EVENIMENT
Ioan Drăgan: Arhivele Naționale ar trebui să treacă în subordinea directă a GUVERNULUI. Să nu mai fie la MAI
Fostul director al Arhivelor Naționale ale României (ANR) și ale filialei Cluj, Ioan Drăgan, a demonstrat faptul că ieșirea Arhivelor Naționale de sub tutela MAI reprezintă o problemă urgentă, care nu mai suportă amânare.
”Ministerul a anihilat în ultimii ani, cu un cinism greu de egalat, toate tentativele de salvare și reformare a ANR, ignorând sau anulând pe rând Strategia – 2015, Auditul de performanță al Curții de Conturi – 2017 și proiectul Legii Arhivelor – 2019. Două dintre acestea, Strategia ANR 2015-2021, promovată prin Hotărâre de Guvern, și proiectul de Lege PLx-31/2019, fiind elaborate și promovate chiar de către MAI, care ulterior s-a răzgândit !!?
A rămas însă consecvent în promovarea unor accese de autoritarism și secretomanie, de tipul celor care au declanșat reacția vehementă justificată a mediului intelectual, pe care le impune fără drept de replică unei instituții eminamente civile și destinate diseminării largi a informației publice.
Dacă agreăm premisa de mai sus, urmează firesc întrebarea: care este locul cel mai potrivit al ANR în ierarhia administrativă a țării?
În subordinea unei autorități centrale
În opinia mea, ANR trebuie să fie așezată în dependența unei autorități centrale a statului, unde instituția își poate manifesta și îndeplini maximal funcțiile și atribuțiile sale fundamentale.
Viitoarea autoritate de tutelă trebuie să poată asigura cumulat următoarele:
- afirmarea specificului complex al ANR: administrativ, patrimonial-cultural, științific, identitar și exercitarea plenară a funcțiilor sale publice prevăzute de lege;
- autonomia funcțională a ANR, ca unică autoritate de reglementare și control în domeniu;
- să aibă autoritate interministerială și să potențeze autoritatea interministerială a ANR, întrucât aceasta îndrumă și controlează circuitul documentelor și arhivele tuturor creatorilor de arhivă publici și privați de interes public, cu unele excepții, inclusiv ale ministerelor și celorlalte instituții centrale ale statului;
- buget distinct adecvat, condițiile materiale și personalul necesare pentru funcționarea curentă și pentru conservarea patrimoniului arhivistic; în primă instanță, să asigure realizarea obiectivelor din Strategia 2015-2021, menite a restabili capacitatea funcțională a instituției la parametri normali;
- să fie, la rândul ei, instituția tutelară, cointeresată direct de serviciile ANR.
La Guvern în anumite state
Datorită specificului instituției, în lumea democratică nu există o soluție ideală, permanentă istoric, privind locul Arhivelor în structura instituțională.
În lume există practici diverse, determinate de organizarea internă și tradiția administrativă, de regulă în dependența unui minister: cultură, justiție, interne, dar și în subordinea guvernului, în subordinea parlamentului sau a președinției.
În Uniunea Europeană, Arhivele sunt majoritar în dependența Ministerului Culturii, dar în sisteme administrative descentralizate de tip arhive centrale – arhive de land, arhive de stat – arhive ale unităților administrative locale etc.
În structura directă a Guvernului se află în Austria, Estonia, Lituania, Scoția. Cu subordonare directă la Guvern – agenție federală în cadrul Administrației – sunt și Arhivele din Statele Unite, iar în Rusia Arhivele federale au trecut de câțiva ani în subordinea directă a Președinției.
Au fost la Învățământ
În România modernă, Arhivele Statului au fost în subordinea ministerului Învățământului / Instrucțiunii Publice de la 1862 până în 1951, iar de atunci încoace a Ministerului Afacerilor Interne. Ambele formule sunt, în opinia noastră, astăzi depășite.
