1 Decembrie, istorie și tradiție. Mâncărurile autentice românești. Care e cea mai populară ciorbă și cum a apărut coliva

De 1 Decembrie, ziua Marii Uniri, românii privesc înapoi către istorie, iar strâns legată de aceasta este tradiția, care vine cu preparate ce au dus numele României și în străinătate. Fie că vorbim de sarmale, mici, piftie, pâine cu maia, tochitură, tocăniță, iahnie de fasole, mămăligă, mucenici sau poale-n brâu, atât românilor, cât și turiștilor le place să se delecteze cu meniuri tradiționale, iar cu ocazia Zilei Naționale, Cluj24 trece în revistă câteva dintre acestea.

„Gastronomia românească este renumita pentru preparatele sale. Unii spun că nu avem tradiție, căci popoarele care au intrat în contact cu noi și-au pus amprenta asupra bucatelor sau a modului de preparare. Chiar dacă ar fi așa, noi ne mândrim cu tot ceea ce ne reprezintă, cu istoria și cultura noastră”, împărtășește o bucătăreasă pe divainbucatarie.ro.

Aperitivele se înnoiesc cu trecerea timpului

Aperitivele precum toba, caltaboșul, cârnăciorii, brânzeturile și șunca au fost dintotdeauna prezente pe mesele românilor de sărbători. Cu timpul, printre acestea și-au făcut loc și salatele, crochetele și alte preparate mai noi care completează platourile festive.

„Fie că era o aniversare, nuntă, botez sau parastas, fie că masa în familie era unul din momentele importante, aperitivele și-au făcut loc pentru a da startul meselor”, adaugă bucătăreasa.

Cea mai populară ciorbă din România

La fel ca mulți alți colegi de breaslă, aceasta consideră că cea mai celebră dintre ciorbele românești este cea de fasole cu afumătură.

Alte ciorbe tradiționale foarte apreciate sunt cea rădăuțeană, de perișoare, de potroace, de lobodă și de burtă. Cea din urmă fie este foarte îndrăgită, fie nu se regăsește niciodată pe mesele românilor, părerile împărțindu-se de la o extremă la alta.

Felul doi la români

Mergând mai departe, la felul doi, bucătăria românească este foarte versatilă. Totuși, cel mai des se gătește cu carne de porc și de pasăre, preparatele mai rar întâlnite (sau mai costisitoare) fiind cele din vită, pește sau miel.

În oricare dintre situații, sărbătorile religioase au influențat mesele festive pe teritoriul României, astfel că de Crăciun se mănâncă porc, de Paște miel și așa mai departe. În restul timpului, românii se delectează cu grătare, tochitură, preparate la ceaun, ostropel, tocăniță, ardei umpluți, varză a la cluj, ficăței, din categoria meniurilor tradiționale, existând rețete care și mai care.

La felul doi, de obicei nu lipsesc nici garniturile, salatele și, după preferințe, sosurile.

Desertul mult iubit de români, dar controversat

După o masă bogată, se face loc și pentru un desert. Aici, preparatele renumite în țară sunt: papanașii, mucenicii, poalele-n brâu, cozonacul și pasca. Deși coliva are conotații negative, rămâne un desert îndrăgit de români.

Coliva se prepară din grâu sau orz, fiind decorată adesea cu biscuiți răzuiți și alte ornamente găsite în comerț. Se face pentru a se da de pomană la parastase și înmormântări, fiind o „ofrandă adusă de credincioși la biserică spre sfințire, în cinstea sfântului zilei, în ziua onomastică a cuiva sau pentru ușurarea sufletelor celor răposați, de păcate și scoaterea lor din osânda veșnică”, conform Wikipedia.

De obicei, se aduce la biserică împreună cu o sticlă de vin, urmând să fie sfințite. Această tradiție se pare că datează de la 50 de ani de la moartea Sfântului Teodor Tiron, când împăratul Iulian Apostatul a ordonat guvernatorului din Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, în semn de batjocură pentru creștini.

„Sfântul Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva). Nu mult după aceasta, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Teodor a fost rânduită în calendar în prima sâmbătă a Postului Mare. De atunci și până astăzi, în prima sâmbătă a Postului Mare, se face pomenirea morților și pomenirea Sfântului Teodor Tiron”, se mai arată pe site.

Românii au integrat și alte bunătățuri printre deserturile autentice, precum turta dulce, plăcintele de tot felul, salamul de biscuiți și prăjiturile care s-au diversificat din ce în ce mai mult odată cu trecerea anilor.