ACTUALITATE
INTERVIU. Marius Turda, profesor de istoria eugeniei la Oxford: Ideile de îmbunătățire a rasei au dus la Holocaust

Românul Marius Turda predă istoria eugeniei și a rasismului la Oxford Brookes University, fiind directorul Centrului de Studii Umanisto-Medicale al aceleiași universități.
Reputatul profesor a acordat un interviu pentru Cluj24 în care a vorbit despre eugenie, o teorie care preconizează ameliorarea populațiilor umane prin măsuri genetice (alegerea părinților, sterilizarea, interzicerea procreării etc.), folosită de rasiști și fasciști.
Marius Turda va fi prezent în 31 martie la Cluj-Napoca, la expoziția “Nu suntem noi singurii: Moștenirile globale ale eugeniei” de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, care se deschide la ora 17.
Regele Carol al-II-lea a promovat mișcarea eugenică românească
Rep: Ce ar trebui să știe românii despre eugenie?
M.T: Mulți români deja stiu suficient despre eugenie, mai ales despre eugenia nazistă. Între 2018 și 2020, eu însumi am calatorit prin România cu două expoziții, una despre antropologia rasială și cealaltă despre eugenie și biopolitică. Ceea ce publicul larg știe mai puțin este istoria mișcării eugenice in România.
Mișcarea eugenică românească a luat amploare după Primul Război Mondial: au fost create societăți de eugenie la Cluj și la București, au apărut reviste care au popularizat ideile eugenice (precum Buletinul Eugenic și Biopolitic și Revista de igienă socială, au fost organizate conferințe publice, congrese și transmise emisiuni la radio.
Însuși Regele Carol al-II-lea a promovat mișcarea eugenică românească, pentru ca în timpul celui de al Doilea Război Mondial ideile eugenice privind protejarea familiei și națiunii române – prin eliminarea „raselor inferioare” și a „indivizilor disgenici” precum evreii și romii– să fie puse în practică, contribuind, astfel, la Holocaust.
Trebuie spus că pe lângă un eugenism românesc, în România interbelică a existat unul german și unul maghiar. După 1918, mișcările eugenice maghiare și germane din Transilvania și Banat, au fost re-definite ca mișcări etnice minoritare, dezvoltând strategii defensive pentru a proteja biologic aceste comunități.
Într-o manieră proprie, cele două grupuri etnice au formulat preocupări similare cu cele ale majorității românești în ceea ce privește ideea de protejare biologică a comunității, precum și nevoia de creștere demografică și de reînnoire etnică prin politici familiale.
Ce include expoziția de la Cluj
Rep: De ce este importantă o astfel de expoziție la Cluj-Napoca?
M.T.: Înainte de 1918 la Cluj a existat o mișcare eugenică maghiară condusă de István Apáthy, un zoolog de renume. După 1919 s-a dezvoltat o mișcare eugenică românească condusă de Iuliu Moldovan și Iuliu Hațieganu, ambii profesori de la Facultatea de Medicină și membrii importanți ai ASTREI.
În calitatea lui de creator de instituţii publice, profesor universitar, ministru, pedagog şi preşedinte al ASTREI, contribuţia lui Moldovan la dezvoltarea cercetării sociale şi biomedicale româneşti nu a fost egalată de-a lungul perioadei interbelice decât de sociologul Dimitrie Gusti.
La începutul anilor 1920, Aurel Voina şi Odiseu Apostol au încercat să popularizeze ideii eugenice în ziarele locale din Cluj, ca de pildă Cultura Poporului. Tot atunci, Iuliu Moldovan a început să publice despre biopolitică în Societatea de Mâine şi Acţiunea Românească.
În 1921, Moldovan a înaintat o propunere la Inspectoratul Sanitar General din Cluj, solicitând deschiderea unei „facultăţi sau a unei academii de biopolitică” şi a unui institut de eugenie.
Clujul este aşadar un centru eugenic important în perioada interbelică.
Rep: Ce va conține expoziția de la Muzeul Etnografic?