În accepțiunea originară, valabilă și astăzi, Arhivele sunt un instrument al guvernării, prin informația generală organizată și administrată pe care o dețin și o pot pune la dispoziția decidentului politic și managerului de la orice nivel.
Instituția își păstrează în continuare rolul tradițional, de administrator principal al patrimoniului arhivistic istoric, care contribuie decisiv la dezvoltarea științei, culturii și identității comunitare și individuale a cetățenilor.
Digitalizarea arhivelor
În societatea informațională de astăzi Arhivele sunt chemate să joace roluri noi, mai complexe, în sectorul specific al gestionării informației publice. Instituția este chemată să intervină chiar în faza anterioară creării documentului electronic, în etapa generării metadatelor acestuia.
În 2016, a fost creată pe lângă Secretariatul General al Guvernului o comisie interministerială pentru elaborarea politicii de record management și arhivare a informației guvernamentale, care a însărcinat ANR cu elaborarea standardelor în domeniu, din păcate, repede abandonată.
Conform legislației în vigoare și noului proiect de lege a arhivelor, ANR are rolul de autoritate unică a statului în domeniul arhivelor, care elaborează normele și standardele și controlează aplicarea legii de către toți creatorii și deținătorii de arhivă, autorizează agenții economici privați cu activitate în domeniu, pe lângă mai vechea misiune de colectare și valorificare a patrimoniului arhivelor.
La SGG
Un fapt este, de la prima vedere, evident: acest rol nu se poate exercita din interiorul unui minister, oricare ar fi el, și oricare statutul ANR: departament, direcție sau direcție generală !
ANR trebuie să fie într-o poziție instituțională corespunzătoare, din care să-și poată exercita prerogativele menționate în mod eficient. Acest loc este, în opinia noastră, în structura instituției supreme a administrației de stat, ca agenție națională, în subordinea Secretariatului General al Guvernului.
În această poziție, Arhivele Naționale, învestite cu prerogativele legale corespunzătoare, vor putea contribui la optimizarea gestionării informației din sectorul public și la îmbunătățirea performanței administrației publice în ansamblul său, precum și la perfecționarea misiunii sale principale, de păstrător al memoriei naționale conservate în documentele de arhivă.
Totodată, urmând modele europene, menționate mai sus, vor putea contribui din apropiere la conturarea și implementarea politicilor guvernamentale în domeniul marilor aniversări naționale și la educarea publicului, cel tânăr în special, în spiritul democrației și al tradițiilor și valorilor naționale.
Decizia în această problemă, de maximă responsabilitate, aparține, desigur, factorului politic.
Noul statut și noua dependență a ANR urmează a fi inserate în proiectul de lege a arhivelor (PLx-31/2019) aflat la Camera Deputaților și care trebuie urgent repus pe agendă. Cu toții, însă, putem contribui și chiar avem datoria de a oferi o mână de ajutor, în dezbatere publică, la această mutare dificilă, de pe urma căreia vor avea de câștigat administrația publică la toate nivelele, cercetarea științifică și cultura națională, justiția și fiecare cetățean al țării.
Rezolvarea problemelor grave ale Arhivelor
P.S. Nu contest nicidecum prioritatea rezolvării accesului la așa-numitele ”clasificate”, blocate peste noapte prin abuz evident de autoritate.
Rezolvarea acestei probleme prin hotărâre de guvern, cum se intenționează, nu face decât să dea dreptate structurii din MAI care a generat scandalul, legiferând ca secrete informații care și-au pierdut demult acest caracter și desecretizându-le cu țârâita, dar nu va rezolva situația și gravele probleme ale Arhivelor țării.
Și nu va garanta nicidecum că excese similare nu se vor repeta în viitor, dacă nu se va soluționa cu aceeași urgență problema dependenței instituției Arhivelor Naționale”, a spus Drăgan.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Crăciun. Zeci de femei și bărbați au prenumele de Crăciunică
Datele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei din cadrul MAI relevă că sunt 383.615 bărbaţi şi 322.869 femei care poartă prenume asociate sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciun, arată Agerpres.
Între bărbații care se sărbătoresc pe 25 decembrie, cei mai mulţi poartă prenumele Cristian – 329.311.
De asemenea, se sărbătoresc în prima zi de Crăciun cei care se numesc Cristinel – 30.822 de persoane, Cristi – 11.729, Christian – 8.442, Crăciun – 2.378, Kristian – 605, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.
La femei, cele mai multe sărbătorite au prenumele Cristina – 286.876.
İşi sărbătoresc onomastica şi cele care se numesc Cristiana – 27.516 de persoane, Krisztina – 6.557, Kristina – 794, Cristinela – 754, Kristiana – 192, Crăciuniță – 136 şi Crăciunică – 44.
EVENIMENT
FOTO. Campania ”Copiii fără copilărie merită o bucurie” la Cluj. Sute de copii au primit cadouri de Crăciun
Există în lumea aceasta copii care nu cunosc gustul copilăriei, care au înlocuit râsetele cu suspinele și jucăriile cu griji mult prea mari pentru vârsta lor. Sunt copii care, de Crăciun, nu visează la daruri, ci la o îmbrățișare sau la un moment de liniște.
Printre planuri de vacanță, liste de cumpărături, bagaje pline de bunătăți, există oameni care au găsit răgazul de a se îndrepta și spre copiii care, în aceste zile de sărbătoare, nu se pot bucura de căldura unei familii iubitoare.
Așadar, pentru că nimic nu se compară cu bucuria de a dărui și de a face fericiți cât mai mulți copii defavorizați, Asociația EduConnect, Asociația Edu-Tim, grădinițele din județul Cluj, creșa din Cluj-Napoca au inițiat campania „O bucurie de Crăciun”, sub gândul „Copiii fără copilărie merită o bucurie”, aducând, și în acest an, o alinare în viețile acestor suflete fragile. Ca în fiecare an, copiii aveau nevoie de mai mult decât de daruri – aveau nevoie de iubire, speranță și credința că binele există.
Acțiunea de mare anvergură a urmărit ca fiecare copil să primească un cadou conținând îmbrăcaminte și încălțăminte de iarnă, jucării și dulciuri. De asemenea, s-au donat și alimente, îmbrăcăminte, rechizite școlare, cărți pentru copii, jucării, obiecte electrocasnice unui număr de peste 300 de copii, aflați la Preventoriul TBC de la Ilișua (județul Bistrița-Năsăud), la casele familiale din Beclean și unor familii nevoiașe, cu mulți copii sau cu oameni bătrâni și bolnavi.
La această acțiune care s-a întins pe durata a trei săptămâni, au participat elevi și studenți voluntari, profesori, preoți care au reușit să aducă un strop de lumină pe fețele și în inimile copilașilor abandonați sau aflați în familii cu o situație materială precară.
Sentimente de bucurie
,,După o astfel de experiență, ne încearcă sentimente puternice de bucurie, că am reușit, pentru scurt timp, e drept, să aducem un zâmbet pe fețele întristate ale copiilor. Copii, părinți, cadre didactice s-au mobolizat incredibil și au reușit să facă pachete pentru fiecare copilaș. Însă, în același timp, poveștile de viață ale copilașilor ne tulbură multă vreme.”, a declarat inspectorul pentru învățământul preșcolar din cadrul ISJ Cluj, Lolica Tătaru.
,,Cred că nimic nu poate fi mai dureros decât sentimentul abandonului, al lipsei apartenenței la o familie, mai ales acum, în preajma Sărbătorilor, când totul în jur este impregnat de ideea de uniune, de regăsire, de căldură familială.
Am reușit să aducem speranță acolo unde tristețea era stăpână, să punem zâmbete acolo unde erau lacrimi și să le amintim acestor copii că nu sunt singuri. Vii bulversat, răvășit, cu gândul doar la ce poți face să le schimbi puțin viața, să le fie ceva mai bine în viitor.”, a adăugat profesoara Anca Duma.
