ACTUALITATE
INTERVIU/ Coregraful clujean Oana Mureșan: Cred că oamenii nu știu exact dacă le place sau nu dansul contemporan
Pentru fiecare dintre noi dansul poate avea definiții multiple în funcție de ce își dorește de la dans în sine, această exprimare redată prin mișcările corpului care poartă în spate un mesaj puternic. Cu ajutorul Oanei Mureșan aflăm mai multe despre dansul contemporan iar aceasta dezvăluie o formă de autocunoaștere prin atelierele pe care le desfășoară în Cluj.
Oana Mureșan este coregraf și dansator. Am putea spune că dansează dintotdeauna, deoarece a ales acest drum de la vârsta de 5 ani. Când a trebuit să își decidă specializarea, și-a amintit cum se simțea atunci când dansa, copil fiind.
Rep: Oana Mureșan, de-a lungul traseului tău în cariera artistică, te-ai întâlnit și cu teatrul și cu gimnastica și cu dansul. Care este motivul pentru care ai ales dansul contemporan?
Oana Mureșan: Am început această călătorie cu gimnastica ritmică pe care am făcut-o timp de 15 ani. Am simțit că are foarte mare legătură cu dansul. Când eu am decis să dau la coregrafie la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, mi-am adus aminte de mine ca și copil, ce simțea corpul când făcea gimnastică ritmică.
Am avut o revelație, pur și simplu, că ar trebui să mă reîntorc la ce-am început când eram mică. Dansul contemporan mi se potrivește, deoarece îmi dă mai multă libertate de exprimare și de căutare în sens a ceea ce poate corpul să facă prin mișcare.
Decizia și tot parcursul a fost despre a mă regăsi pe mine și o formă cât mai liberă și naturală de a mă exprima, iar dansul contemporan le include pe toate acestea.
Dansul este universal
Rep: În traseul tău ai participat la multe workshop-uri din alte țări, care implicit au o altă cultură, limbă, etc. Ai simțit că de la țară la țară dansul contemporan transmite, conturează un înțeles diferit sau mesajul este universal oriunde în lume?
O. M.: Evident că suntem influențați de cultura în care noi trăim și ne naștem. De exemplu, dacă ne uităm la Marea Britanie, au foarte multă influență din dansul modern, de exemplu Marta Graham, în paralel dacă mă gândesc la toată scena dansului contemporan din Israel nu o să văd foarte mult dans modern în spate, voi vedea alt tip de antrenament.
Dansul este universal, fie că vorbim de orice tip de dans, practic mișcarea în sens este universală, avem același tip de corp, dar suntem foarte influențați de cultura și de oamenii care au lăsat o bază a dansului în orașul, țara respectivă. Suntem influențați de limbajul lor coregrafic.
Fracturați la nivel național
Rep: În România cum simți că ne mișcăm, că ne prezentăm la capitolul acesta?
O.M.: Eu simt că la nivel național suntem foarte fracturați, în sensul că fiecare încercăm să ne găsim propriul limbaj și propriul vocabular. Cred foarte tare că fiecare om care vrea să meargă la un curs de dans contemporan merită să meargă la toți oamenii pe care îi cunoaște care fac asta.
Suntem diferiți de cum predăm, poate unele principii sunt la fel, dar pentru că nu există un cod exact de cum trebuie să fie făcut dansul contemporan, cum ar fi, de exemplu, în balet, la dansul contemporan nu avem așa ceva, noi căutăm foarte mult.
Atunci pot să zic că în România fiecare este pe insula lui, caută, își pune întrebări și încearcă să le dea mai departe celorlalți.
Eu am început să merg la workshop-uri în România, iar după aceea am început să plec în alte țări și mi-aduc aminte de oamenii de la care am învățat ce este dansul contemporan, iar ce făceau este foarte diferit de ce fac eu; experiența pe care eu am avut-o în anumiți ani pusă cap la cap.
Fiecare om își conturează propriul vocabular și limbaj în ceea ce este dansul contemporan pentru el.
10 ani să reușească
Rep: Cum ai ales să rămâi în țară și nu ai plecat afară, ce te-a făcut să investești în Cluj, respectiv în România?
O.M.: M-am gândit destul de serios să plec după ce am terminat facultatea, cumva îmi doream să fiu angajată într-o companie de dans contemporan, dar după aceea am simțit totuși că aici nu este dans contemporan, este un teren virgin, mai ales în Cluj-Napoca.
Atunci am zis că cineva va trebui să facă asta și de ce nu aș putea să fiu persoana aceea, să transforme o comunitate și să existe dansul contemporan pe hartă.
Mi-am făcut și un soi de promisiune și pariu cu mine că îmi dau minim 10 ani să reușesc. Sunt legată de locul acesta să creez o comunitate, dar dacă sunt proiecte care mă cheamă în alte țări voi merge, dar nu mă gândesc pentru o mutare definitivă.
Dansul, în față
Rep: De ce unora nu le place dansul contemporan?
O.M.: Cred că oamenii nu știu exact dacă le place sau nu dansul contemporan, doar că este mai simplu să zică că nu au înțeles nimic. Oricărui om îi poate plăcea dansul, dacă nu înțelegem exact ce vedem, asta nu înseamnă că nu ne place. Dacă nu simțim rațional ceea ce vedem, asta nu înseamnă că nu am înțeles pe deplin ceea ce noi am văzut.
Poate sună ciudat sau filosofic, dar pentru mine face foarte mult sens. Dansul nu caută neapărat o înțelegere rațională. Legat de public, cred că suntem într-un timp în care nu suntem foarte activi sau îndeajuns de mulți oameni care să aducă în față dansul.
Oamenii încă nu au ajuns să acceseze acest tip de artă și încă nu știu în spre ce ne îndreptăm în această artă. Dar cred foarte tare în oameni și că noi, coregrafii, trebuie să venim în întâmpinarea oamenilor. Nu contează dacă cineva spune că nu a înțeles, ci contează că a fost acolo și a primit acest tip de experiență.
Limbaj natural
Rep: Cum vezi tu acest ,,trebuie să venim în întâmpinarea lor”, cum aduci tu un tip de artă nu foarte ușor de înțeles către oameni?
O. M.: Personal am acceptat de-a lungul anilor diferite proiecte, performance-uri stradale și în muzee, galerii, nu numai teatru sau săli de spectacole speciale unde oamenii își asumă că vin. Pentru mine este important să fiu aproape oriunde cu dansul că nu se știe niciodată cine poate să vadă și se poate îndrăgosti de această artă.
Pe lângă asta, cred că sunt foarte datoare de a vorbi într-un limbaj natural și ușor de perceput și pentru un om care mă vede pentru prima oară în stradă sau pentru un om care mă vede pe scenă. Trebuie să existe un soi de egalitate, să nu fie diferență între public prea mult.
De la primul workshop pe care l-a ținut și-a confirmat că este potrivită în a împărtăși și a-i ghida pe ceilalți în dansul contemporan.
Primii oameni care i-au pășit la cursuri au tot continuat să vină, iar asta a încurajat-o. Modul în care își creează atelierele au și o doză de spontaneitate, ține mult la acest aspect, în a nu pierde niciun fir al inspirației din jurul ei.
Copiii își dau voie să greșească
Rep.: Ce ai învățat de la primul workshop?
O.M.: Am început practic să predau la copii și vreau să spun că ei m-au învățat cel mai mult cum ar trebui să predau, mi se pare că ei sunt profesorii mei, nu eu am fost profesorul lor. De la ei am învățat naturalețea și să fiu sinceră și că oricum m-aș simți ar trebui să spun asta. Am înțeles că este în ordine să greșești și pot să mă supăr sau pot să nu mă supăr.
Ei își dau voie să greșească foarte mult. În paralel adultul, observându-l la atelierele mele, se rușinează când greșește; copilul nu, copilul spune «ok, am greșit. Hai să mai facem odată» este o joacă pentru ei. Adultul se rușinează, întră într-un soi de defensivă și am de lucrat pe zona asta foarte mult la adulți, lucru pe care l-am învățat de la copii.
Noi avem un copil în noi și o să îl avem indiferent de vârstă, dar uităm să ne conectăm la el. Fiecare vine cu bagajul lui, în dans se vede foarte tare cum suntem ca oameni, cum dansăm așa și suntem.
Adulții să se lase liberi
Rep.: Chiar una dintre curiozitățile mele, apropo că ai pomenit de copii, era cum interacționează aceștia cu dansul contemporan și cum o fac adulții? Ce diferențe observi în procesul de lucru?
O.M.: În primul rând, copiii se conectează mult mai repede la mișcare ca și adultul, copilul nu gândește foarte mult procesul de mișcare, îi pui muzică și se mișcă instant. Fundamental el simte că vrea să facă asta și o va face, nu își pune niciun fel de piedică în cheia rațională.
Pe când adultul face asta. Și eu ca și profesionist trebuie să îndepărtez mecanismele astea ale minții. Mintea ne spune foarte mult că putem să o facem sau «vai ce penibil arăt!» sau ne judecăm foarte tare. Aceste procese mintale fac corpul să nu se mai miște cum el vrea.
Pun accent la cursuri pe acest aspect, ca adulții să se lase liberi și a se lasă ghidați de propriul corp și de instinctul din corpul lor. Dacă nu ești un dansator care să execute o coregrafie pe scenă cred că este foarte important pentru un amator să între într-o zonă de research în care să își accepte corpul, să descopere lucruri pe care le are fundamental în el, doar că le uită.
Nu mai știe cum să apeleze la aceste mecanisme pe care le are în corp. Este cel mai important de învățat cum să ne oprim din a gândi și cum să ne mai proiectăm atât de mult gândurile în ceea ce facem în mișcare.
Pare foarte simplu, dare este foarte greu. Este o acțiune și o dinamică care te invită să fii prezent, tu nu poți să călătorești cu mintea. Te lași ghidat de mentor și te ajută să devii prezent și conectat la ceea ce tu ești pe interior.
Amintiri de la 3 ani
Oana povestește că atunci când era mică era un copil căruia nu îi era frică de nimic, se avânta în orice tip de activitate cu o curiozitate ce o caracterizează. Primele amintiri cu ea le are de la 3 ani, dansând la grădiniță. Acum le vorbește adulților despre copilul interior și conectarea cu momentul prezent, dar până să ajungă aici a experimentat și ea frica și gândurile de a se judeca în dans, îi sunt cunoscute aceste mecanisme, tocmai că acum poate vorbi despre ele. Dansul este format dintr-o disciplină mentală și corporală.
Rep: Există reguli în dans contemporan?
O. M.: Da, există reguli, dar și o foarte mare libertate de a le avea și a nu le avea. Există reguli, tehnici, pe care noi le folosim în dansul contemporan, mai ales dansatorii profesioniști, dar ni se oferă totuși o plajă destul de largă de a experimenta și un nivel de «fără reguli». Există într-o compoziție, la un curs, nu ai cum să faci ceva fără reguli, există un puzzle de făcut, disciplina există. Dar este mult mai multă libertate cum ne raportăm la aceste reguli.
Rep.: Cât de important este să dansăm ca și cum nu ne privește nimeni?
O.M.: Este foarte important, fiecare dintre noi trebuie să facem cunoștință cu dansul, în primul rând în intimitate, apoi să avem curaj să dansăm într-un anumit spațiu, să ne lăsăm priviți și văzuți de ceilalți. Să încercăm să avem această experiență de a ne oferi libertatea corpului să se miște cât mai liber. Dansul trezește foarte multe mecanisme care te ajută psihic.
Mă inspiră oamenii
Rep: De unde te inspiri când dai formă, sens mișcărilor tale, în sensul că ce anume trezește în tine creativitatea?
O.M.: Mă inspiră tot ceea ce observ în jurul meu; mă inspiră oamenii foarte tare și sunt foarte atentă la gesturile lor, cum se mișcă în mod inconștient sau conștient. Sunt inspirată mai mereu de muzica dar și de liniște, de cineaștii Andrei Tarkovsky și Pawel Pawlikowsk, de tablourile lui Henri Matisse și de toate lucrările coregrafice ale lui Pina Bausch.
Însă cred că ceea ce mă inspiră cel mai mult sunt momentele în care îmi dau voie să privesc cerul și marea; sunt niște surse de inspirație fabuloase pentru mine și îmi revelă foarte multe imagini pe care după aceea le pot experimenta.
Este foarte greu de fapt să vorbești exact despre dans, este greu să explic această artă. M-am gândit de foarte multe ori că nu este foarte multă critică de dans, mai ales în România.
Poate că într-o direcție ar ajuta oamenii să citească despre dans mai mult, dar este greu să scrii despre dans pentru că este efemer, este într-o clipă și gata, nu este ca în teatru când rămâne cuvântul.
Vrea să ajute oamenii
Rep: Ce își dorește Oana Mureșan să schimbe la lumea asta prin dans?
O.M.: Cred că îmi doresc foarte tare să ajut oamenii să revină la ei cu adevărat și cred că dansul are o putere absolută de a face asta. Nu cred că vreau să schimb nimic, doar vreau să ajut omul exact din momentul în care se află când se întâlnește cu dansul, să îl ajut să între într-un fel de transformare cu sine și într-un tărâm în care crede mai mult în libertate.
Oana Mureșan este o prezență constantă în lumea dansului prin spectacolele pe care le susține și workshop-urile pe care le organizează. Pentru cei care vor să afle mai multe detalii despre acestea pot vizita pagina oanamuresan.com/bio/
Dana Coțovanu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
Străvechiul ritual de sacrificare a porcilor, numit Ignatul, este un obicei întâlnit și astăzi, cel puțin în zona rurală.
La sate, în aceste zile se făceau ultimele pregătiri în vederea întâmpinării Crăciunului. Curțile erau curățate, casele văruite, iar fiecare membru al familiei avea pregătite haine noi, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
La origine, acest obicei, care avea loc strict în zorii zilei de 20 decembrie, avea o funcție pur ritualică, ceremonială, căreia, în timp, i s-a pierdut semnificația, arată etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
În vechime, sacrificarea porcilor era urmată de pârjolirea lor pe un rug imens, aprins din paie de grâu și de secară. Sângele porcului sacrificat nu era aruncat. Și acum, ca în vechime, se prepară un produs numit „sângerete” sau cartaboș, care se servește, în ziua de Crăciun, alături de alte bucate, se arată în volumul publicat de CJCPCT Cluj .
Tatăl era cel care tăia porcul
Tăierea porcului la Ignat era o sărbătoare a familiei, tatăl era cel care sacrifica porcul, iar ceilalți membri ai familiei străjuiau focul. Se îndătina ca, după tăierea porcului, să se facă o masă de pomană, ca ofrandă adusă celor plecați.
Deoarece această zi cade întotdeauna în post, „gustarea de dulce” era îngăduită doar după noaptea Crăciunului și doar rar, în satul tradițional, oamenii mâncau de dulce la Ignat, arată specialiștii clujeni.
Slănina și cârnații erau puși la fum
„Nu mâncam atâta carne ca amu’”, își amintește Ana Popa din Podeni, județul Cluj.
„După ce tăiem porcu’, slănina și cârnații îi punem la fum. Slănina o lăsam în covată, cu sare, cam o săptămână, și apoi o afumam. Era țânută în pod cam o lună. Din când în când să deschidea ușâța hornului ca să iasă fumu’ în pod, că era mai bună așa, decât la afumătoare. Apoi spălam slănina și o agățam în cămară”, își mai amintește Ana Popa.
Foto: CJCPCT Cluj
Aberații de România
VIDEO. FOTO. Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Și în acest an, Georgiana Lobonț a transformat Clujul în “capitala colindelor” românești.
BTarena a găzduit, sâmbătă ,unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sezonului – concertul „Știu românii să colinde”.
Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Georgiana Lobonț a oferit un spectacol în care tradițiile, emoția și energia sărbătorilor au prins viață într-o atmosferă unică, alături de artiști care mai de care mai iubiți, acompaniați de orchestra Lăutarii din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros.
Printre invitații din acest an s-a numărat Cristian Pomohaci, Deți Iuga, Ancuța și Selena Anghel, Elena Gheorghe și mulți alții.
Sala a fost arhiplină, la concert fiind prezenți peste 11.000 de spectatori.
Andreea Ungur
EVENIMENT
Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital
Cluj-Napoca va avea un Centru Memorial al Revoluției Române, a anunțat primarul Emil Boc, chiar în ziua comemorării eorilor martiri.
Acesta va fi amplasat în zona centrală a orașului, în “fierbinte” al Revoluției de la Cluj-Napoca.
Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital
“Vom avea și un totem digital, adică un loc unde orice clujean, orice turist să poate vedea imagini de la Revoluția din Cluj-Napoca, să vadă unde și-au dat sângele eroii Revoluției de la Cluj, exact în locul unde s-a întâmplat revoluția din Piața Unirii”, a declarat sâmbătă primarul Emil Boc, care a participat la momentele de comemorare ale eroilor Revoluției de la Cluj din decembrie 1989.
De asemenea, tot în zona centrală a orașului, va fi deschis un Centru Memorial al Revoluției Române.
“Acolo vor fi readuse imagini, va fi un loc de întâlnire, de conferințe în așa fel încât să arătăm tuturor că așa ceva nu trebuie să se mai întâmple niciodată, dar și să păstrăm vie memoria eroilor Revoluției”, a mai spus Emil Boc.
Boc a precizat că Primăria are în plan să facă acest centru chiar anul viitor.
Un accident de circulație a avut loc sâmbătă seara pe Splaiul Independenței, la intersecția cu strada George Coșbuc.
Din fericire, nu sunt victime.
Accident pe Spaiul Independenței din Cluj-Napoca, între o mașină și un tramvai
Din primele informații, șoferul autoturismului nu ar fi acordat prioritate.
Atât mașina, cât și tramvaiul au fost avariate.
Revenim cu amănunte
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
VIDEO. FOTO. Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital
FOTO. Accident pe Spaiul Independenței din Cluj-Napoca, între o mașină și un tramvai
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