M.T: Expoziția curentă de la Muzeul Etnografic se numește “Nu suntem noi singurii: Moștenirile globale ale eugeniei”. Ea completeaza discutia despre eugenie în România şi o conectează la istoria globală a mișcărilor eugenice.
La un secol de la organizarea celui de-al 2-lea Congres Internațional de Eugenie la Muzeul de Istorie Naturală din New York ( care a avut loc pe 22-28 septembrie 1921) invităm vizitatorii din Cluj să cunoască diferitele moșteniri istorice ale eugeniei și să reflecteze la ceea ce înseamnă eugenia pentru noi astăzi.
În expozitie arăt cum eugenia s-a dezvoltat inițial în Marea Britanie și Statele Unite în secolul al XIX-lea, dar a devenit o mișcare globală dupa Primul Război Mondial.
Apoi prezint câteva din temele preferate ale eugeniştilor, precum căsătoria, educația si dizabilitatea.
Eugeniștii considerau că persoanele cu dizabilități reprezinta un pericol la adresa majorității si propuneau instituționalizarea și adesea sterilizarea lor.
Dupa cum știm, in Germania nazistă, ideile eugenice de îmbunătățire a rasei au fost cele care au stat la baza elaborării programului ‘T4’ de eutanasie și au dus apoi la Holocaust.
Expoziția continua apoi cu perioada de după cel de-al 2-lea război Mondial şi oferă o scurtă prezentare a unora din acțiunile recente de a recunoaște mostenirea nefastă a eugeniei, precum compensarea femeilor rome din Cehia, a femeilor din Peru sau a bărbaților din Japonia care au fost sterilizați fără voia lor.
De exemplu, în Peru programul de sterilizare s-a încheiat ‘oficial’ abia în anii 2000. Aceste lucruri merită cunoscute și în România.
Extensie la Cluj
Rep: Ați creat in 2006 Working Group in the History of Race and Eugenics, primul de acest gen din lume. Centrul are o extensie și la Cluj. De ce era necesară?
M.T: Am fondat acest „grup de lucru” specializat în istoria rasei și a eugeniei în Oxford în 2006.
Printre realizarile acestui colectiv de specialisti din întreaga lume amintesc o serie de cărți publicate în asociere cu editura Universității Central-Europene, podcast-uri și numeroase conferințe la diferite instituții din întreaga Europă, publicații deschizătoare de drum ale domeniului istoriei rasei, a eugeniei și biopoliticii.
În 2020, HRE a înființat filiala sa din România în Cluj-Napoca la Institutul de Istorie „G. Barițiu” al Academiei Române sub numele de „Centrul de Istorie a Eugeniei şi a Rasismului”.
Studiul eugeniei, biopoliticii și rasei trece în prezent printr-o transformare remarcabilă, una definită de nevoia societății de a promova toleranța și de a opri discriminarea, pe de-o parte, și de investigare a studiilor de caz neglijate până acum, pe de alta.
Mergând în acest sens, Centrul de la Cluj ilustrează cercetarea inovativă a noii generații de cercetători implicați în dezbateri publice despre memoria sclaviei, a anti-semitismului, rasismului și desigur a eugeniei.
Eu sper ca includerea acestui Centru pe harta globala a cercetarii istoriei eugeniei si a rasismului va contribui la diversificarea dezbaterii istoriografice din România.
Cred că o educație continuă despre moștenirile eugeniei, precum și condamnarea publică a acesteia, sunt componente esențiale ale efortului de a înțelege un trecut ascuns și tenebros, de vreme ce luptăm pentru o societate mai corectă și mai dreaptă.
Eugenia alimentează practici discriminatorii
Rep: Cum poate fi combătut eugenismul și rasismul în secolul al XXI-lea?
M.T: În România, la fel ca si in Marea Britanie sau Statele Unite, discutia publica despre istoria eugeniei este esentiala pentru a întări sentimentul de respect pentru viața umană, a crește gradul de acceptare și includere a tuturor membrilor societății, indiferent de culoarea pielii sau originea lor socială sau etnică, și mai ales pentru a respinge categoric orice formă de discriminare.
Eu cred ca publicul din Cluj este acum doritor sa știe mai mult despre acest subiect si este pregătit să confrunte moștenirile eugenice atat din perioada interbelică cât mai ales din comunism.
Eugenia continuă să alimenteze practici discriminatorii în ceea ce privește clasă socială, genul, dizabilități și vârsta cetățenilor.
Multe din atitudinile noastre sociale continuă să fie influențate de tradiția eugenică, care mai bine de un secol a reprezentat anumite grupuri de oameni ca fiind mai puțin demni de drepturi și de respect. Scoala si instituțiile statului au datoria fundamentală de a educa tinerele generatii si nu pot să-mi închipui cum putem să facem o educație civică reală fără a discuta si explica istoria eugeniei si a rasismului din România.
Biografie Marius Turda
Marius Turda (n. 1973) este originar din Maramureș și, în prezent, predă istoria eugeniei și a rasismului la Oxford Brookes University, fiind directorul Centrului de Studii Umanisto-Medicale al aceleiași universități.
Membru în numeroase asociații profesionale, printre care Royal Historical Society, Academia Europaea și Galton Institute. Este profesor asociat la Universitatea Sapienza din Roma și director fondator al Institutului „Cantemir“ de la Universitatea Oxford (2012- 2013).
După ce s-a stabilit definitiv în Marea Britanie (2002), a predat mai întâi la UCL, apoi la Oxford Brookes University și la University of Oxford. A fost profesor invitat la Universitatea Paris 7, EHESS, Universitatea Masaryk din Brno și la Universitatea din Corinthos din Grecia.
Prima lui carte, The Idea of National Superiority in Central Europe, 1880-1918, a apărut în 2005 (tradusă ulterior în limba română).
Este editorul colecției „Studies in the History of Medicine“ de la CEU Press (Budapesta–New York).
Printre cărțile sale recente se numără Religion, Evolution and Heredity (2018), The History of East-Central European Eugenics (2015, 2017), Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014; 2016), Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary (2014; tradusă în limba română); Historicizing Race (2018; tradusă în limba română), Modernism and Eugenics (tradusă în limba română și limba franceză).
Este editorul general a colectiei A Cultural History of Race (în 6 volume) apărută în 2021 și a creat portalul www.confront-eugenics.org
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
FOTO. ”Lavandă de pe Someș” din Bonțida și ”Bunătăți uscate” din Mărgău, la Târgul de la Săvârșin, la invitația Casei Regale

Lavanda este o plantă mediteraneeană, dar a ajuns pe câmpurile și grădinile din Transilvania de cel puțin 20 de ani, pentru ca în prezent să constituie unul dintre fundalurile cele mai folosite pentru postările pe Instagram.
Cererea de lavandă și de produse reszultate în urma prelucrării acesteia este mare, dar și oferta, ne confirmă Traian Morar, proprietarul mărcii ”Lavandă de pe Someș”.
El a fost angajat al Ministerului de Interne, iar de câțiva ani toate eforturile lui și ale soției sale, Livia, se îndreaptă, printre altele, spre bucata de 20 de ari din comuna Bonțida pe care au cultivat lavandă.
Este al treilea an consecutiv în care sunt invitați să participe la târgul de pe domeniul regal, de la Castelul Săvârșin, iar anul acesta vor pune la loc de cinste ultimul lor produs, siropul din flori de lavandă. Multă lume știe deja, poate chiar folosește săpunul sau uleiul rezultat din prelucrarea florilor de coloare mov albăstruie.
Lavanda este roditoare pe câmpurile din Transilvania
”Am început cu un câmp gol, iar acum putem spune că am creat un mic colt de rai, plin de culoare, atracția principală fiind, evident, floarea de lavandă! E multă muncă, deși nu este o plantă pretențioasă la îngrijit. Ca să poți primi vizitatori însă, are nevoie de atenție, totul începe cu toaletarea, urmată de la 3, 4 sape, pentru a menține rândurile curate pentru perioada de înflorire. Livia, soția mea, a fost motorul, locomotiva, ca să zic așa. ”Microbul” acesta l-am luat de la Anca Șerpar, cea care a fost promotoarea culturii de lavandă în Cluj. Apoi am luat butașii, dar și primele sfaturi despre cum și ce trebuie să facem pentru a o îngriji”, ne povestește cultivatorul din Cluj.
