EVENIMENT
Fost șef al Arhivelor Naționale, clujeanul Ioan Drăgan, cere ieșirea arhivelor din subordinea MAI: Un sistem depășit de istorie
Fostul șef al Arhivelor Naționale și al filialei Cluj, Ioan Drăgan, consideră că atașarea Arhivelor la MAI, alături de structurile de ordine și siguranță publică, este un sistem de origine sovietică, depășit de istorie. ”Total abandonat în statele succesoare ale URSS, mai este în uz în Cehia și Slovacia, dar în condiții specifice”, a precizat acesta.
”Nu de puține ori, de-a lungul anilor, am fost întrebat, neoficial, chiar de persoane din conducerea MAI, în legătură cu prezența nefirească a ANR în cadrul ministerului. Fără a prezenta o balanță completă a avantajelor și dezavantajelor acestei situații, subliniem doar câteva elemente structurale de incompatibilitate care, în opinia noastră, afectează negativ funcționarea ANR:
- Incompatibilitatea dintre atribuțiile principale ale MAI și cele ale ANR: ordinea publică/situațiile de urgență versus informația publică/identitatea națională/cultură. Aceasta creează dificultăți semnificative factorilor de decizie și control din MAI în găsirea soluțiilor celor mai adecvate situațiilor specifice din Arhive. ”Concurența neloială” între structuri atât de diferite afectează în mod deosebit bugetele destinate Arhivelor, atât central, cât și local.
- Obligativitatea normelor și ordinelor interne ale MAI, specifice în general structurilor militare, fără menajarea specificului ANR.
Subordonarea față de un minister afectează actvitatea ANR
- Subordonarea față de (un) minister, oricare ar fi el, afectează activitatea ANR de control și colectare a arhivelor, cu dimensiune interministerială. Șefii de structuri ale ANR (servicii și birouri) întâmpină dificultăți pentru a se impune ierarhiei superioare în grad din administrația centrală și locală.
- Existența dublei administrări în plan financiar și logistic a Arhivelor județene, de către ANR și respectiv Inspectoratul General al Poliţiei Române prin Inspectoratele de Poliţie Judeţene. Ilegalitatea acestei situații a fost sesizată de mai multe ori chiar de Curtea de Conturi a României.
Secret MAI vs transparență
- Statutul inferior al instituției, de direcție generală, iar din 2009 de simplă direcție, în cadrul MAI. În ultima perioadă, în urma reorganizărilor succesive ale ministerului, statutul instituției de ”armă” – în sensul de structură principală componentă (vezi stema MAI din jurul anului 2000, cu șase componente, inclusiv Arhivele) – a fost degradat treptat la acela de ”structură suport”, alături de resursele umane, juridic, logistic etc. Se confundă astfel și se asimilează în grad inferior denumirea tradițională a instituției Arhivelor Naționale – direcția generală, direcția ANR – cu structurile administrative cu denumiri similare din minister: direcții, direcții generale etc.
- Practica firească a secretului în MAI versus misiunea legală a ANR de publicitate a documentelor, care stă și la originea actualului conflict.
- În fine, MAI nu are tradiție și nici vocație pentru gestionarea unui patrimoniu material aparte – arhivele țării – de cea mai mare valoare culturală și simbolică, pe baza căruia se scrie istoria României.
A scăzut numărul angajaților
Incompatibilitățile au fost vizibile chiar în documente de strategie și în evaluările anuale ale ministerului din ultimul deceniu, unde ANR lipsește sau este amintită trecător ori eronat. Fără a intra în detalii, modul cu totul defectuos în care MAI a gestionat ANR după 1989 este ilustrat de câteva fapte concrete, elocvente:
- ANR nu a avut niciodată și nu are un buget unitar; doar aparatul și arhiva centrală plus structurile mun. București și jud. Ilfov au buget clar, unic. Serviciile județene utilizează bugetele polițiilor județene pentru administrația curentă, însă fără nicio preciziune sau garanție, la libera dispoziție a șefilor IPJ. Per total, bugetele afectate Arhivelor Naționale nu au depășit niciodată 0,5 % din bugetul anual al ministerului. Subfinanțarea cronică a instituției a fost constatată de către Curtea de Conturi în 2017 drept cauza principală a crizei generale a Arhivelor Naționale.
