Connect with us

EVENIMENT

Fost șef al Arhivelor Naționale, clujeanul Ioan Drăgan, cere ieșirea arhivelor din subordinea MAI: Un sistem depășit de istorie

Publicat


ioan dragan

Fostul șef al Arhivelor Naționale și al filialei Cluj, Ioan Drăgan, consideră că atașarea Arhivelor la MAI, alături de structurile de ordine și siguranță publică, este un sistem de origine sovietică, depășit de istorie. ”Total abandonat în statele succesoare ale URSS, mai este în uz în Cehia și Slovacia, dar în condiții specifice”, a precizat acesta.

”Nu de puține ori, de-a lungul anilor, am fost întrebat, neoficial, chiar de persoane din conducerea MAI, în legătură cu prezența nefirească a ANR în cadrul ministerului. Fără a prezenta o balanță completă a avantajelor și dezavantajelor acestei situații, subliniem doar câteva elemente structurale de incompatibilitate  care, în opinia noastră, afectează negativ funcționarea ANR:

  • Incompatibilitatea dintre atribuțiile principale ale MAI și cele ale ANR: ordinea publică/situațiile de urgență versus informația publică/identitatea națională/cultură. Aceasta creează dificultăți semnificative factorilor de decizie și control din MAI în găsirea soluțiilor celor mai adecvate situațiilor specifice din Arhive. ”Concurența neloială” între structuri atât de diferite afectează în mod deosebit bugetele destinate Arhivelor, atât central, cât și local.
  • Obligativitatea normelor și ordinelor interne ale MAI, specifice în general structurilor militare, fără menajarea specificului ANR.

Subordonarea față de un minister afectează actvitatea ANR

  • Subordonarea față de (un) minister, oricare ar fi el, afectează activitatea ANR de control și colectare a arhivelor, cu dimensiune interministerială. Șefii de structuri ale ANR (servicii și birouri) întâmpină dificultăți pentru a se impune ierarhiei superioare în grad din administrația centrală și locală.
  • Existența dublei administrări în plan financiar și logistic a Arhivelor județene, de către ANR și respectiv Inspectoratul General al Poliţiei Române prin Inspectoratele de Poliţie Judeţene. Ilegalitatea acestei situații a fost sesizată de mai multe ori chiar de Curtea de Conturi a României.

Secret MAI vs transparență

  • Statutul inferior al instituției, de direcție generală, iar din 2009 de simplă direcție, în cadrul MAI. În ultima perioadă, în urma reorganizărilor succesive ale ministerului, statutul instituției de ”armă” – în sensul de structură principală componentă (vezi stema MAI din jurul anului 2000, cu șase componente, inclusiv Arhivele) – a fost degradat treptat la acela de ”structură suport”, alături de resursele umane, juridic, logistic etc. Se confundă astfel și se asimilează în grad inferior denumirea tradițională a instituției Arhivelor Naționale – direcția generală, direcția ANR – cu structurile administrative cu denumiri similare din minister: direcții, direcții generale etc.
  • Practica firească a secretului în MAI versus misiunea legală a ANR de publicitate a documentelor, care stă și la originea actualului conflict.
  • În fine, MAI nu are tradiție și nici vocație pentru gestionarea unui patrimoniu material aparte – arhivele țării – de cea mai mare valoare culturală și simbolică, pe baza căruia se scrie istoria României.

A scăzut numărul angajaților

Incompatibilitățile au fost vizibile chiar în documente de strategie și în evaluările anuale ale ministerului din ultimul deceniu, unde ANR lipsește sau este amintită trecător ori eronat. Fără a intra în detalii, modul cu totul defectuos în care MAI a gestionat ANR după 1989 este ilustrat de câteva fapte concrete, elocvente:

  • ANR nu a avut niciodată și nu are un buget unitar; doar aparatul și arhiva centrală plus structurile mun. București și jud. Ilfov au buget clar, unic. Serviciile județene utilizează bugetele polițiilor județene pentru administrația curentă, însă fără nicio preciziune sau garanție, la libera dispoziție a șefilor IPJ. Per total, bugetele afectate Arhivelor Naționale nu au depășit niciodată 0,5 % din bugetul anual al ministerului. Subfinanțarea cronică a instituției a fost constatată de către Curtea de Conturi în 2017 drept cauza principală a crizei generale a Arhivelor Naționale.
  • După 27 de ani, în 2017 numărul angajaților a scăzut sub cel din 1990 (629) ajungând la 620, ceea ce în evaluarea Curții de Conturi reprezenta 42% din necesarul estimat la 1475 posturi. La ora actuală, numărul posturilor ocupate este și mai scăzut.
  • În ultimii 27 de ani s-au construit sau finalizat 5 sedii noi (Brăila, Bacău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Oradea), alte 2 sunt de multă vreme în construcție (București/Văcărești – 1996 și Iași – 2008) și s-au obținut și reamenajat 2 clădiri vechi (Cluj, Caransebeș). Prin comparație, între 1966-1980 s-au dat în folosință 24 de sedii județene nou construite. În consecință, preluarea de arhivă de la creatori s-a redus și se reduce constant, îndeosebi în Capitală şi în centrele mari ale ţării.

