Connect with us

ACTUALITATE

INS: CHELTUIELILE de consum în 2021 au fost de aproape 3.000 lei lunar pe gospodărie

Publicat


bani ok 1

Consumul, principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor, a deţinut anul trecut, în medie, pe ansamblul gospodăriilor, 61,1% din cheltuielile totale, acestea fiind de 2.979,3 lei lunar pe o gospodărie, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de statistică.

Cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor au fost de 2.745,8 lei lunar (56,3% din cheltuielile totale).

Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii
care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 233,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 4,8% din cheltuielile totale.

INS: Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor”

Cheltuielile pentru producţia gospodăriei, în anul 2021, au reprezentat 1,9% din cheltuielile totale, din care 0,4% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 1,5% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje, seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 72,4 lei lunar pe gospodărie.

Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor. O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, a fost legată de locuinţă, acesteia alocându-i-se 21,9% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (15,7%). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o
pondere mult mai scăzută (6,2%).

Următorul loc în ordinea determinată de volumul resurselor alocate a fost ocupat de cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (8,1%) şi cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (7,8%).

„Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate şi mai ales cele pentru educaţie înregistrează un nivel scăzut, în special din cauza faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit”, precizează INS.

Cheltuielile medii lunare pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) au fost, în anul 2021, de 854,8 lei pe gospodărie şi 337,4 lei pe persoană. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar – medie pe o gospodărie – a crescut faţă de anul precedent (de la 76,8% în anul 2020 la 78,5% în anul 2021), pondere diferenţiată pe categorii de gospodării, medii de rezidenţă şi regiuni.

Astfel, în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar, cumpărările au reprezentat peste 75% în gospodăriile de salariaţi (83,2%), de pensionari (75,8%), din mediul urban (86,1%), din regiunea Sud-Est (78,1%), din regiunea Sud Muntenia (76,2%), din regiunea Vest (80,8%), din regiunea Nord-Vest (76,2%), din
regiunea Centru (78,7%) şi din regiunea Bucureşti – Ilfov (93,9%).

Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (inclusiv rămase în stoc, date în prelucrare, date la animale etc.) au însumat, în anul 2021, în medie, 360 lei lunar pe o persoană, cu 13,7% mai mari faţă de anul precedent.

INS: O pondere importantă o deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne

În anul 2021, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de alimente şi băuturi alcoolice, cele destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie au scăzut faţă de anul precedent (de la 10,9% în 2020 la 10,7% în 2021). Această pondere se ridică la 15,6% (15,9% în anul 2020) în cazul gospodăriilor de agricultori şi la 13,6% (13,5% în 2020) în cazul gospodăriilor din mediul rural.

O pondere importantă o deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne, care împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor, în medie, 24,7% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, atât în anul 2020 cât şi în anul anterior.

Legumele şi conservele din legume au reprezentat 7,5% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, în scădere nesemnificativă faţă de anul anterior (7,7% în anul 2020).

„Aşadar, cheltuielile pentru cumpărarea celor trei grupe de produse alimentare – pâine şi produse de franzelărie; carne proaspătă şi preparate din carne; legume şi conserve din legume – însumează sub 50% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (42,9%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior)”, subliniază INS.

Pe ansamblul gospodăriilor, faţă de anul anterior, cantităţile cumpărate au prezentat creşteri la majoritatea grupelor principale de produse Nivelul mediu lunar al cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare a fost, în anul 2021, de 1.168 lei pe gospodărie şi 461,1 lei pe persoană. Ponderea lor în totalul cheltuielilor de
consum a crescut faţă de anul precedent (de la 38,8% în anul 2020 la 39,2% în anul 2021).

Pe categorii de gospodării analizate mărimea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare, medii lunare pe o gospodărie, a variat între 1.528,8 lei la gospodăriile de salariaţi şi 6550 lei la gospodăriile de şomeri.

În 2021, aproape toate categoriile de gospodării analizate au alocat pentru cumpărarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 15% din suma totală a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, cu excepţia gospodăriilor de pensionari (14,8%).