Acțiuni pe tot parcursul anului
Asociația EduConnect își propune ca astfel de acțiuni să aibă loc pe tot parcursul anului și împreună să lupte pentru cei din jur, pentru binele comun, renunțând la interesele personale.
,,Dacă oferim cu iubire necondiționată o parte din timpul nostru, din puținul sau din multul pe care îl avem celor ce sunt în necaz, cu siguranță, drumul spre mântuire, spre salvarea noastră ca oameni va fi mult mai ușor.
Nu trebuie să facem fapte eroice, răsunătoare, ci prin gesturi mici, prin daruri modeste, putem contribui la fericirea celorlalți”, a spus Vlad Todoran, preotul parohiei din localitatea Sălișca, județul Cluj, cel care, an de an, participă cu inima largă la această campanie umanitară.
EVENIMENT
Crăciunul în Ardeal: Gustul copilăriei și căldura tradiției. De la cozonaci la sarmale și tobă
Crăciunul în Ardeal nu înseamnă doar brad împodobit și colinde șoptite la gura sobei. Înseamnă bucătăria bunicii, unde mirosul de cozonac cald se amestecă cu aroma cârnaților afumați și a sarmalelor fierte la foc domol. Este despre mâinile aspre ale bunicului, tăind jumările, și despre râsetele copiilor care abia așteaptă să guste prima felie de pită caldă. În cele ce urmează, vei găsi o bucată din sufletul Ardealului, din zilele acelea în care lumea părea mai simplă și mai frumoasă. Fie că este vorba de un cozonac împletit cu migală sau de sarmalele învelite cu grijă, aceste preparate îți vor aminti că magia Crăciunului începe în bucătărie și se termină în inimă.
1. Ciorba de afumătură cu tarhon
Ciorba este o alegere populară, mai ales în zonele din Ardeal. Este făcută din:
* Carne afumată (coaste, costiță sau ciolan).
* Legume (morcovi, pătrunjel, țelină).
* Smântână și tarhon, care oferă o aromă unică.
Se acrește cu oțet sau zeamă de varză, iar la final se adaugă smântână și tarhon tocat.
2. Varza a la Cluj
Un fel de sarmale reinterpretate, acest preparat este compus din straturi de:
* Varză murată tocată.
* Carne tocată (de obicei porc).
* Orez și mirodenii.
Se coace în cuptor, iar deasupra se pune smântână înainte de servire.
3. Sarmalele ardelenești
Sarmalele din Ardeal sunt mai mari decât cele din alte regiuni ale țării și conțin:
* Carne tocată de porc (uneori amestecată cu vită).
* Orez, ceapă și condimente (boia, piper, cimbru).
* foi de varză murată sau foi de viță.
Se fierb în oală de lut, adesea în zeamă de varză acră, iar la servire se adaugă smântână.
4. Jumările și untura
Ca aperitiv sau gustare , în multe gospodării din Ardeal, jumările (din grăsimea de porc prăjită) sunt nelipsite. Se servesc alături de:
* Ceapă roșie, pâine proaspătă și neapărat un pahar de pălincă.
5. Tobă, caltaboși și cârnați de casă
Preparatele din porc sunt esențiale pentru masa de Crăciun, mai ales în zona Ardealului:
* Toba -se face din capul porcului, urechi, șorici și condimente.
* Caltaboșii conțin carne de porc, ficat, șoric și rinichi.
* Cârnații ardelenești sunt afumați și condimentați generos cu usturoi, boia dulce sau iute și piper.
6. Cozonac cu nucă, mac sau rahat
Deși este specific întregii țări, cozonacul are în Ardeal un loc de cinste. Se face cu umpluturi bogate din nucă, mac, stafide sau rahat.
7. Pita cu jumări
Dacă ardelenii de pot mândri cu ceva specific, acel fel de mâncare este pură cu jumări. O bucată de pâine proaspătă, abia scoasă din cuptor, care se servește alături de jumări mărunțite și de roșii sau ceapă, pentru un gust bogat care îți lasă gura apă.