Digitalizarea, pe ultimul loc

  • În domeniul informatizării, domeniu vital pentru gestionarea arhivelor, ANR a fost menținută timp îndelungat pe ultimele locuri între componentele ministerului. Abia în 2014 a fost implementat primul sistem informatic integrat, cu finanțare europeană, iar în 2016 s-a finalizat primul proiect de digitalizare, văzut cu ostilitate de unele structuri conservatoare din minister. Dificultăţile privind angajarea de personal specializat, achiziţiile de tehnică de calcul necesară proiectelor şi de servicii de mentenanţă pun în pericol rezultatele obţinute şi angajarea în proiecte noi, cu tot efortul demn de laudă al arhiviștilor.
  • În anul 2006, ministrul de interne Blaga a promovat OUG 39, prin care ANR a fost obligată să preia statele de plată ale tuturor întreprinderilor lichidate, documente fără valoare istorică, devenind practic anexele Caselor de Pensii, deturnând astfel misiunea dintotdeauna a ANR, axată exclusiv pe Fondul Arhivistic Național. Deși actul legislativ a fost anulat în 2013, consecințele lui funeste afectează și azi structuri importante ale ANR (mun. București, Brașov, Dâmbovița ș.a.), obligate să elibereze certificate de vechime în muncă pentru mii de cetățeni, în loc de a se îngriji de documentele istoriei naționale.

Reduceri și frâne

  • În 2009, ministrul de interne Dan Nica, totodată vicepremier, a început ”reforma” ministerului prin destructurarea ANR, desființând cca 50 de posturi de director la nivel central și județean și reducând nivelul instituției, direcție generală de la Cuza încoace, la cel de simplă direcție în minister. Măsura, în vigoare și astăzi, a afectat grav și afectează în continuare exercitarea misiunii publice a Arhivelor.
  • În 2011, 7 servicii județene au fost din nou reduse, la statut de birouri, și 12% din personalul angajat a fost concediat – o altă inovație în istoria ANR – numărul angajaților fiind plafonat la 729 (în realitate, cu mari eforturi ar putea funcționa concomitent maxim 630-650 de angajați). Aceste măsuri contrastau flagrant cu prevederile OUG 39/2006 (devenită Legea nr. 474/2006), care prevedea asigurarea resurselor umane şi logistice pentru noile sarcini ale instituţiei.
  • MAI, prin structurile sale centrale responsabile de Arhivele Naționale, a făcut tot posibilul frâneze și chiar să anihileze punerea în aplicare a Strategiei Arhivelor Naționale 2015-2021, acceptată inițial și promovată prin Hotărârea de Guvern nr. 865/2015. Este vorba de încălcare deliberată a unei hotărâri de guvern și sabotarea celui mai elaborat proiect de salvare a Arhivelor Naționale.
  • Proiectul Legii Arhivelor, vital pentru succesul Strategiei, a fost amânat sub diferite pretexte de către ministra Dan din aprilie 2016 până în 31 octombrie 2018, când a fost totuși promovat în Guvern, apoi în Parlament. În iunie 2020 MAI s-a răzgândit (ministru Vela), nu mai susține proiectul, poziție reiterată în martie 2021 (ministru Bode).

Se blochează accesul la documente

  • În mai 2022, MAI impune Arhivelor Naționale măsura aberantă de blocare a accesului la documentele din FAN cu marcaje de secretizare dinainte de 1989, prin aplicarea de proceduri NATO de protecție a informațiilor clasificate în epoca stalinistă și mai vechi, pe care creatorii și deținătorii lor le-au predat Arhivelor Naționale tocmai fiindcă nu mai conțineau informație secretă. Pentru ”desecretizarea” întregului fond vizat nu ar ajunge întregul personal actual al instituției lucrând ani de zile.

Conducerile succesive ale Arhivelor Naționale de după 1990, fără excepție, au sesizat starea gravă a instituției și au încercat în repetate rânduri să găsească soluții de redresare. S-au făcut nenumărate apeluri, memorii și rapoarte la conducerea MAI, ministerul tutelar, s-a făcut apel la public prin mass-media și s-a încercat utilizarea în acest scop a vizitelor rarisime a câte unui președinte sau prim-ministru. Totul a fost în zadar.

Concluzia e limpede de multă vreme, mi s-a confirmat din păcate și mie în mandatul 2012-2018: Arhivele Naționale, în colaps funcțional de peste două decenii, nu au niciun viitor în administrarea Ministerului Afacerilor Interne.

O alternativă urgentă se impune cu necesitate, iar problema este de competența instituțiilor supreme de conducere administrativă și legislativă ale statului roman”, a spus Drăgan.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Şofer clujean circulând pe banda de urgenţă a autostrăzii. Permis suspendat 3 luni şi amendă de 1.300 de lei

Publicat

De

politist clujean autostrada

Doi şoferi, unul din Cluj, altul din Sibiu, au fost sancţionaţi de poliţişti după ce au fost filmaţi în timp ce circulau pe banda de urgenţă a Autostrăzii A1, imaginile fiind difuzate în mediul on-line, informează un comunicat de presă al IPJ Sibiu.

„Ca urmare a apariţiei recente în mediul on-line a unor imagini în care doi conducători auto se deplasau pe banda de urgenţă a Autostrăzii A1, poliţiştii Biroului de Poliţie Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva s-au sesizat din oficiu şi au demarat verificări pentru identificarea persoanelor în cauză şi aplicarea măsurilor legale în consecinţă. În scurt timp, conducătorii auto au fost identificaţi şi sancţionaţi. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 62 de ani, din judeţul Cluj, respectiv un sibian în vârstă de 31 de ani, care, la data de 5 august, respectiv la data de 7 august, ar fi condus nejustificat autoturismele pe banda de urgenţă a Autostrăzii A1, pe tronsonul Sibiu – Alba”, se arată în comunicatul IPJ Sibiu.

Potrivit sursei citate, cei doi şoferi au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în valoare de 1.305 lei, dar şi cu suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 de zile. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Comunitatea Moto Cluj, workshop de informare, salvare și prevenire a accidentelor rutiere. Acțiunea, pe bază de VOLUNTARIAT

Publicat

De

moto work

Comunitatea Moto Cluj – Asociația CMC organizează sâmbăta viitoare, în 27 august, un inedit Workshop moto de informare, salvare si prevenire a accidentelor rutiere în comuna Sânpaul din județul Mureș.

Organizatorii au precizat că vor avea loc demonstrații live despre evitarea unei coliziuni cu motocicleta, discuții libere cu reprezentanții poliției, explicatii despre cauzele principale ale accidentelor și tehnici pentru prevenirea lor, curs de prim ajutor, workshop tehnic pentru mentenanță moto, testare motociclete în poligon, timp de reacție, metode de evitare și frânare de urgență.

Pe bază de voluntariat

Evenimentul va avea loc la poligonul de încercări IFPTR din Sânpaul, județul Mureș, și va începe la ora 9,30.

”Fără taxă de participare! Toată acțiunea este bazată pe voluntariat din partea celor implicați în organizare, din dorința de a contribui la siguranța rutieră”, au mai spus organizatorii workshopului.
answear.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

Proiect de birouri vândut la Cluj cu 35 de milioane de euro. Cele mai mari tranzacţii imobiliare din ţară

Publicat

De

Piaţa de investiţii imobiliare a crescut în prima jumătate a anului, ajungând la 336 milioane de euro în România, cu aproximativ 13% peste nivelul din primul semestru al anului trecut, tranzacţiile în segmentul birourilor reprezentând aproape 63% din volum, potrivit raportului de piaţă pentru primul semestru din 2022 al unei companii de consultanţă imobiliară.

110 milioane de euro cea mai mare tranzacţie imobiliară

În condiţiile în care, în ciuda contextului oarecum incert al economiei mondiale, o serie de tranzacţii mari, aflate în diverse stadii, sunt încă în curs de derulare, anul s-ar putea încheia cu un volum total apropiat sau chiar mai mare de un miliard de euro.

Cea mai mare tranzacţie din prima jumătate a anului a fost achiziţionarea de către S IMMO a Portland Trust EXPO Business Park, un proiect de birouri nou dezvoltat în partea de nord a Bucureştiului, cu peste 110 milioane de euro. Aceasta este şi cea de-a cincea tranzacţie cu nouă cifre finalizată pe piaţa locală în cei doi ani şi jumătate de la începutul pandemiei, ceea ce este mai mult sau mai puţin comparabil cu numărul de tranzacţii mari finalizate în anii anteriori, subliniind atât atractivitatea, cât şi importanţa în creştere a pieţei locale de investiţii.

Proiect de birouri vândut la Cluj cu 35 de milioane de euro

Printre alte tranzacţii notabile se numără şi achiziţia METAV Business Park, un proiect mixt în interiorul oraşului Bucureşti, de către Alinso Group, dar şi vânzarea Speedwell Record Park, un proiect de birouri din Cluj-Napoca, către AYA Properties Fund, pentru 35 de milioane de euro.