- După 27 de ani, în 2017 numărul angajaților a scăzut sub cel din 1990 (629) ajungând la 620, ceea ce în evaluarea Curții de Conturi reprezenta 42% din necesarul estimat la 1475 posturi. La ora actuală, numărul posturilor ocupate este și mai scăzut.
- În ultimii 27 de ani s-au construit sau finalizat 5 sedii noi (Brăila, Bacău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Oradea), alte 2 sunt de multă vreme în construcție (București/Văcărești – 1996 și Iași – 2008) și s-au obținut și reamenajat 2 clădiri vechi (Cluj, Caransebeș). Prin comparație, între 1966-1980 s-au dat în folosință 24 de sedii județene nou construite. În consecință, preluarea de arhivă de la creatori s-a redus și se reduce constant, îndeosebi în Capitală şi în centrele mari ale ţării.
Digitalizarea, pe ultimul loc
- În domeniul informatizării, domeniu vital pentru gestionarea arhivelor, ANR a fost menținută timp îndelungat pe ultimele locuri între componentele ministerului. Abia în 2014 a fost implementat primul sistem informatic integrat, cu finanțare europeană, iar în 2016 s-a finalizat primul proiect de digitalizare, văzut cu ostilitate de unele structuri conservatoare din minister. Dificultăţile privind angajarea de personal specializat, achiziţiile de tehnică de calcul necesară proiectelor şi de servicii de mentenanţă pun în pericol rezultatele obţinute şi angajarea în proiecte noi, cu tot efortul demn de laudă al arhiviștilor.
- În anul 2006, ministrul de interne Blaga a promovat OUG 39, prin care ANR a fost obligată să preia statele de plată ale tuturor întreprinderilor lichidate, documente fără valoare istorică, devenind practic anexele Caselor de Pensii, deturnând astfel misiunea dintotdeauna a ANR, axată exclusiv pe Fondul Arhivistic Național. Deși actul legislativ a fost anulat în 2013, consecințele lui funeste afectează și azi structuri importante ale ANR (mun. București, Brașov, Dâmbovița ș.a.), obligate să elibereze certificate de vechime în muncă pentru mii de cetățeni, în loc de a se îngriji de documentele istoriei naționale.
Reduceri și frâne
- În 2009, ministrul de interne Dan Nica, totodată vicepremier, a început ”reforma” ministerului prin destructurarea ANR, desființând cca 50 de posturi de director la nivel central și județean și reducând nivelul instituției, direcție generală de la Cuza încoace, la cel de simplă direcție în minister. Măsura, în vigoare și astăzi, a afectat grav și afectează în continuare exercitarea misiunii publice a Arhivelor.
- În 2011, 7 servicii județene au fost din nou reduse, la statut de birouri, și 12% din personalul angajat a fost concediat – o altă inovație în istoria ANR – numărul angajaților fiind plafonat la 729 (în realitate, cu mari eforturi ar putea funcționa concomitent maxim 630-650 de angajați). Aceste măsuri contrastau flagrant cu prevederile OUG 39/2006 (devenită Legea nr. 474/2006), care prevedea asigurarea resurselor umane şi logistice pentru noile sarcini ale instituţiei.
- MAI, prin structurile sale centrale responsabile de Arhivele Naționale, a făcut tot posibilul frâneze și chiar să anihileze punerea în aplicare a Strategiei Arhivelor Naționale 2015-2021, acceptată inițial și promovată prin Hotărârea de Guvern nr. 865/2015. Este vorba de încălcare deliberată a unei hotărâri de guvern și sabotarea celui mai elaborat proiect de salvare a Arhivelor Naționale.
- Proiectul Legii Arhivelor, vital pentru succesul Strategiei, a fost amânat sub diferite pretexte de către ministra Dan din aprilie 2016 până în 31 octombrie 2018, când a fost totuși promovat în Guvern, apoi în Parlament. În iunie 2020 MAI s-a răzgândit (ministru Vela), nu mai susține proiectul, poziție reiterată în martie 2021 (ministru Bode).
