ACTUALITATE
Iuliu Maniu, 151 de ani de la naştere. Duelul în care era să-şi piardă viaţa la Cluj
Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873, în satul Bădăcin, judeţul Sălaj, fiind fiul avocatului Ion Maniu (strănepot al lui Simion Bărnuţiu) şi al Clarei Coroianu, sora memorandistului Iuliu Coroianu.
Unul dintre principalii artizani ai Unirii
A fost unul dintre principalii artizani ai unirii Transilvaniei cu România. A condamnat regimurile autoritare instaurate în ţară începând din februarie 1938 şi a protestat împotriva politicii expansioniste sovietice şi hitleriste pe seama unor teritorii româneşti, iar mai apoi s-a opus satelizării României de către URSS şi comunismului susţinut de trupele bolşevice, se aminteşte în lucrarea „Guverne şi guvernanţi (1916-1938)”, autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu (Ed. Silex, Bucureşti, 1996).
„Perseverenţa cu care Iuliu Maniu a urmărit şi criticat greşelile puterii, abaterile de la normele legale şi de la morala creştină, intransigenţa sa au împiedicat sau au limitat tendinţele autoritare manifestate în societatea românească. El a ţinut sus steagul democraţiei în anii regimurilor autoritare, dictatoriale şi totalitare din anii 1938-1944 şi 1944-1947”, scrie istoricul Ioan Scurtu în cartea sa „Iuliu Maniu. Activitatea politică” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).
Student la Cluj
Iuliu Maniu a făcut studiile liceale la Zalău, iar pe cele universitare la Cluj (Facultatea de Drept), Viena şi Budapesta. În 1896, şi-a luat doctoratul în drept.
S-a implicat în lupta de emancipare a românilor din Austro-Ungaria încă din anii studenţiei, când a susţinut acţiunile desfăşurate prin Memorandum. A fost ales preşedinte al Societăţii studenţilor români, sârbi şi slovaci din Budapesta (1894), care urmărea crearea unui front comun al naţionalităţilor aflate sub dominaţia austro-ungară. Revenit în ţară, Iuliu Maniu a fost avocat la Şimleu (din 1898), apoi s-a stabilit la Blaj, devenind jurist al Mitropoliei Române Unite (până în 1915).
În 1896 a fost ales membru în comitetul naţional al Partidului Naţional Român din Transilvania (PNR), iar din 1904 – vicepreşedinte al PNR. După adoptarea de către PNR a tacticii ”activiste”, a participat la alegeri fiind ales deputat al cercului Vinţului de Jos (1906-1910), comitatul Alba, şi s-a făcut remarcat prin lupta dusă pentru drepturile românilor ardeleni. Prin discursurile sale de înaltă ţinută a combătut, de la tribuna Parlamentului din Budapesta, politica de maghiarizare forţată utilizând argumente istorice, juridice şi politice.
În 1915, în plină desfăşurare a Primului Război Mondial, după absolvirea Şcolii de Ofiţeri de Rezervă, Iuliu Maniu a fost trimis pe frontul rusesc, apoi pe cel italian. Iuliu Maniu, ca locotenent în Regimentul 64 Orăştie, s-a preocupat de organizarea militară a românilor din armata austro-ungară. Astfel, a creat la Viena, la 31 octombrie 1918, Senatul (sfatul) militar, ca secţie militară a Comitetului Naţional din Bucovina, Ardeal şi Ungaria, pentru a contribui la preluarea puterii politice şi administrative în Transilvania şi Banat, de către Consiliul Naţional Român Central (fondat la 30 octombrie 1918).
În urma Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Imperiul habsburgic (18 octombrie 1918) şi după eşuarea tratativelor cu guvernul maghiar, Consiliul Naţional Român a hotărât convocarea Adunării Naţionale la Alba-Iulia. Iuliu Maniu a fost principalul artizan al Unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat, organizând Adunarea Naţională de la Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918 şi a avut un rol important în elaborarea Rezoluţiei Unirii Transilvania cu România, concepută împreună cu Ştefan Cicio Pop, şi prezentată în cadrul Adunării Naţionale, potrivit site-ului www.pntcd-satumare.ro. În faţa mulţimii adunate la Alba Iulia, Iuliu Maniu a ţinut un impresionant discurs în care arăta că ”noi … privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca un triumf al libertăţii omeneşti. Noi nu vrem să devenim din oprimaţi, oprimatori, din asupriţi, asupritori. Noi vrem să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi tuturor cetăţenilor” (”Dicţionar Biografic de Istorie a României”, Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion, Ed. Meronia, Bucureşti, 2008).
