatea Cluj (Arena Sepsi OSK – Sfântu Gheorghe, 14:00)
FC FCSB – AFC Botoşani (Arena Naţională – Bucureşti, 20:00)
Luni 26 februarie
Universitatea Craiova – FC Voluntari (Stadion ”Ion Oblemenco” – Craiova, 20:00)

Clasamentul la zi

loc echipa M V E Î GM-GP P
1 FCSB 26 16 7 3 47-21 55
2 CFR Cluj 27 14 6 7 50-26 48
3 Rapid 26 13 9 4 45-27 48
4 Farul Constanţa 26 11 7 8 35-35 40
5 Universitatea Craiova 26 10 9 7 39-33 39
6 FC Hermannstadt 27 8 13 6 32-28 37
7 Petrolul Ploieşti 26 7 14 5 26-25 35
8 Universitatea Cluj 26 8 10 8 33-38 34
9 UTA 26 8 10 8 31-36 34
10 Sepsi OSK 26 9 6 11 35-32 33
11 Oţelul Galaţi 26 6 13 7 26-28 31
12 FC U Craiova 1948 27 9 3 15 39-44 30
13 FC Voluntari 26 6 9 11 29-41 27
14 Politehnica Iaşi 26 6 9 11 28-41 27
16 Dinamo 27 6 4 17 20-41 22
16 FC Botoşani 26 3 11 12 27-46 20

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax