CULTURA
Istoria gastronomică a României. Rețete pierdute pe vecie. Chef Paul Siserman (Cluj): Singurul produs autentic românesc e coliva

Cu ocazia Zilei Naționale a României, chef Paul Siserman împărtășește cu Cluj24 mai multe idei referitoare la istoria și cultura bucătăriei românești, trecând în revistă informații dintre cele mai interesante și mai puțin știute, de la rețete dispărute la aportul noilor generații de bucătari.
„E o diferență între bucătăria tradițională românească și cea autentic românească. Tradițional, putem vorbi chiar de shaorma, fiindcă după 30 de ani de existență, s-a integrat în bucătăria din România.
Iar dacă vorbim de autentic românesc, discuția e foarte largă, pentru că fiecare stat își revendică cel puțin un tip de mâncare. Aici trebuie menționată migrația popoarelor, întrucât cultura, implicit gastronomia, capătă noi valențe odată ce popoarele diferite se intersectează.
De exemplu, sarmalele provin din Iran, s-au răspândit în Turcia și Grecia, prin urmare nu sunt un preparat autentic românesc, ci unul tradițional, care s-a integrat foarte bine în bucătăriile de aici. La fel și micii. Se găsesc în toată Europa de Est și în Turcia, unde se numesc shish kebab”, notează acesta.
Cu alte cuvinte, unele produse au căpătat o valență românească, dar nu aparțin românilor.
„Singurul produs autentic românesc, care nu se găsește în altă cultură, e coliva. Există ceva similar în Grecia, dar nu este întocmai același preparat”, completează el.
Cele mai râvnite preparate din bucătăriile cu specific românesc. Ingredientul preferat al ardelenilor
Potrivit spuselor sale, în bucătăriile cu specific românesc, cele mai apreciate preparate sunt sarmalele și tochitura cu mămăligă. Pe o arie mai restrânsă, la Cluj, acestea variază în funcție de sărbătoare.
„În general, merg mâncărurile mai grase, sarmalele cu carne sau cele de post, apreciate mult în ultimul timp, dat fiind că se apropie Crăciunul, iar mulți români postesc. Primăvara, bineînțeles că avem mielul.
În Ardeal, soriciul și pomana porcului au prins foarte bine. Mai nou, nu se mai taie doar de Ignat. Iar dacă vorbim de ciorbe, ardelenii folosesc mult tarhon. Chiar de curând am mâncat o ciorbă de perișoare excepțională cu tarhon și zeamă de varză”, adaugă Siserman.
Teancuri de cărți de rețete pierdute. Care este motivul
În opinia sa, zestrea culinară a unei națiuni o definește, iar în cazul României, problema este că nu s-a pus în valoare adevărata cultură gastronomică românească, asta pentru că, din cauza restricțiilor din perioada comunistă, multe rețete s-au pierdut.
„Ca exemplu o avem pe Sanda Marin, culegătoare de rețete, care a scris, pe parcursul a 15 ani, mai multe cărți de bucate. La editare, multe rețete au fost scoase, pentru că nu se mai găseau ingredientele respective în comerț.
Mai sunt culegători de rețete și acum. După 1990 au început să apară mai mulți. Unul e Mircea Groza, din zona Sălajului. Odată, stăteam la povești cu el și m-a întrebat câte rețete de ciorbe cred că există în țară, iar eu i-am spus <<Maestre, cred că multe, dar pe loc m-aș putea gândi la 25-30>>.
Iar el mi-a răspuns <<Paul, numai eu am 1500>>.
Ce vreau să spun cu asta este că noi am ales calea ușoară după Revoluție, fiind împiedicați să ne dezvoltăm zestrea culinară. Nu ne putem defini ca fiind o țară cu o cultură gastronomică, pentru că țara în sine are puțin peste 100 de ani. Dar statele dinainte, Banat, Crișana și așa mai departe, au avut influențe diferite, prin urmare au avut și o cultură proprie, preparatele fiind diferite de la o zonă la alta”, explică chef Paul Siserman.
Scurt istoric al culturii gastronomice românești. Speranța e în mâinile noii generații
În acest sens, e de părere că pentru a depăși situația actuală, trebuie să fie cineva care să investească în tot procesul de adunare a rețetelor, pentru ca ulterior să fie promovate.
„În Cluj-Napoca, există doar 3 restaurante care promovează preparatele autentic românești. Dar în rest, atât aici, cât și în țară, restaurantele au meniuri mixte.
După 1990, invazia italienilor și turcilor, precum și golul format în comunism, ne-a făcut să adoptăm foarte repede ce era din exterior, considerând că era mai bun decât ce aveam noi. Astfel, în gastronomie, identitatea românească s-a pierdut.
Din fericire, generațiile noi își doresc să clarifice această problemă. Ei ies în afară, se uită cum lucrează alții și descoperă modalități noi de promovare a gastronomiei.
Când vorbim de restaurante, diferența dintre noi și alte popoare este că, în România, restaurantul e un loc unde mergi să mănânci că îți e foame. Dincolo, 90% dintre ele sunt vizitate pentru experiențe gastronomice”, precizează clujeanul.
Preparatul românesc preferat de chef Paul Siserman
Totodată, e de părere că restaurantele ar trebui să își găsească o nișă și să își facă un nume în direcția respectivă, pentru a fi căutate pentru preparatele special alese.
„Bucătarii chefi din generația nouă au avut parte de experiențe în străinătate și s-au apucat de ele pentru că le face cu adevărat plăcere. Ceilalți, mai în vârstă, s-au apucat din nevoie, majoritatea”, punctează el.
Întrebat ce preparate românești apreciază în mod special, a răspuns că îi place ideea de fasole în pâine.
„E un preparat ingenios care, făcut corect, dă satisfacție vizuală, dar și gustativă”, conchide acesta.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Un judecător al Curții de Apel Cluj a încasat 267.000 de lei restanțe salariale la sfârșitul anului trecut

Un judecător al Curții de Apel Cluj a încasat la sfârșitul anului trecut 267.000 de lei restanțe salariale, aceasta fiind cea mai mare sumă plătită la nivelul instituției, în timp ce cea mai mică a fost de doar 3000 de lei. Aceste restanțe provin în urma unor procese câștigate în care magistrații au dat statul îm judecată cerând majorări salariale.
Potrivit unei informări a Curții de Apel Cluj transmisă la cererea Cluj24, în total, un număr de 94 de judecători, în activitate și pensionari, au beneficiat de diferențe de drepturi salariale, constituite conform actelor administrative și hotărârilor judecătorești, reglementărilor legale privind plata eșalonată a acestora, în limita creditelor bugetare alocate.
”Suma alocată per total Curte de Apel Cluj, pentru tot personalul Curții de Apel Cluj, a fost de 41,85 milioane de lei.
Diferențele salariale s-au calculate pentru perioada prevăzută de actul executoriu din care acestea rezultă (de la data dispusă) și sunt eșalonate, dacă este cazul, pe 5 ani, conform reglementărilor în vigoare.
Cea mai mare sumă de care a beneficiat un angajat al Curții de Apel Cluj a fost de 267.000 lei, respectiv cea mai mică sumă a fost de 3.000 lei”, au precizat reprezentanții Curții de Apel Cluj.
Este vorba, printre altele, de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată, numărul total al judecătorilor la nivel național fiind de peste 4.000.
Astfel, din fondul de rezervă al Guvernului s-au alocat peste 1,6 miliarde de lei pentru plata restanțelor salariale la nivelul întregii țări.
EVENIMENT
RAR: Cum îți RECUPEREZI talonul auto și ce documente sunt necesare. Motivele pentru care poți rămâne fără el

Din cauza unui număr mare de solicitări privind restituirea certificatului de înmatriculare reținut de Poliție, Registrul Auto Român (RAR) face o serie de precizări cu privire la recuperarea talonului auto.
Reprezentanții RAR spun că talonul auto nu se restituie la RAR, așa cum cred mulți șoferi.
”Colegii noștri nu au dreptul să oprească autovehicule în trafic și nici să rețină un certificat de înmatriculare. În cadrul unui control efectuat de un echipaj mixt RAR-Poliția Rutieră, aceste decizii le poate lua doar reprezentantul MAI” precizează cei de la RAR.
RAR: Cum îți RECUPEREZI talonul auto și ce documente sunt necesare. Motivele pentru care poți rămâne fără el
Dacă certificatul de înmatriculare a fost reținut pentru defecțiuni tehnice, după remedierea problemelor tehnice semnalate, vehiculul trebuie prezentat la una dintre reprezentanțele teritoriale ale Registrului Auto Român pentru verificarea subansamblelor / sistemelor la care au fost constatate defecțiuni.
După ce se constată remedierea defecţiunilor, reprezentantul RAR va menţiona acest lucru pe originalul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare.
Dovada înlocuitoare cu înscrisul respectiv permite redobândirea certificatului de înmatriculare.
Dacă motivul reţinerii certificatului de înmatriculare l-a constituit expirarea termenului de valabilitate al inspecţiei tehnice periodice anterioare, verificarea tehnică pentru redobândirea certificatului se efectuează exclusiv de către RAR.
Ce spune RAR
“Am venit la RAR ca să-mi recuperez talonul” este expresia pe care o auzim cel mai des de la cei care ajung într-o reprezentanță pentru verificările în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, indiferent de motivul pentru care acesta a fost reținut în trafic de polițiștii rutieri: lipsă ITP sau defecțiuni tehnice.
Vrem să fiți informați și să aveți o imagine clară asupra a ceea ce intră în atribuțiile Registrului Auto Român.
Colegii noștri nu au dreptul să oprească autovehicule în trafic și nici să rețină un certificat de înmatriculare.
În cadrul unui control efectuat de un echipaj mixt RAR-Poliția Rutieră, aceste decizii le poate lua doar reprezentantul MAI.
Specialiștii Registrului Auto Român doar verifică autovehiculul cu ajutorul echipamentelor disponibile în autolaboratorul CTT și întocmesc un raport cu constatările, pe care îl înmânează polițistului rutier. Acesta poate lua decizia aplicării unei sancțiuni.
„La reprezentanța RAR se efectuează verificarea tehnică”
Ce facem când vă prezentați la RAR pentru verificările în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare?
În cazul în care CI a fost reținut doar pentru lipsa ITP, la reprezentanța RAR se efectuează verificarea tehnică așa cum este prevăzută în RNTR 1.
Dacă vehiculul este declarat admis, colegii noștri eliberează o dovadă a efectuării acestei proceduri, iar proprietarul se adresează structurii de poliție care a reținut CI pentru a-l recupera.
În cazul în care CI a fost reținut pentru defecțiuni tehnice, la reprezentanța RAR se verifică doar remedierea acestora, cu excepția situației în care alte neconformități pot fi constatate printr-o observare directă.
Dacă se constată că deficiențele nu mai există, reprezentantul RAR va menţiona acest lucru pe originalul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare.
Dovada înlocuitoare cu înscrisul respectiv permite proprietarului redobândirea certificatului de înmatriculare.
Țineți cont de faptul că legislația prevede necesitatea fotografierii elementelor/zonelor care au fost reparate după reținerea CI (ex: element de caroserie reparat, tubulatură de evacuare înlocuită etc).
Ce documente trebuie să prezentați la RAR
Actele necesare sunt:
– Cartea de Identitate a Vehiculului;
– Dovada reținerii certificatului de înmatriculare în original (sau o declarație notarială în cazul în care a fost pierdută);
– Raportul cu constatările făcute în timpul controlului tehnic în trafic (doar în cazul în care CI a fost reținut în urma verificărilor efectuate de un echipaj mixt RAR-Poliția Rutieră);
– Cererea de activitate RAR (se va completa olograf de solicitant pe propria sa răspundere și va fi semnată în prezenţa angajatului RAR care efectuează prestaţia);
– Documentul de identitate al persoanei care solicită activitatea”.
Din ce motive poți rămâne fără talon
Conform Art 112 din Oug 195/2002, poliția îți ia talonul pentru următoarele abateri:
(1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reţine de către poliţia rutieră în următoarele cazuri:
a) vehiculul înregistrat nu are efectuată inspecția tehnică periodică valabilă ori aceasta este anulată;
b) nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul produselor periculoase; FDC (dovada fără drept de conducere) și RPNÎ (se trerag plăcuțele de înmatriculare) și imobilizare
c) vehiculul circulă noaptea fără faruri sau lămpi de semnalizare, dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare; FDC.
d) vehiculul circulă cu deficiențe majore sau periculoase la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decât cele omologate;
e) sistemul de frânare de serviciu prezintă deficiențe majore sau periculoase; FDC și PC (permisul de conducere)
f) sistemul de frânare de securitate sau de staționare prezintă deficiențe majore sau periculoase;
„Anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate”
g) mecanismul de direcție prezintă deficiențe majore sau periculoase; FDC și PC
h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a vehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă;
h1) conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapadă, gheaţă sau polei, fără ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roţile axei/axelor de tracţiune sau fără a avea montate pe aceste roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante certificate; FDC
i) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;
j) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
l) autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afişe sau reclame publicitare, folii neomologate şi/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior;
„Autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant”
m) autovehiculul are aplicat pe partea frontală şi/sau posterioară a acestuia afişe, înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
n) autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant;
o) plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate; FDC și RPNÎ și imobilizare
p) datele din certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului; FDC și RPNÎ și imobilizare
r) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în cazurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă; FDC și RPNÎ și imobilizare
s) vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii; FDC și RPNÎ și imobilizare
„Vehiculul are lipsă elemente ale caroseriei”
t) deţinătorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, în conformitate cu prevederile legale;
u) vehiculul nu are montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;
v) vehiculul are lipsă elemente ale caroseriei ori aceasta este într-o stare avansată de degradare;
x) lipsa dotărilor obligatorii pe autovehicule destinate învăţării conducerii autovehiculelor în procesul instruirii persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, prevăzute de reglementările în vigoare.
y) înmatricularea vehiculului este suspendată, în condițiile legii.
În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b), o), p), r) și s), odată cu reținerea certificatului de înmatriculare polițistul rutier retrage și plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare.
ACTUALITATE
FOTO. David Ciceo, la ședința directorilor de aeroporturi din România: Creștere de 6% a traficului de pasageri în 2024

David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România (A.A.R.) și directorul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, a arătat că traficul aerian din România a crescut cu 6% în 2024 față de 2023, iar tendința ascendentă continuă, la ședința directorilor generali ai aeroporturilor din România.
Întâlnirea directorilor generali ai aeroporturilor din România, organizată de Asociația Aeroporturilor din România (A.A.R.) în perioada 6-7 februarie 2025 la Poiana Brașov, s-a încheiat după două zile de dezbateri privind dezvoltarea aviației civile la nivel național.
Creștere de 6% a traficului de pasageri în 2024
În cadrul întâlnirii, David Ciceo, președintele A.A.R. și directorul Aeroportului Internațional Cluj, a menționat că în 2024 traficul de pasageri din România a crescut cu 6%, iar trendul ascendent va continua și în 2025.
„În 2024 față de 2023 în România a existat o creștere de 6% a traficului de pasageri și de 4% a traficului aerian de marfă. În ceea ce privește numărul pasagerilor din 2024 comparativ cu anul 2019, suntem la peste 12% creștere. Ne așteptăm la creșterea traficului de pasageri și pentru anul 2025 și vom continua dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare. (…) Ne pregătim pentru o dublare a traficului aerian în următorii 15 ani”, a declarat acesta.
Experți din domeniul aviației, reuniți la Poiana Brașov
Printre principalele teme abordate s-au numărat reducerea emisiilor de carbon, modernizarea infrastructurii aeroportuare și creșterea traficului aerian. De asemenea, s-a discutat despre siguranță și securitate, precum și despre îmbunătățirea experienței pasagerilor. Evenimentul a reunit, pe lângă directorii aeroporturilor, și reprezentanți ai Autorității Aeronautice Civile Române, ROMATSA, companiilor aeriene, Poliției de Frontieră și ai altor instituții relevante din domeniu.
Ședința de la Poiana Brașov a devenit un eveniment de referință pentru industria aeronautică românească, oferind o platformă esențială pentru colaborare și schimb de bune practici între principalii actori din domeniu.

Primăria comunei Florești anunță închiderea unui segment strada Tăuțului timp de o săptămână, în perioada vacanței școlare.
În perioada 17 – 23 februarie 2025, în fiecare zi între orele 08:00 – 17:00, circulația va fi restricționată pe strada Tăuțiului din Florești, de la intersecția cu str. Crizantemelor până la intersecția cu str. Sub Cetate. În această perioadă, vor avea loc lucrări de extindere a rețelei de canalizare menajeră, anunță administrația locală.
Lucrările se vor desfășura pe zona centrală a drumului, iar accesul riveranilor va fi permis până în momentul în care lucrările ajung în zona respectivă.
Rute alternative
Traficul va fi deviat conform următoarelor rute alternative:
- Dinspre Tăuți spre Florești: str. Hagău sau str. Crizantemelor
- Dinspre Florești spre Tăuți și Cluj-Napoca: str. Hagău, str. Tăuțiului (zona intersecției cu str. Sub Cetate) și str. Crizantemelor.
La finalizarea lucrărilor, zona afectată va fi readusă la starea de piatră concasată compactată, pentru a asigura circulația în siguranță și a preveni eventualele accidente.
Lucrările se vor desfășura etapizat, cu semnalizare și protecție sporită pentru a minimiza impactul asupra circulației comunității.