La 2 decembrie 1918 a fost ales preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei şi şef al Resortului de Interne, organism provizoriu menit să pregătească trecerea puterii către organismele de stat ale României Mari. A îndeplinit cele două funcţii timp de doi ani, până la 4 aprilie 1920. Sub conducerea sa, Consiliul a adoptat Legea pentru reformă agrară în Transilvania şi Legea electorală, care prevedea introducerea votului universal pentru toţi bărbaţii, începând cu vârsta de 21 de ani. „Consiliul Dirigent şi preşedintele său, Iuliu Maniu, au contribuit decisiv la procesul de integrare a Transilvaniei în cadrul statului naţional unitar român, la înfăptuirea prevederilor Rezoluţiei adoptată de Adunarea Naţională în ziua de 1 decembrie 1918” (Ioan Scurtu, „Iuliu Maniu. Activitatea politică”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).
Cel mai mare scor electoral interbelic
În 1919, după moartea ultimului dintre memorandişti, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu a fost ales preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania, funcţie pe care a deţinut-o până în 1926, când PNR a fuzionat cu Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache.
Partidul Naţional-Ţărănesc s-a constituit la Bucureşti, la 10 octombrie 1926. În fruntea Delegaţiei Permanente, ca primă formă de conducere a partidului, a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache, ca vicepreşedinte, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003). Iuliu Maniu s-a aflat în fruntea Partidului Naţional-Ţărănesc în perioadele 1926-1933 şi 1937-1947. Totodată, în cele două perioade ale guvernării naţional-ţărăniste (1928-1931; 1932-1933), Iuliu Maniu a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri între 10 noiembrie 1928-7 iunie 1930, 13 iunie-8 octombrie 1930, 20 octombrie 1932-12 ianuarie 1933. A deţinut, de asemenea, portofoliile de ministru ad-interim la Finanţe (octombrie 1929) şi la Război (aprilie 1930), conform lucrării „Guverne şi guvernanţi (1916-1938)”, autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu (Ed. Silex, Bucureşti, 1996). În 1944 a îndeplinit funcţia de ministru secretar de stat.
Primul guvern Iuliu Maniu a depus jurământul la 10 noiembrie 1928. Obţinând din partea Regenţei decretul de dizolvare a Parlamentului, Iuliu Maniu a fixat data alegerilor generale pe 12 decembrie la Adunarea Deputaţilor, respectiv 15-19 decembrie la Senat. Partidul Naţional-Ţărănesc a obţinut, la aceste alegeri, cel mai mare scor electoral înregistrat de un partid în perioada interbelică – 77,76% din voturi – respectiv 348 de mandate, notează lucrarea ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul III, Carol al II-lea”, Ed. Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004. Atât criza economică din anii 1929-1933, cât şi criza dinastică provocată de regele Carol al II-lea au afectat în mod deosebit guvernarea naţional-ţărănistă.
Între 1938-1944, Iuliu Maniu şi-a manifestat opoziţia fermă faţă de regimurile totalitare ce s-au succedat în fruntea ţării: autoritarismul carlist, care s-a prăbuşit în 1940, legionarismul şi dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu. Partizan consecvent al democraţiei, Iuliu Maniu s-a împotrivit cu toată puterea rapturilor teritoriale din 1940 şi a depus serioase eforturi pentru revenirea teritoriilor româneşti la patria-mamă, dar fără succes. A susţinut acţiunile armatei române pentru eliberarea teritoriilor româneşti ocupate în 1940 de Uniunea Sovietică, dar s-a opus continuării războiului antisovietic dincolo de Nistru. A avut, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, strânse relaţii cu Aliaţii tradiţionali, cerându-le prin întâlniri directe şi prin memorii, garanţii cu privire la instaurarea unui regim democratic în România. A luat parte la pregătirile pentru înfăptuirea actului de la 23 august 1944 şi de reorientare a politicii externe româneşti spre Naţiunile Unite.
S-a numărat printre oponenţii măsurilor economice, politice şi sociale luate de guvernul Petru Groza, care avea drept scop comunizarea şi sovietizarea ţării. La alegerile din noiembrie 1946, deşi partidul pe care-l conducea a câştigat alegerile parlamentare, acestea au fost grosolan falsificate în favoarea comuniştilor. Victimă a regimului comunist, liderul naţional-ţărănist Iuliu Maniu a trecut prin grele încercări. În iulie 1947, partidul a fost scos în afara legii, iar Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi ceilalţi conducători au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi. Iuliu Maniu a fost condamnat pentru înaltă trădare şi spionaj în favoarea anglo-americanilor. Sentinţa a fost dată în data de 12 noiembrie 1947.
Omorât la Sighet, aruncat într-o groapă anonimă
Iuliu Maniu, alături de alţi fruntaşi ţărănişti, a fost întemniţat întâi în penitenciarul Galaţi, iar din august 1951, la Sighet. Aici, a murit la 5 februarie 1953, la vârsta de 80 de ani. A fost aruncat într-o groapă anonimă, rămăşiţele sale neputând fi identificate nici până astăzi, notează site-ul www.memorialsighet.ro.