Se blochează accesul la documente
- În mai 2022, MAI impune Arhivelor Naționale măsura aberantă de blocare a accesului la documentele din FAN cu marcaje de secretizare dinainte de 1989, prin aplicarea de proceduri NATO de protecție a informațiilor clasificate în epoca stalinistă și mai vechi, pe care creatorii și deținătorii lor le-au predat Arhivelor Naționale tocmai fiindcă nu mai conțineau informație secretă. Pentru ”desecretizarea” întregului fond vizat nu ar ajunge întregul personal actual al instituției lucrând ani de zile.
Conducerile succesive ale Arhivelor Naționale de după 1990, fără excepție, au sesizat starea gravă a instituției și au încercat în repetate rânduri să găsească soluții de redresare. S-au făcut nenumărate apeluri, memorii și rapoarte la conducerea MAI, ministerul tutelar, s-a făcut apel la public prin mass-media și s-a încercat utilizarea în acest scop a vizitelor rarisime a câte unui președinte sau prim-ministru. Totul a fost în zadar.
Concluzia e limpede de multă vreme, mi s-a confirmat din păcate și mie în mandatul 2012-2018: Arhivele Naționale, în colaps funcțional de peste două decenii, nu au niciun viitor în administrarea Ministerului Afacerilor Interne.
O alternativă urgentă se impune cu necesitate, iar problema este de competența instituțiilor supreme de conducere administrativă și legislativă ale statului roman”, a spus Drăgan.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Săptămâna trecută, cursul euro a depășit pragul de 5 lei și a atins în 8 mai maximul istoric de 5,1222 lei. Treptat, media a trecut pe scădere, marți fiind atins un minim de 5,0991 lei, odată cu temperarea presiunilor din piață, după ce BNR ar fi vândut circa 6 miliarde de euro, conform unei analize a Erste Bank.
Miercurea aceasta, cursul a revenit peste pragul de 5,1 lei și a urcat la 5,1036 lei, în timp ce tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 5,103 – 5,105 lei.
ANALIZĂ. Euro STAGNEAZĂ la 5,1 lei
Economia României se găsește într-un moment critic, așa cum au arătat-o și cele mai puternice camere de comerț străine, care au atras atenția asupra necesității menținerii țării în clubul euro-atlantic și și-au exprimat îngrijorarea cu privire deteriorarea rapidă a climatului investițional și a credibilității, după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Situația finanțelor României se înrăutățește, având în vedere că datoria externă totală a crescut în perioada ianuarie – martie cu 514 milioane euro, până la 205,407 miliarde euro, iar deficitul de cont curent s-a majorat în aceeași perioadă la 7,6 miliarde euro, față de 4,2 miliarde euro în primul trimestru din 2024, conform BNR.
Pentru a stopa deprecierea monedei naționale, BNR a intervenit săptămâna trecută în piața monetară pentru a steriliza excesul de lichiditate și a scumpi leul. Totuși indicii ROBOR nu au depășit pragul de 7,50%, facilitatea de împrumut (rata Lombardă) prin care băncile comerciale pot atrage lei de la BNR.
„Intervențiile BNR s-au diminuat treptat”
Vinerea trecută, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins un vârf de 7,31%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat până la 7,45%, cel mai ridicat nivel din 13 februarie 2023, iar cel la 12 luni la 7,46%. Intervențiile BNR s-au diminuat treptat, astfel că miercurea aceasta indicii au scăzut la 7,20%, la 7,36%, respectiv 7,41%.
Calmarea pieței a permis ministerului de Finanţe să atragă marți 1,6 miliarde euro din piaţa locală, prin două emisiuni de titluri de stat care au avut o valoare programată totală de 500 milioane lei. Trezoreria a vândut certificate de trezorerie scadente în mai 2026 la un nivel mediu anual al randamentului de 3,52% și obligațiuni de stat scadente în decembrie 2026, la o dobândă medie anuală de 3,82%.
Scăderea limitată din aprilie a inflației (indicele IPC) din Statele Unite la 2,3% a permis euro să urce la 1,1180 – 1,1266 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,5894 la 4,5335 lei.
Cursul lirei sterline a scăzut de la maximul istoric de 6,0646 lei la 6,0523 lei. După ce a atins joia trecută un record de 5,4930 lei, cursul francului elvețian a avut o evoluție descendentă, la care a contribuit începerea negocierilor comerciale dintre Statele Unite și China. El a coborât la jumătatea acestei săptămâni de 5,4568 la 5,4412 lei.