Este pentru a treia oară când ”Lavandă de pe Someș” participă la Târgul de Primăvară de la Săvârșin. La o manifestare de la Apoș, în județul Sibiu, a venit Majestatea Sa Regală, Principesa Margareta, custodele Coroanei României, însoțită de Principale Radu Duda. Cei doi au rămas impresionați de ceea ce au văzut, astfel că i-a invitat pe toți cei prezenți să participe la prima ediție. Tot atunci, spune Traian Morar, au început și o colaborare cu lanțul de magazine Profi, unde poate fi găsit siropul de lavandă.
Veniturile din lavandă se lasă așteptate
La întrebarea noastră referitoare la veniturile realizate prin cultivarea unui camp cu lavandă, Traian Morar ne-a spus că până să ajungi să realizezi venituri care să îți permită să trăiești numai din asta, trebuie să treacă ceva timp, care depinde de mai mulți factori. În primul rând, contează ce produse ai și cum sunt primite de clienți. Apoi, taxele pentru participarea la târguri, ca să fii cunoscut, care nu sunt deloc mici. La toate acestea se adaugă drumul, cazarea, masa. Cu toate acestea, ei nu se simt descurajați, când iubești ceea ce faci, totul e mai ușor.
”Lavandă de pe Someș” este membru al Asociației Meșterilor Populari din Cluj, iar în această calitate participă tot timpul la târguri și evenimente publice.
În altă ordine de idei, continuă Traian Morar, produsele rezultate din lavandă sunt tot mai apreciate, dar și oferta este foarte mare. De aceea este bine să nu te hazardezi, să nu te arunci orbește înainte.
Uleiul de lavandă diferă
”Uite, am învățat în timp, că uleiul de lavandă diferă. Diferența dintre uleiul de lavandă al unui producător față de alt producător, o poate face soiul sau soiurile de lavandă pe care fiecare le cultivă. Și sunt clienți care îți spun că unul este ok, îmi place, iar ăsta nu îmi place, dar foarte puțini știu de ce se întâmplă asta.
Cunosc situații de producători care au înființat o cultură de lavandă pe 3, 4 hectare și în timp, după 4 ani, au scos-o, au desființat cultura pentru că nu puteau vinde uleiul și apa rezultată.
Unul dintre motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru este că au plantat soiuri mai productive pentru ulei și apă, dar astea au un ulei foarte tare, acid”, ne declară producătorul din Bonțida, care ne invită pe toți pe câmp,să ne facem poze instagramabile.
Traian Morar mai povestește că cel mai important este că a întâlnit oameni care au văzut munca lor, au apreciat ceea ce fac, au crezut în ei, cum se spune, așa cum s-a întâmplat cu reprezentanții Profi care i-au invitat, descoperit și i-au încurajat: ”Au văzut produsele, au gustat siropul de lavandă, au așteptat să îl autorizeze, iar acum acesta poate fi găsit în locațiile supermarketului”.
Bunătăți din Mărgău
”Bunătăți uscate” este tot o poveste de familie, care a pornit în 2018 în Mărgău, ideea principală fiind întoarcerea la natură, promovarea unui trai sănătos. Sorin și Mihaela Faur au renunțat la serviciile lor de la oraș și au decis să se bucure de roadele Apusenilor.
”Susținem întâia dată orientarea spre belșugul naturii, unde Dumnezeu ne-a lăsat la îndemână atât tratamente pentru diversele afecțiuni, cât si cele necesare hranei de zi cu zi”, sunt de părere cei doi.
”Deshidratarea reprezintă o metodă de conservare, eficientă atât în păstrarea și intensificarea aromelor, dar și în comprimarea volumului materiei prime. Acest proces se desfășoară în micul nostru atelier cu ajutorul aparaturii profesionale din domeniul deshidratării, utilizând temperaturi scăzute, pentru ca rezultatul să fie unul aspectuos și mai ales pentru a păstra o cât mai mare proporție din nutrienti și vitamine. Produsele noastre nu au adaos de zahăr, conservanti sau aditivi. În zona de munte fiind, ne sunt la îndemână minunățiile din flora spontană precum ciupercile, fructele sălbatice, dar și plantele pentruceaiuri”, au încheiat cei doi clujeni.
Târgul de Primăvară de la Castelul Săvârșin va avea loc în 26 și 27 aprilie.
Cristina Pintilie Șendrea

Poliția Cluj anunță că a fost sesizată, sâmbătă, despre un accident rutier produs pe strada Alexandru Vaida Voievod din municipiul Cluj-Napoca.
”Din primele cercetări a reieșit că, un bărbat de 56 de ani, din municipiu, în timp ce conducea un autoturism ar fi accidentat un pieton aflat în traversarea drumului public prin loc nepermis.
Pietonul, respectiv un bărbat de 71 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, a necesitat îngrijiri medicale, ulterior fiind transportat la spital.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ”, au spus polițiștii.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
EVENIMENT
Rapid – ”U” Cluj, cel mai vechi duel din istoria actualului campionat. Primul meci a fost în urmă cu 92 de ani

Etapa a cincea din play-off-ul Superligii programează cel mai vechi duel din istoria actualului campionat: Rapid-Universitatea Cluj. Meciul se joacă sâmbătă de la ora 20.00 la București.
LPF notează că prima confruntare directă dintre cele două echipe a avut loc în cel de-al doilea sezon în care întrecerea internă s-a desfăşurat în sistem divizionar, 1933-1934. „Pe 26 noiembrie 1933, elevii lui Adalbert Molnar (U) s-au impus pe teren propriu cu 2-1 (Graţian Sepi, Silviu Ploeşteanu / Ştefan Boblea). În retur, la Bucureşti (21 aprilie 1934), ceferiştii au obţinut la rândul lor victoria cu 1-0, golul fiind marcat de Geza Medve, atacantul giuleştenilor aflându-se la debut. În ediţia amintită, ambele echipe au cumulat câte 17 puncte (U Cluj locul 3, CFR locul 4)”, scrie LPF în avanacronica partidei, citată de Mediafax
În total, cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 98 de ori, de 43 de ori s-au impus giuleştenii, de 39 de ori au câştigat studenţii ardeleni, iar alte 16 partide s-au terminat la egalitate.
Sabău a jucat la Rapid
Partida va fi specială pentru Ioan Ovidiu Sabău, care a evoluat ca jucător în Giuleşti timp de patru sezoane (1998-1999, 1999-2000, 2001-2002, 2002-2003), contribuind la ultimele două titluri câştigate de gruparea vişinie (a fost coleg cu Marius Şumudică în sezoanele 1998-1999 şi 2001-2002). De asemenea, acesta a antrenat-o pe Rapid în stagiunea 2012-2013 (16 meciuri în toate competiţiile – 9 victorii – 3 remize – 4 înfrângeri).
Marius Şumudică vs. Ioan Ovidiu Sabău, din postura de antrenori: 6 jocuri – 3 remize – 3 succese Sabău.
LPF scrie că ambele echipe au doar câte o victorie în ultimele șase runde, interval în care giuleștenii au mai înregistrat trei remize, în timp ce clujenii au pierdut patru jocuri.
EVENIMENT
Pieton accidentat pe o stradă din Cluj-Napoca. Transportat la spital de SMURD în stare gravă

Echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca a acordat, sâmbătă, îngrijiri medicale de urgență unui pieton accidentat pe strada Alexandru Vaida Voievod din Cluj-Napoca.
Potrivit pompierilor, a fost vorba despre un bărbat de aproximativ 65 de ani, transportat în stare gravă la spital.
Vom reveni cu detalii.