Iuliu Maniu a fost ales membru de onoare al Academiei Române la 7 iunie 1919. Exclus în 1948, a fost repus în drepturi post-mortem, în 1990. A lăsat câteva lucrări: ”Discursuri parlamentare” (1906), ”Ardealul în timpul războiului” (1921), ”Chestiunea Banatului” (1924), ”Problema minorităţilor” (1924), ”România şi revizuirea tratatelor” (1934), ”Unirea Ardealului” (1934). În 1991 i-a fost publicat ”Testamentul moral-politic”, potrivit volumului ”Dicţionar Biografic de Istorie a României” (Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion, Ed. Meronia, Bucureşti, 2008).
Puţină lume ştie că Iuliu Maniu a fost implicat şi într-un duel, care a avut loc la Cluj, şi în care era să-şi piardă viaţa, înainte de a deveni o figură politică proeminentă. Detalii aici:
INEDIT. Duelul care putea să-l omoare pe Iuliu Maniu la Cluj, cu 52 de ani mai repede. 68 de ani de la moartea sa
Vezi şi:
FOTO. Statuia lui Maniu, dată jos cu excavatorul. Finanţatorul statuii, academicianul Emil Borzo: „Sunt şocat”
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ADMINISTRAȚIE
VIDEO FOTO. Locuitorii de pe strada Uliului, cu jalba la Consiliul Local Cluj-Napoca. Au cerut intervenții prioritare
Mai mulți locuitori de pe strada Uliului din Cluj-Napoca, unde zilele trecute au fost înregistrate alunecări de teren iar o porțiune din stradă s-a surpat, au venit în ședința Consiliului Local și au cerut explicații, dar și intervenții prioritare ale Primăriei.
Oamenii au precizat că problema de pe strada Uliului este foarte veche, iar viceprimarul Dan Tarcea este la curent cu toate problemele care există.
Solul o ia la vale în contact cu apa
”La numărul 90, problema este din 2020, când a apărut o groapă imensă în față. Am făcut sesizări de mai multe ori și se repara, dar nu se repara cauza.
S-a aruncat asfalt în neștire fără să se gândească că în studiile geo scrie să se evite ca apa să intre în contact cu solul pentru că o ia la vale.
Acolo trebuie zid de sprijin, canalizare pluvială și drenuri”, a explicat un locuitor al străzii.
Oamenii au cerut stabilirea unor intervenții prioritare, cum ar fi reamenajarea străzii Alexandru Donici și oprirea apei să nu se scurgă la vale de pe această stradă.
Soluție de la un expert
Viceprimarul Dan Tarcea a precizat că municipalitatea a luat măsuri de urgență, iar acum se așteaptă rezultatul unui studiu efectuat de expert care va preciza soluțiile tehnice pentru remedierea situației.
După acest pas, va veni un proiectant cu detaliile, iar Primăria va aduce firma care să intervină.
”Astăzi discutăm despre intervențiile în regim de urgență pe drumul alternativ. Am convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență pentru a putea lua măsurile necesare pentru că nu discutăm de o stradă care aparține de municipiul Cluj-Napoca. Am luat și o măsură legată de containerele de gunoi, o soluție provizorie până când mașina va putea intra acolo.
Am luat și măsura de blocare a traficului”, a menționat Tarcea.
Camioane de 40 de tone pe stradă
Alți locuitori ai străzii au declarat pentru Cluj24 că o cauză pentru alunecarea de teren este și faptul că s-a permis accesul transportului greu pe stradă, în condițiile în care au circulat zeci de camioane de 40 de tone, betoniere și macarale pentru vile ridicate în zonă.
”Am avut zeci de sesizări la Primărie și apeluri la numărul 984 în care semnalam circulația acestor betoniere și camioane grele, dar nu s-a întâmplat nimic”, a afirmat un cetățean de pe strada Uliului.
EVENIMENT
O nouă anulare a licitației pentru centura ocolitoare: Băltărețu îl acuză pe Boc de secretomanie și ineficiență
Prezent, luni, în ședința Consiliului Local Cluj-Napoca de după anunțul oficial al anulării celei de-a doua licitații pentru centura ocolitoare a municipiului, deputatul Viorel Băltărețu a acuzat administrația locală de secretomanie și lipsă de reacție.
“Primăria se face vinovată de lipsă de transparență și un management ineficient al proiectului. Pe de o parte, anunțul oficial al anulării licitației a ajuns azi doar la câteva ziare clujene, fără nicio explicație despre motivele anulării.
Apoi, i-au trebuit Primăriei mai mult de 5 luni să analizeze unica ofertă prezentă în licitație, pentru a decide anularea ei, fără să prezinte și motivele”.
6 ofertanți la centura Bihariei
Candidat la Primăria Cluj-Napoca, deputatul clujean a arătat că centura Bihariei a atras la licitație 6 ofertanți, iar inelul metropolitan al Oradei, 9 ofertanți.
El a argumentat că documentația proastă pregătită de echipa din primărie e cauza principală a lipsei interesului constructorilor pentru centura Clujului.
“În studiul de fezabilitate era inclusă toată centura, de la Căpuș la Apahida – 1.4 miliarde de euro.
Nu ați reușit să gasiți o soluție de finanțare. V-am propus mai multe variante, pentru cei 400 milioane de euro care lipseau, ca să scoatem toată centura la licitație o singură dată.
Ați tăiat proiectul cu regula de trei simplă și l-ați împărțit în bucățele, ne-am trezit la sfârșit că nu vin constructorii. Nu sunteți în stare să puneți prețurile și condițiile corecte”, a arătat Băltărețu.
Timp pierdut
“Am pierdut foarte mult timp, eu nu mai am încredere că puteți duce acest proiect la finalizare”, a concluzionat deputatul.
El a adresat primarului o nouă invitație de a participa la dezbaterile ce au loc în această perioadă între candidații la primărie, la care, în mod tradițional, Emil Boc nu ia parte.
Ziua Veteranilor de Război a fost celebrată astăzi, în cadrul ceremoniei publice militar-religioase organizată de către Divizia 4 Infanterie „Gemina” în cooperare cu filiala Cluj a Asociației Veteranilor de Război, având sprijinul Instituției Prefectului – Județul Cluj și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
În cadrul evenimentului desfășurat cu participarea subprefectului județului Cluj, domnul Florentin Burz, a Înaltpreasfinției Sale Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a domnului viceprimar Dan Tarcea, alături de oficialități civile și Militare, domnul subprefect a dat citire mesajului primului-ministru al României, domnul Marcel Ciolacu:
Mesajul premierului Marcel Ciolacu de Ziua veteranilor de război – 29 aprilie 2024
„România onorează astăzi veteranii de război care au scris drumul spre independență și libertate al țării noastre. Avem un loc pe care să-l numim acasă grație celor care, prin sacrificiu, au apărat tot ce ne aparține și tot ce iubim.
Veteranilor aflați la vârstă venerabilă, pe care avem privilegiul să îi avem între noi, le doresc sănătate și viață lungă, în mijlocul unor familii și comunități care să le poarte recunoștință.
Ziua de 29 aprilie statul român o dedică tuturor veteranilor care, din 1877, au luptat pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a României.
FOTO. Ziua VETERANILOR de război, celebrată la Cluj-Napoca. MESAJUL premierului
Datoria morală pe care o avem este să păstrăm vie memoria acestor luptători cu dragoste de patrie.
Felicit Ministerul Apărării Naționale pentru că a fost mereu vârf de lance în tot ceea ce ține de cinstirea și exprimarea recunoștinței pentru veterani, felicit Asociația Națională a Veteranilor de Război pentru implicarea deosebită și îi felicit pe toți cei care au pus umărul pentru veterani, inclusiv prefecturile și cetățenii care vor participa astăzi la manifestări, cu gândul la cei cărora le închinăm această zi.
Memorie eternă veteranilor pe care îi onorăm, multă sănătate puținilor veterani supraviețuitori ai celui de-al Doilea Război Mondial”, se arată în mesajul premierului.
EVENIMENT
Vieți salvate la Cluj-Napoca. Maraton de șase transplanturi renale de Florii în ”podul” ICUTR
Donatori adulți
Condiții dificile
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
VIDEO FOTO. Locuitorii de pe strada Uliului, cu jalba la Consiliul Local Cluj-Napoca. Au cerut intervenții prioritare
O nouă anulare a licitației pentru centura ocolitoare: Băltărețu îl acuză pe Boc de secretomanie și ineficiență
FOTO. Ziua VETERANILOR de război, celebrată la Cluj-Napoca. MESAJUL premierului
Vieți salvate la Cluj-Napoca. Maraton de șase transplanturi renale de Florii în ”podul” ICUTR
Cât vor CHELTUI românii pentru masa de Paşte? Consumatorii se așteaptă la prețuri cu 30% mai mari decât anul trecut
Emil Boc, explicații despre licitația la tronsonul 2 din centura metropolitană: Firma a depus o ofertă cu 30% mai mare
Program de screening gratuit la Cluj, pentru depistarea infecției cu Helicobacter pylori, responsabilă de cancerul gastric
FOTO. Independentul Sabin Sărmaș și-a depus, oficial, candidatura la Primăria Cluj-Napoca. A strâns peste 5.000 de semnături