„Bitcoin s-a menținut peste pragul de 100.000 dolari”
Gramul de aur a scăzut miercurea aceasta de la 480,3618 lei la 471,3738 lei, evoluție la care contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 3.220,50 – 3.257,80 dolari/uncie. Prețul a atins în 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei.
În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2455 zloți/euro, în condițiile în care Polonia se pregătește să vândă obligațiuni în valoare de 9 miliarde de zloți (peste 2,1 miliarde euro). La rândul ei, cea maghiară s-a întărit la 404,22 forinți/euro.
În ultimele ședințe bitcoin s-a menținut peste pragul de 100.000 dolari iar ethereum s-a cantonat în jurul pragului de 2.600 dolari.
Radu Georgescu
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă în termeni categorici și fără echivoc ingerințele scandaloase ale ambasadorilor României în SUA, Andrei Muraru, și în Israel, Radu Ioanid, în procesul electoral intern, printr-un nou articol politic partizan publicat astăzi.
Este inacceptabil ca reprezentanți ai statului român să transforme diplomația în propagandă de partid. Acești așa-ziși diplomați, plătiți din bani publici pentru a reprezenta interesele statului român și ale tuturor cetățenilor români, au ales să devină propagandiști ai Sistemului și să atace în mod direct unul dintre candidații la alegerile prezidențiale – George Simion.
AUR condamnă ferm ingerințele ambasadorilor Muraru și Ioanid în alegerile prezidențiale
Este un act de o gravitate extremă, care încalcă flagrant statutul diplomatic, normele Constituției și principiile neutralității instituționale. Acești ambasadori s-au transformat în agenți electorali de campanie, cu misiunea clară de a influența opinia publică din diaspora și de a decredibiliza poziția reală la regimul de la București.
Reamintim că nu este prima oară când domnii Muraru și Ioanid comit astfel de abuzuri. AUR a depus deja o sesizare oficială după scrisoarea publică trimisă în urmă cu câteva săptămâni, prin care aceiași indivizi atacau candidatura lui George Simion. Acum, revin cu o noua acțiune concertată, depășindu-și în mod evident și voit atribuțiile.
România nu mai poate tolera asemenea derapaje instituționale. Dacă într-un stat cu adevărat democratic astfel de comportamente ar fi dus instant la rechemarea și sancționarea ambasadorilor, în România interimatului continuu complicitatea este tăcută, pentru că vin din partea celor care servesc interesele Sistemului.
AUR cere demisia ambasadorilor Andrei Muraru și Radu Ioanid!
Diplomația română trebuie să redevină un instrument de reprezentare a intereselor naționale, nu o unealtă de propagandă pentru grupările de putere din interiorul țării.
Nu acceptăm ca funcții publice plătite din bani românești să fie folosite împotriva românilor!
EVENIMENT
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
Miercuri seara, la Arad, s-a desfășurat ultimul act din Cupa României între CFR Cluj și Hermannstadt. Clujenii au vizat a patra Cupă din istorie, în timp ce sibienii, care n-au drept de joc în Europa, au căutat primul trofeu din istorie. În fața unor tribune pline, cu fani ai CFR-ului mai mulți ca la meciurile de acasă, clujenii înving cu 3-2, goluri marcate de Kamara (min.15), Louis Munteanu (min.22) și Nkololo (min.48), respectiv Căpușă (min.37) și Buș (min.74). CFR Cluj va reprezenta România în Europa League.
Echipele de start:
CFR Cluj: Hindrich – Graovac, Bolgado, Sinyan, Camora – Emerllahu, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: M. Popa, Abeid, Deac, Păun, Rocha, M. Ilie, Fică, Postolachi, Șfaiț
Antrenor: Dan Petrescu
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
Hermannstadt: Căbuz – Căpușă, Ionuț Stoica, Selimovic – Balaure, Biceanu, Ivanov, Murgia, Goncalves – Chițu, Ianis Stoica
Rezerve: Muțiu, Bejan, Kujabi, Neguț, S. Buș, D. Iancu, Gman, Antwi, R. Popescu
Antenor: Marius Măldărășanu
Stadion: „Francisc Neuman”, Arad (Capacitate: 11.500 locuri)
Arbitru: Andrei Chivulete (București) / A1: Andrei Constantinescu (București) / A2: Romică Bîrdeș (Pitești) / Arbitru VAR: Sorin Costreie (Voluntari) / Arbitru AVAR: Iulian Dima (București) / R1: Rareș George Vidican (Satu Mare) / Observator arbitri: Marcel Savaniu (Satu Mare) / Delegat joc: Felix Grigore (București)
Început bun de meci pentru sibieni care au câteva atacuri „supărate” spre careul advers. Iureșul se calmează după minutul 5 și CFR începe să preia controlul.
În min.15, Korenica dă o pasă excelentă în adâncime spre Kamara, care îl driblează pe Căbuz și înscrie pentru 1-0. În min.22, Camora centrează de pe partea stângă iar Louis Munteanu, scăpat de fundași, însrie pentru 2-0.
În min.25, Nkololo ratează incredibil din postura de singur cu portarul. Peste alte două minute, Emerllahu șutează din colțul careului mic dar Căbuz respinge peste poartă.
În min.37, Tiago execută o lovitură liberă de pe partea stângă, Graovac prelungește balonul până în pieptul lui Căpușă, care o introduce în poartă cu tot cu Hindrich, pentru 2-1.
Repriza a doua începe cu golul lui Nkololo din min.48, după o pasă excelentă a lui Munteanu, după ce, cu un minut înainte, Kamara ratează dintr-o poziție foarte bună.
Sibienii nu cedează și cresc presiunea pe fondul pasului înapoi făcut de clujeni. În min.74, fostul CFR-ist Buș îl învinge pe Hindrich cu un șut de la 20m, pentru 3-2. Hermannstadt atacă în valuri, oarecum la nimereală, sperând să ducă meciul în prelungiri.
Hindrich își salvează echipa în min.82 la șutul lui Tiago. Urmează un sac de galbene și două roșii împărțite cu generozitate de Chivulete pentru trageri de timp ale clujenilor și arțag din partea sibienilor. Au fost eliminați Djokovic și Tiago.
CFR mai înscrie o dată în minutele de prelungiri, 15 la număr, prin Emerllahu, dar golul e anulat cu VAR pentru offside.
Clujenii câștigă cea de-a 5-a cupă, după 9 ani și vor participa în Europa League.
Notele Cluj24:
Hindrich 8 – Graovac 7, Bolgado 7, Sinyan 6, Camora 7 – Emerllahu 7, Djokovic 6, Korenica 8 – Nkololo 7, L. Munteanu 8, Kamara 8, Abeid, Rocha 6, M. Ilie, Fică 6, Postolachi 5
La data de 14 mai a.c., Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că Tarța Adrian Marian, în vârstă de 25 de ani, în cursul zilei de 13 mai a.c., în jurul orei 14.00, a plecat voluntar de la locuința situată în Cluj-Napoca, iar până în prezent nu a mai revenit.
SEMNALMENTE : Înălțime aproximativă – 1,78 m, păr brunet, ochi albaștri.
În momentul plecării era îmbrăcat cu un trening de culoare gri, geacă de culoare gri și pantofi sport negri.
L-ați VĂZUT? Tânăr de 25 de ani din Cluj, DISPĂRUT de acasă
Persoanele care pot furniza orice informaţii despre persoana plecată voluntar, sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
ANALIZĂ. Euro STAGNEAZĂ la 5,1 lei
AUR condamnă ferm ingerințele ambasadorilor Muraru și Ioanid în alegerile prezidențiale
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
L-ați VĂZUT? Tânăr de 25 de ani din Cluj, DISPĂRUT de acasă
Județul Cluj, sub avertizare meteo COD GALBEN. Furtuni și vânt de până la 70 km/h
Construiește-ți cariera alături de profesioniști! Aplică la programul de internship „Rising Stars at IULIUS”
DOTĂRI de peste 15 milioane lei la Spitalul Municipal Dej. Printre aparate, RMN și computer tomograf de ultimă generație
Eco-cazinouri VIRTUALE? Cum ar putea avea sectorul de online casino un viitor mai SUSTENABIL (P)