Consultanţii Colliers remarcă faptul că, în timp ce marii investitori instituţionali vor continua să dirijeze piaţa şi să genereze cea mai mare parte a activităţii, se observă şi o atenţie din ce în ce mai mare din partea potenţialilor investitori pentru active care necesită investiţii pentru a deveni competitive.

Pe viitor, piaţa va asista probabil la o creştere a acestui tip de tranzacţii, în special pe fondul încetinirii creşterii economice şi al creşterii ratelor dobânzilor.

„Uitându-ne la activitatea investitorilor pe piaţa din România din ultimii ani, observăm într-o anumită măsură un echilibru între tranzacţiile realizate de investitori noi, respectiv investitori recurenţi. În momentul de faţă, investitorii continuă să manifeste un interes sănătos pentru activele locale şi, chiar dacă unii nu au apăsat încă pe acceleraţie, România rămâne pe radarul lor”, spune Robert Miklo, Director Investment Services la Colliers.

Cu toate acestea, investitorii internaţionali rămân precauţi cu privire la evoluţiile din economia globală, cu precădere în ceea ce priveşte costul riscului şi inflaţia. Deocamdată, aceste evoluţii nu au avut încă un impact semnificativ asupra activităţii locale, dar, la fel ca în cazul oricărei pieţe imobiliare, mediul investiţional se bazează într-o anumită măsură pe momentum, iar dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc curând, consultanţii companiei se aşteaptă ca o parte din tendinţa negativă să se transmită.

Birourile, cele mai bine vândute

Birourile au rămas cea mai dinamică clasă de active, atrăgând tranzacţii în valoare de 63% din volumul total în prima jumătate a anului 2022, retailul a generat aproximativ 16% din cifra de afaceri, iar I&L – 14%. Hotelurile au o contribuţie mică, restul tranzacţiilor completând topul până la 100%. Totodată, opţiunile de finanţare rămân numeroase pentru sectorul imobiliar, cu marje mai mult sau mai puţin neschimbate de către băncile locale, în pofida contextului oarecum şubred.

„O proprietate generatoare de venit, cum ar fi un proiect de birouri sau unul industrial, în funcţie de investitor, poate primi o marjă de creditare în jur de 250 de puncte de bază atunci când se caută un împrumut. Acest lucru subliniază două aspecte: încrederea pe termen lung pe care băncile o au în activele locale, şi percepţia că, chiar şi în cazul unei corecţii, preţurile nu sunt supraevaluate, nefiind necesară o ajustare profundă. În altă ordine de idei, 2022 pare să fie un an excepţional pentru piaţa locală de investiţii în ceea ce priveşte activitatea generală, dar perspectivele pentru 2023 sunt provocatoare şi depind în mare măsură de ceea ce se va întâmpla pe pieţele financiare globale în trimestrele următoare”, conchide Anca Merdescu, associate director Investment Services.

Colliers este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor. Cu operaţiuni în 63 de ţări, cei 17.000 de specialişti lucrează împreună pentru a oferi consultanţă de specialitate pentru clienţi. AGERPRES
drmax.ro/

Citește mai departe

EVENIMENT

Cine sunt cei 12 sportivi calificați la Campionatul Național de Street Workout Freestyle de la Cluj-Napoca

Publicat

De

street

Campionatul Național de StreetWorkout Freestyle va avea loc duminică, 14 august, începând cu ora 11, la Baza Sportivă ”La Terenuri” din cartierul Mănăștur.

Pe lângă competiția de freestyle, va fi organizat si un concurs de streetlifting (tracțiuni cu  greutate, genuflexiuni cu greutate si flotări la paralele cu greutate).

Citește și Campionatul Național de StreetWorkout Freestyle la Baza Sportivă ”La Terenuri” din Cluj-Napoca

Organizatorul campionatului, sportivul clujean Adrian Petre de la  Asociația ”Poți fi și tu campion”, a precizat că l s-au calificat 12 sportivi, mulți fiind la prima participare, dar și veterani care au fost prezenți la 5 sau 6 ediții.

Lista sportivilor

  1. Vlad Dumitroaia /16 ani/M/1 participare
  2. Vlad Elvis /17 ani/L/prima participare
  3. Adi Lupu /23 ani/ M/ 2 participari
  4. Alexandru Ghinda/17 ani/ S/prima participare
  5. Octavian Posta/18 ani/M/ 1 participari
  6. Samuel Lăcătuș /28 ani/M/ 5 participari
  7. Bui Cătălin Ionuț/25 ani/M/prima participare
  8. Pavel Alex-Nicolae /18 ani/M/prima participare
  9. Lila Alexandru /18 ani/M / 1 participare
  10. Bunea Simon Daniel/29 ani/S/ 6 participari
  11. Moruz Bogdan . /29/M/3 participari
  12. Ghigeanu Valentin/17ani/M/prima participare

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate