ACTUALITATE
Interviu Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților, Transilvania: Ce dăm înapoi când construim?
Suntem mereu în proces de construire și răpim, puțin câte puțin, din spațiul disponibil. A devenit tot mai clar că este important să și dăm ceva înapoi, comunității, atunci când ocupăm un spațiu. Măcar să încercăm să avem un impact minim negativ. Există însă un efort care trebuie să fie făcut atât din partea specialiștilor, cât și a administrației, a comunității și a proprietarilor, un real parteneriat, pentru o mai bună calitate a vieții. Suntem dispuși să facem acest efort?
Cluj24: Ce dăm înapoi atunci când construim?
Daniela Maier: Vrei să faci parte din comunitatea respectivă pentru că ai niște beneficii: ești aproape de școală, de serviciu, de locul de muncă. Ca în orice parteneriat, în orice contract, relația implică ambele părți. Tu beneficiezi de ceva și orașul sau comunitatea trebuie să beneficieze de ceva de pe urma ta, nemaipunând la socoteală că mare parte din cei care aleg să facă parte dintr-o comunitate sunt părinți, adică au pe umeri o responsabilitate mult mai mare, adică aceea de a crea un spațiu și un oraș pentru proprii lor copii. Adunate, lucrurile acestea ne fac să ne dăm seama că de fapt experiența noastră, în orice domeniu am lucra, este important să fie pusă în slujba comunității.
Este prea puțin important ce descoperim într-un laborator, de exemplu, dacă nu reușim să definim cum acel lucru poate fi folosit de către comunitate.
În sensul acesta, concret, există niște apartenențe formale. Când amputezi tradiția unui loc, amputezi istoria unei persoane, el e ca o frunză în vânt. Cum s-a și încercat în perioada comunismului, mutând oamenii dintr-o parte în alta, ei nu mai simțeau că aparțin locului, nu îi deranja că se distrugea un centru de oraș. Nu pentru că nu erau culți, nu pentru că nu erau interesați, dar pentru ei nu avea valoare.
Ajungem acum, după atâția ani în care noi ne doream să fim mult înainte, ajungem să facem aceleași lucruri, sau lucruri mult mai grave, ajungem să nu ne pese decât de ceea ce înseamnă locuința noastră în interior, și nu conștientizăm faptul că prezența casei noastre și a noastră într-un spațiu are și un efect asupra celorlalți. Și mi se pare că acest lucru ține de educație și va fi foarte greu să ne străduim doar noi, generația noastră, să învățăm aceste lucruri, va trebui să îi credem pe cuvânt pe cei mai tineri, că vin cu ceva în schimb.
Cu ce vii în schimb?
Daniela Maier: Fiecare vine cu ceea ce poate. Sunt niște condiții pe care trebuie să le respecți, opțiuni pe care le ai, și lucruri pe care le faci voluntar – și mi se pare că trebuie să faci din fiecare câte puțin. De foarte multe ori, la nivel administrativ se creează partea de legislație, lucruri care sunt făcute doar ca să penalizeze. Mi se pare că trebuie să schimbăm logica, să încercăm să avem mai multă încredere în specialiști. Și să încercăm să valorizăm lucrurile făcute bine. Un lucru făcut bine înseamnă că îți ia mai mult timp, mai multă energie, costă mai mult. Să fim sinceri cu noi înșine în momentul în care construim o casă, în momentul în care ne luăm un apartament, sunt compromisuri pe care nu ești dispus să le faci.
Vezi oameni care încă construiesc case și investesc doar în lucruri pe care vor să le vadă alții. Asta nu e neapărat un lucru de care să fim mândri. Degeaba îmi fac o casă minunată a mea, dacă nu pot să vină toți prietenii mei în vizită, degeaba îmi fac o casă pe un loc care pentru alții însemna relaxare, degeaba fac un bloc și am multe beneficii dacă 30 de oameni mă înjură după aia în fiecare noapte, din varii motive.
Cum să faci să dai ceva înapoi?
Toate aceste lucruri trebuie să le pui în balanță. Putem să discutăm tehnic ce înseamnă partea de arhitectură, partea de urbanism, și aici mi se pare că trebuie să ne asumăm că suntem parte din comunitate, că noi, ca arhitecți și urbaniști, locuim la fel ca toți clienții noștri, că avem și noi obligația ca atunci când intervenim într-un spațiu, un oraș, să îi facem conștienți pe partenerii de dialog (care pot să fie extraordinari biologi și specialiști în alte domenii, dar nu sunt neapărat arhitecți), să încercăm să înțelegem nevoile lor reale, să negociem cu ei toate aceste lucruri, să îi învățăm care sunt acele compromisuri care nu trebuie făcute și acele compromisuri care pot să fie făcute pentru a ne putea încadra într-un buget, într-un termen de timp ș.a.m.d.
Începem să discutăm despre lucruri care țin de fapt de apartenența la comunitate.
Dacă vrem să avem o casă într-o zonă de case, cumpărăm o casă acolo. Dacă vreau să-mi iau un apartament, sunt conștient că dacă îl iau într-o zonă de case, în spatele meu se va mai construi un bloc, pentru că cel care a construit acel bloc a forțat niște mâini și cei de la case se simt lezați – probabil că vor vinde și ei terenul la un moment dat și se va mai ridica un bloc.
Discuția e foarte lungă: unde este limita?
Am discutat și de educație, e foarte importantă. E importantă și responsabilitatea jurnaliștilor, a profesorilor, a oamenilor care transmit informații corecte, într-un mod care să poată fi înțeles ușor de către oricine.
Cât de des cedează beneficiarul un profit în fața acestui beneficiu comunitar?
Daniela Maier: Personal, ca strategie de lucru, dacă vorbesc despre o casă, am un fel de teste cu familia, cu ambii parteneri sau cu un unic beneficiar, să-mi dau seama care sunt acele lucruri care sunt cu adevărat importante pentru el în viață. Sunt oameni care gătesc de trei ori pe zi, sunt oameni care nu gătesc niciodată. Sunt oameni care au foarte multe haine, alții care au mai puține – nu există bine sau rău aici.
Dar eu, ca specialist, am obligația să înțeleg beneficiarul meu, cam ce și-ar dori, ce i s-ar potrivi. Poate că el se bazează pe o experiență de viață trăită într-un spațiu impropriu pentru nevoile lui, dar s-a adaptat și și-a creat niște imagini despre un spațiu, dar poate că nu sunt cele mai benefice pentru el. Și atunci eu încerc să transform acest lucru într-un dialog în care nu avem voie să folosim cuvinte care țin de meserie. Poți să-mi spui doar că anumite unghiuri sunt agresive pentru tine, este un limbaj-liant, folosit într-o discuție amicală – riscul e să te împrietenești cu toți beneficiarii, dar e foarte fain și asta.
Foarte mulți beneficiari consideră arhitectul o obligație într-un proces birocratic, tocmai asta trebuie să schimbăm.
Oamenii nu trebuie să apeleze la arhitecți pentru ștampila pe care o au, ci pentru experiența lor. Dacă vorbim despre solicitările pe care le au comisiile legate de spațiile publice, niciun beneficiar nu și la va asuma ușor, există o impunere. Totul este că această impunere ar trebui să vină de la început, adică propunerea pe care o face arhitectul să includă și spații ale comunității.
Pe de altă parte, multe dintre spațiile propuse ca titulatură sunt așa, dar dacă te uiți la calitatea spațiului, nu sunt neapărat în forma asta. De aceea spuneam: educația în sensul acesta ar face pe oricine care își caută un apartament de exemplu, să aprecieze și calitatea spațiului pe care îl are și la nivel de spațiu comun, pe lângă cea de la nivel personal.
Se vorbea recent la Cluj despre casele de pe malurile lacurilor, cu fose septice – care se deversează în lac. Se vorbește despre alăturarea beneficiarilor într-un efort comun, care să ducă mai departe de spațiile protejate tot ce înseamnă canalizare, evacuarea apei, există și exemple bune. Cum putem alătura mai mulți beneficiari într-un asemenea efort comun?
Daniela Maier: Trebuie să lucrezi în așa natură încât să nu distrugi, pentru că dacă distrugi, din orice punct de vedere, spațiul în care intervii și echilibrul natural, calitatea vieții celorlalți, deja ești nociv pentru ceilalți.
Pot fi văzute aceste eforturi în plus ale beneficiarilor drept un lux?
Daniela Maier: Nu, este o necesitate. Și vă dau un exemplu, ca să nu spunem că suntem ancorați doar într-o realitate a noastră: orașul din străinătate lovit de un cutremur devastator în anul 2011. Centrul orașului a fost transformat într-o gaură neagră. S-a transformat acest lucru într-o oportunitate. S-au pus niște condiții: pe fiecare cvartal a intervenit un singur arhitect, toți proprietarii trebuiau să discute cu același arhitect, iar până ce nu cădeau de acord, nu se făcea nimic.
Mergem și mai departe. S-a optat pentru acele canale tehnice, un spațiu de 2 m pe 1,5 m, care duce prin mijlocul străzilor unui centru istoric, în care sunt pozate toate instalațiile. Este un efort suplimentar din partea administrației, dar niciodată nu va mai fi nevoie să spargi strada pentru racordare, în fața fiecărei case va exista posibilitate de racord. Costă ceva mai mult, dar poți să îți permiți strada să o faci din granit și să nu mai intervii asupra ei.
Dacă ne referim la soluțiile moderne de acoperișuri înierbate sau fotovoltaice propuse tot pentru binele comunității…
Daniela Maier: Sunt mulți beneficiari care și le doresc, înseamnă într-adevăr costuri suplimentare, un efort mare, și mi se pare că ei trebuie să fie susținuți, și nu doar pentru case, gândiți-vă și la alte intervenții mai mari care se fac lângă blocuri, cum sunt acele supermarketuri. Vezi o suprafață de 2000 mp, gri. Sigur că nu trebuie să pui palmieri peste tot, ci poți să pui niște suculente, care nu necesită întreținere și asigură și un confort termic ok. Aș începe din zona în care se agresează spațiul existent mai tare. Aș ajuta beneficiarii privați care vor să facă aceasta.
Putem discuta și despre un bloc, despre spațiile comune. În momentul în care o terasă necirculabilă ar intra în Coeficientul de Utilizare al Terenului, suntem dispuși să acceptăm? Cred că da, dar ne lovim de un cadru birocratic care nu ne permite asta. Nu mai departe de clădirile istorice.
Sunt compromisuri pe care și noi, ca specialiști ar trebui să le tolerăm pentru a crește calitatea vieții tuturor.
Se vorbește și în mediul rural de integrare într-un specific local. Din nou e un efort pentru binele celor din jurul nostru. Sunt niște recomandări făcute cu sprijinul Ordinului Arhitecților. Credeți că sunt consultate acele ghiduri? și sunt discuții: de ce trebuie să-mi facă casa albă? Cum credeți că sunt respectate indicațiile și cum ar ajuta această viziune?
Daniela Maier: Ar ajuta mult la coerența unei zone. Cred că putem să ne uităm la alte țări, pe care le apreciem. Spunem că e foarte frumos într-un oraș din Germania, dar e frumos pentru că există niște reguli. Da, acele reguli sunt făcute clare din momentul în care cumperi terenul și nu se permite prin planuri urbanistice zonale sau de detaliu, tu să modifici foarte mult.
Cunosc un PUG al unei comune din Elveția, care specifică că dacă vrei să construiești un imobil pe o anumită stradă trebuie să ai minim 15% suprafață de lemn pe fațadă, maxim 30%; poate să fie casa galbenă, albastră sau verde. Nu îți place la noi în comună, mergi în alta, dar nu se fac compromisuri. La noi ai o lege, sunt niște arhitecți care pot să forțeze anumite compromisuri, iar acest lanț va continua, frustrările se vor acumula, și mereu va fi cineva care să se întrebe de ce nu poate să își facă casa roz.
Ghidurile de încadrare în specificul local sunt foarte importante ca și reper. Asta nu înseamnă că nu poți face altceva. Dar o colaborare cu OAR din fiecare zonă, cu arhitecții care au elaborat acele ghiduri, se pot discuta și alte lucruri. Regulile trebuie să fie respectate, însă când faci parte dintr-o comunitate, trebuie să dai dovadă de implicare. Avem în acest sens și exemplul Centrului de inovare și imaginație civică coordonat de Primăria Cluj-Napoca. Sunt oameni care vin constant, încep să audă idei, să se implice, devine tot mai interesant.
Când vrei să dai ceva înapoi comunității, poți genera spații primitoare pentru toți. Dar totul se ridică până la urmă pe un teren. E o problemă în realizarea acestui deziderat inclusiv modul în care sunt dispuse terenurile? Ce s-a construit, s-a construit, dar ce facem cu ce a rămas liber? Sunt acele terenuri agricole cu un aliniament pe care nu prea poți face nimic. Pornind inclusiv de aici e nevoie de un alt efort pentru beneficiul comunității: realinierea terenurilor.
Daniela Maier: Discuția aceasta am avut-o la Sopor. Foarte mulți oameni nu au fost dispuși la început să cedeze o parte din proprietatea lor. Și dacă faci un calcul simplu, dacă te raportezi la o parcelă de tip agricol, e foarte greu să respecți reglementările și să ai niște beneficii. Dacă redefinești forma parcelei, chiar dacă pierzi până la 40% din suprafața terenului, poți să ai beneficii mai mari pentru ceea ce construiești, dacă forma este una corectă. Atunci, dacă oamenilor li se explică lucrul acesta, mi se pare că sunt dispuși la compromis. Trebuie până la urmă să existe un parteneriat real între specialiști, administrație, comunitate și proprietar.
Nu poți să te excluzi. Sunt diferite moduri în care poți să ajuți. Dacă ceri o derogare, să faci 7 etaje în loc de 5, eu ca administrație pot face un compromis, dar să îți impun ca din ce faci în plus – pentru că sunt zone în care nu te mai deranjează – jumătate din ce obții, să fie locuințe sociale. Eu am nevoie de locuințe sociale, ca administrație am această nevoie, și pot să obțin acest lucru fără să construiesc o nouă zonă dedicată. Acești oameni, acolo, pot să asigure în schimb o mentenanță a clădirii. În centrele mari există acea locuință a administratorului, care în schimbul serviciilor prestate, primește spațiul de locuit.
Marius Mureșan
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ECONOMIE
AUR a sesizat Consiliul Concurenței cu privire la tranzacția de vânzare a E.ON Energie România către o firmă din Ungaria
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a sesizat la începutul acestei săptămâni Consiliul Concurenței cu privire la tranzacția de vânzare a E.ON Energie România către compania maghiară MVM, informează Mediafax.
AUR solicită intervenția urgentă a instituției, precum și efectuarea unei investigații. Potrivit sesizării înaintate de AUR, tranzacția ridică suspiciuni privind respectarea legislației concurențiale, precum și implicații grave asupra securității economice și naționale.
E.ON, importanță strategică
„E.ON Energie România, companie de importanță strategică în sectorul energetic național, cu o cifră de afaceri de aproximativ 10 miliarde de lei anual, urmează să fie transferată către MVM, o entitate controlată de statul maghiar. Tranzacția, evaluată la o sumă derizorie de sub 300 de milioane de euro, poate afecta grav interesele consumatorilor români, competiția pe piață și stabilitatea economică a României.
Conform art. 135 alin. (2) lit. b) și d) din Constituția României, statul are obligația de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum și exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național. Cedarea unei infrastructuri critice către o entitate străină ridică probleme majore legate de respectarea acestui principiu constituțional”, se arată în sesizarea formulată de AUR.
Totodată, preluarea E.ON de către o companie de stat străină, cum este MVM, poate reduce semnificativ competiția pe piața românească de energie și gaze naturale.
MVM, subordonantă guvernului ungar
„MVM este o companie de stat subordonată guvernului ungar, care menține legături strânse cu Federația Rusă. În contextul geopolitic actual, această tranzacție poate introduce riscuri indirecte asupra securității energetice a României”, se specifică în sesizare.
De asemenea, se mai precizează faptul că întâlnirile recente dintre premierul Marcel Ciolacu și premierul Ungariei, Viktor Orban, au fost desfășurate fără transparență publică și ridică serioase semne de întrebare. Având în vedere suspiciunile legate de negocierea tranzacției, AUR solicită Consiliului Concurenței să dispună efectuarea unei investigații conform art. 33 din Legea concurenței, care permite analiza comportamentului care ar putea afecta piața liberă.
Solicitările AUR
În sesizarea înaintată, AUR solicită Consiliului Concurenței să dispună următoarele măsuri:
„1. Blocarea imediată a tranzacției și suspendarea procesului de vânzare până la finalizarea unei analize detaliate a impactului asupra concurenței și securității economice.
2. Să dispuneți efectuarea unei investigații, respectiv lansarea unei anchete pentru a verifica legalitatea tranzacției, procesul de evaluare a activelor și eventualele înțelegeri care contravin principiilor concurenței.
3. Analiza impactului asupra consumatorilor prin realizarea unui studiu pentru a evalua modul în care tranzacția ar putea afecta prețurile și calitatea serviciilor pentru consumatorii din România.
4. Reevaluarea posibilității ca statul român să preia controlul companiei, respectiv analizarea opțiunii ca statul român să achiziționeze compania, păstrând-o sub control național, în conformitate cu art. 135 din Constituție”.
AUR consideră că această tranzacție contravine legislației naționale și interesului public: „Cedarea unei infrastructuri strategice către o entitate controlată de un stat străin ridică riscuri majore pentru piața de energie și securitatea economică”, potrivit AUR.
ECONOMIE
Grupul TeraPlast achiziționează activele pentru producția de țevi din PVC și polietilenă ale Wavin din Ungaria
Grupul TeraPlast își continuă expansiunea geografică în Europa și achiziționează activele pentru producția de țevi din PVC și PE, deținute de Wavin Ungaria (business-ul de Construcții și Infrastructură al Orbia). Achiziția va fi făcută prin subsidiara Polytech Kft.
Această tranzacție se aliniază cu decizia strategică a Orbia B&I de a-și eficientiza operațiunile pe piața maghiară, de a reduce complexitatea și de a se concentra pe valorificarea principalelor puncte forte în Europa.
Valoarea tranzacției este de 7,04 milioane de euro și cuprinde aproape 12.000 mp de clădiri și peste 40.000 mp de teren industrial, situate în Zsámbék, la 30 km vest de Budapesta. Echipamentele achiziționate ca parte a tranzacției au o capacitate anuală de producție de 12.000 de tone de țevi.
Lideri pe fiecare piață
„Strategia noastră a fost întotdeauna să fim lideri pe fiecare piață în care ne desfășurăm activitatea. Încă de la început, planul nostru a inclus dezvoltarea unei fabrici pentru țevi din PVC în Ungaria.
În timp ce abordarea noastră inițială a vizat o investiție greenfield, tranzacția cu Wavin ne permite să grăbim pornirea producției. Activele din Zsámbék ne ajută să devenim lider de piață în Ungaria și să deservim eficient piețele externe, cum ar fi Slovacia, Cehia, Austria, Polonia, Elveția, Germania și țările din Balcanii de vest.
Obiectivul nostru este să creștem vânzările în Europa de vest, iar achiziția acestei fabrici ne va permite să eliminăm dezavantajul calității proaste a infrastructurii rutiere, reducând costurile de transport și timpii de livrare. Avem calitate de vest și prețuri de est, de aceea suntem siguri că vom reuși”, a declarat Dorel Goia, președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.
Tranzacția se va încheia în doi pași, odată ce mai multe condiții prealabile vor fi îndeplinite. Este de așteptat ca Polytech să înceapă activitatea în această fabrică în al doilea trimestru al anului viitor.
Două fabrici în Ungaria
În Ungaria, Grupul TeraPlast are două fabrici – Polytech și Pro-Moulding. Activele achiziționate de la Wavin diversifică gama de produse fabricate în Ungaria prin producția de țevi din PVC.
Acestea vor contribui la creșterea amprentei geografice a Grupului în Europa, implicit la creșterea vânzărilor în afara României, care în prezent reprezintă 25% din cifra de afaceri consolidată.
Despre Grupul TeraPlast
Grupul TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de sud-est. Grupul este compus din companiile: TeraPlast, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraBio Pack, Palplast Moldova, companiile Grupului Wolfgang Freiler, Optiplast și Somplast.
Din 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP. Acțiunile companiei sunt incluse în indicele de referință BET al Bursei de Valori București, în indicii Small Cap și Global All Cap ai FTSE Russell și în indicii MSCI Frontier IMI (Investable Market Index).
Despre Orbia
Orbia Advance Corporation, S.A.B. de C.V. (BMV: ORBIA*) este o companie condusă de un scop comun: să promoveze viața în întreaga lume. Orbia operează în sectoarele Polymer Solutions (Vestolit și Alphagary), Building & Infrastructure (Wavin), Precision Agriculture (Netafim), Connectivity Solutions (Dura-Line) și Fluor & Energy Materials (Koura).
Cele cinci grupuri de afaceri Orbia se concentrează colectiv pe asigurarea securității alimentare și a apei, extinderea accesului la informații și a conectivității și promovarea decarbonizării și a tranziției energetice cu materiale de bază și avansate, produse de specialitate și soluții inovatoare.
Orbia are o echipă globală de peste 24.000 de angajați, activități comerciale în peste 100 de țări și operațiuni în peste 50, cu sedii globale în Boston, Mexico City, Amsterdam și Tel Aviv. Compania a generat venituri de 8,2 miliarde USD în 2023. Pentru a afla mai multe, vizitați: orbia.com
Despre Wavin
Business-ul de construcții și infrastructură al Orbia Wavin este un furnizor de soluții inovatoare pentru industria globală de construcții și infrastructură. Susținut de peste 60 de ani de experiență în dezvoltarea de produse,
Orbia B&I promovează viața în întreaga lume prin construirea unor medii sănătoase și durabile pentru cetățenii lumii. Fie că este vorba de optimizarea aprovizionării cu apă, îmbunătățirea igienei și igienei apei; pentru a crea orașe rezistente la schimbările climatice sau pentru a reduce consumul de energie în clădiri, Orbia B&I colaborează cu lideri municipali, ingineri, antreprenori și instalatori pentru a ajuta comunitățile, clădirile și casele rezistente pentru viitor.
Orbia B&I are peste 11.000 de angajați în aproximativ 50 de unități de producție din întreaga lume, deservind peste 90 de țări printr-o rețea globală de vânzări și distribuție. Pentru a afla mai multe, vizitați: wavin.com
EVENIMENT
UPDATE. Bărbat mort, după ce a fost lovit de o mașină în Iclod. A traversat neregulamentar drumul
Pompierii din cadrul Punctului de Lucru Gherla au intervenit, joi, pe DN 1 C, în apropierea localității Iclod, unde s-a produs un accident rutier, fiind vorba despre un pieton accidentat.
”Bărbatul de aproximativ 60 de ani a fost găsit în stop cardio-respirator, s-au aplicat manevre de resuscitare, dar din păcate a fost declarat decesul acestuia.
La misiune au luat parte paramedicii SMURD, dar și un echipaj SAJ Cluj”, arată ISU Cluj.
Vom reveni cu detalii de la Poliție, care cercetează ce s-a întâmplat.
UPDATE. A traversat neregulamentar
”Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat, de 64 de ani, s-ar fi angajat în traversarea neregulamentară a părții carosabile, moment în care ar fi fost accidentat de un autoturism condus de un tânăr de 29 de ani, din Cluj-Napoca.
Din nefericire, echipajul medical prezent la fața locului a constat decesul bărbatului de 64 de ani.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
În continuare se efectuează cercetări pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs evenimentul”, arată IPJ Cluj.
CULTURA
FOTO. Omenie de Crăciun. Donație pentru Centrul de Îngrijiri Paliative ”Sfântul Nectarie” din partea medicilor clujeni
Colegiul Medicilor și Colegiul Stomatologilor Cluj au donat, de Crăciun, Centrului de Îngrijiri Paliative ”Sfântul Nectarie” Cluj-Napoca suma de 6.000 lei provenită din vânzarea unor lucrări de artă de la Salonul de Iarnă al Medicilor, eveniment care a avut loc în perioada 2-15 decembrie la Bastionul Croitorilor în cadrul Zilelor Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”.
”În cei aproape 11 ani de funcționare, Centrul <<Sfântul Nectarie>> a asistat gratuit un număr de peste 6500 pacienți, provenind din 37 de județe ale țării.
Anul acesta, Centrul <<Sfântul Nectarie>> a demarat procedurile pentru înființarea Centrului de Îngrijiri Paliative Pediatrice <<Sfântul Hristofor>>, în localitatea Sânnicoară.
La ora actuală, se lucrează intens la construcția spitalului, care este este o investiție majoră de interes regional și național prin care asociația dorește să răspundă cât mai bine nevoilor prezente, pentru acest tip de îngrijire al copiilor”, arată reprezentanții medicilor clujeni.
Clujenii care doresc să sprijine proiectele centrului derulate de Centrul ”Sfântul Nectarie” o pot face prin donații care pot fi trimise la Asociaţia „Sfântul Nectarie” Cluj – Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie’’ cod fiscal 29749324, cont IBAN RO08BTRL01301205C66031XX lei, deschis la Banca Transilvania.