9. Tochitura ardelenească
O combinație de carne prăjită (porc, ficat, cârnați), servită alături de mămăligă, ouă ochiuri și brânză de burduf.
10. Vinul fiert și pălinca
Nicio masă de Crăciun nu este completă fără băuturile tradiționale:
* Vin fiert, cu scorțișoară, cuișoare și coajă de portocală.
* Pălinca, o băutură tare, din fructe fermentate, consumată pentru a deschide apetitul.
Aceste rețete sunt adesea completate de colinde și obiceiuri de Crăciun, care fac sărbătoarea mai caldă și mai specială.
Andreea Ungur
EVENIMENT
Obiceiuri și superstiții de Crăciun și Anul Nou: Femeia nu are voie să intre prima în casă în prima zi de Anul Nou
Sărbătorile de Crăciun și Anul Nou sunt, fără îndoială, cele mai așteptate momente ale anului pentru români. În fiecare colț al țării, de la satele pitorești, până la orașele pline de forfotă, tradițiile și obiceiurile care definesc aceste zile aduc un farmec aparte. Este perioada în care trecutul și prezentul se împletesc armonios, iar obiceiurile străvechi, moștenite din străbuni revin în casele românilor, aducând cu ele o bucurie unică. Colindele care răsună în noaptea de Ajun, mesele îmbelșugate și obiceiurile pline de tradiție, sunt doar câteva dintre elementele care transformă aceste zile într-o sărbătoare a comuniunii, a ospitalității și a bucuriei de a fi împreună cu cei dragi.
Iată cum trăiesc românii magia Crăciunului și a Anului Nou, păstrând vii tradițiile vechi și îmbrățișând pe cele noi, care dau viață și culoare acestei perioade speciale:
”Ignatul” (Tăierea porcului)
Una dintre cele mai cunoscute tradiții din perioada anterioară Crăciunului este tăierea porcului, sau cum mai este numită în popor: „Ignatul”.
De obicei, se face înaintea postului Crăciunului sau chiar în Ajunul Crăciunului, iar întreaga familie participă la acest ritual, care presupune sacrificarea porcului, pregătirea cărnii și prepararea unor delicatese tradiționale, precum cârnați, tobă, piftie și caltaboș.
În multe sate, există superstiții legate de „Ignat”. De exemplu, se spune că este important ca porcul să fie tăiat „la lună plină”, pentru ca toată carnea să fie gustoasă și sănătoasă. De asemenea, există obiceiul de a nu arunca nimic din casă în ziua de tăiere a porcului, pentru că, în mod contrar, alungi norocul și belșugul din familie.
Colindatul: Vestirea Nașterii Mântuitorului
În multe sate din România, Crăciunul începe cu colindatul, o tradiție străveche care aduce în case vestea Nașterii Mântuitorului și urări de belșug și sănătate. În Ajunul Crăciunului, copiii sau tinerii se adună și pornesc la drum, cu „steaua” în frunte, o icoană sau un simbol luminos ce reprezenta steaua care l-a ghidat pe magi.
Colindele sunt un amestec de versuri religioase și folclorice, iar fiecare cântec are o semnificație profundă. În trecut, în zona din Ardealului și a Moldovei, colindătorii erau așteptați cu pâine caldă, mere și nuci, în timp ce gospodarii le cântă la rândul lor colinde în semn de recunoștință. Odată cu trecerea timpului, gazdele au renunțat treptat la recompensele savuroase, colindătorii așteptând în prezent, în schimb, bani.
La sate, colindele sunt mai mult decât o simplă urare, gazdele primind-o ca pe un ritual ce aduce protecție asupra casei și a celor ce locuiesc în ea, alungând spiritele rele și aducând binecuvântare.
„Viflaimul” – Piesa de teatru populară
În multe sate din România, în special în Moldova, se joacă „Viflaimul”, un obicei ce reconstituie nașterea lui Iisus. Este o piesă de teatru populară, interpretată în Ajunul Crăciunului de tineri sau de grupuri de colindători. „Viflaimul” este un fel de piesă teatru, în care se joacă scene din viața Mântuitorului, începând cu vestirea nașterii și ajungând până la adorarea pruncului Iisus de către magi.
Costumele sunt adesea realizate de săteni, iar replicile personajelor pot fi construite în versuri. Se crede că acest obicei aduce binecuvântare și protecție asupra satului, iar cei care participă la „Viflaim” sunt considerați binecuvântați.
Mersul cu ursul: Alungarea spiritelor rele
„Mersul cu Ursul” este un obicei popular care se practică în special în Ajunul Crăciunului și în preajma Anului Nou în Bucovina și alte zone ale țării, cum ar fi Maramureș și Oltenia. Acesta face parte dintr-un grup de tradiții care au ca scop alungarea spiritelor rele și atragerea norocului pentru anul viitor.
Obiceiul presupune ca tinerii, în general băieți sau bărbați tineri, să se costumeze în „urs” și să meargă din casă în casă, aducând veselie și voie bună. Ursul este un simbol al forței, al fertilității și al protecției, iar prezența sa în mijlocul satului este menită să alunge spiritele rele și să aducă belșug și sănătate.
Costumele de urs sunt realizate din piei de animale, măști mari și crengi de brad sau coarne. „Ursul” este însoțit adesea de un grup de alte personaje populare care formează o „Bandă” . Această procesiune este însoțită de dansuri, urale și chiar de un mic spectacol folcloric. Este un obicei plin de energie și veselie, iar cei care participă la mersul cu ursul sunt considerați purtători de noroc pentru întreaga comunitate.
Simbolismul „ursului” în tradiția populară
Ursul este considerat un simbol sacru în multe culturi, iar în folclorul românesc, acest animal reprezintă forța și protecția, dar și trecerea dintre două lumi – lumea oamenilor și lumea spiritelor. De asemenea, ursul este văzut ca un simbol al iernii și al renașterii, iar tradiția mersului cu ursul este legată de ritualurile de purificare și protecție.
Superstiții de Crăciun și Anul Nou
Nu se împrumută bani în perioada sărbătorilor – O superstiție spune că nu este bine să împrumuți bani în perioada Crăciunului sau a Anului Nou, deoarece acest lucru poate aduce nenorocire și lipsuri în viața celor care dau sau primesc bani.
Nu se face curățenie în prima zi de Anul Nou – O superstiție populară este că nu trebuie să faci curățenie pe 1 ianuarie, pentru că astfel vei „mătura” norocul din casă. Se crede că primul lucru pe care îl faci în prima zi a anului are o influență puternică asupra întregului an, așa că majoritatea românilor preferă să petreacă această zi în relaxare și în mijlocul celor dragi.
Femeia nu are voie să intre prima în casă în prima zi de Anul Nou – există o superstiție populară în România care spune că dacă o femeie intră prima dată în casă în ziua de 1 ianuarie, acest lucru ar putea aduce ghinion în anul respectiv.
Potrivit acestei superstiții, un bărbat este considerat a fi „semnul bun” pentru începutul unui an nou. Se crede că prezența unui bărbat ca „prim vizitator” ar aduce noroc, sănătate și prosperitate în familie pe parcursul întregului an. De asemenea, se mai spune că este mai bine ca cineva să intre în casă doar după miezul nopții, pentru a evita ghinionul.
Această credință are legături cu simbolismul rolurilor tradiționale ale bărbatului și femeii în viața cotidiană, iar în anumite culturi și comunități din România, se considera că femeile aduc energii mai vulnerabile sau că gospodăria poate fi influențată negativ dacă o femeie este prima care trece pragul.
Aceasta este o superstiție care variază în funcție de regiune și de tradițiile locale, dar este un obicei destul de cunoscut, mai ales în zonele rurale.
Daria Mustea