Următoarele priorităţi pentru cea mai mare parte a gospodăriilor au fost legate de cumpărarea de ţigări, tutun şi articole pentru fumat, precum şi de procurarea şi utilizarea mijloacelor de transport. Pe ansamblul gospodăriilor, aceste grupe de cheltuieli, împreună cu cea pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, a absorbit 49,6% din cheltuielile pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare (48,2% în anul 2020).

Pentru gospodăriile de pensionari, principala prioritate a constituit-o cumpărarea de medicamente, aparate şi produse medicale (19,5%, atât în anul 2021, cât şi în anul anterior).

Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru cumpărarea combustibililor, s-a înregistrat la gospodăriile de agricultori (19,8%, în scădere cu 4,4 puncte procentuale faţă de anul precedent).

În mediul urban, capitolele care au înregistrat cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au fost cele pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cele pentru ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat. Împreună, acestea au deţinut o pondere de 38,3% în total.

În mediul rural, peste 50% din totalul cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare s-au efectuat pentru procurarea a trei grupe de bunuri: îmbrăcăminte şi încălţăminte, combustibili (lichizi şi solizi) şi ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat (51,6%, respectiv 50,9% în anul 2020).

INS: Cheltuielile pentru plata serviciilor au însumat, în medie, pe o gospodărie 723 lei lunar

Pe regiuni, cheltuielile medii pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au avut nivelul cel mai înalt în regiunea Bucureşti-Ilfov (1.550,4 lei lunar pe gospodărie) şi cel mai scăzut în regiunea Nord-Est (991,8 lei lunar pe gospodărie).

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru plata serviciilor, anul trecut, pe ansamblul gospodăriilor, acestea au deţinut o pondere relativ scăzută: 24,3% în totalul cheltuielilor de consum şi 26,3% în totalul cheltuielilor băneşti de consum.

Cheltuielile pentru plata serviciilor au însumat, în medie, pe o gospodărie 723 lei lunar. Din acest total, cele legate de locuinţă au avut de departe ponderea cea mai mare, atât în anul 2021, cât şi în anul precedent (49,7%, respectiv 51,6% în 2020). În cadrul acestora, cele pentru energie electrică şi gaze naturale au deţinut ponderi mari, ajungând la 58,8% din totalul cheltuielilor pentru serviciile legate de locuinţă, în scădere (cu 0,6 puncte procentuale) faţă de anul anterior.

Serviciile de telefonie au ocupat următorul loc în ierarhia cheltuielilor pentru servicii, cu o pondere de 17,1%. Acestea au fost urmate, ca mărime şi pondere, de cheltuielile de sănătate (7,8%).

Cheltuielile pentru aceste trei categorii de servicii (locuinţă, telefonie şi transport) au absorbit 73,1% din totalul cheltuielilor pentru servicii, pe ansamblul gospodăriilor.

Sursa: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

Uniforma școlară OBLIGATORIE? Proiect de modificare a Legii educației. Uniforma ar urma să fie acordată GRATUIT elevilor

Publicat

elevi

Uniforma ar putea deveni obligatorie în școli, potrivit unui proiect depus la Senat. Proiectul urmărește să completeze și să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cunoscută sub denumirea Legea Deca-Iohannis. Conform documentului, uniforma ar urma să fie acordată gratuit elevilor.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a fost inițiată de ministrul Ligia Deca, promulgată de președintele Klaus Iohannis și prezentată oficial de ambii ca făcând parte din proiectul educațional prezidențial „România educată”.
Inițiatorul proiectului depus la Senat este Badea Iulian-Alexandru – deputat PSD.

Uniforma școlară OBLIGATORIE? Proiect de modificare a Legii educației. Uniforma ar urma să fie acordată GRATUIT elevilor

În proiect se arată că detaliile tehnice privind obiectele vestimentare și de încălțăminte ce compun uniforma școlară vor fi aprobate prin ordin al ministrului educației, scrie edupedu.ro.

În document apare că finanțarea cheltuielilor prevăzute pot fi acoperite din fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educației sau a altor instituții ce coordonează unități din rețeaua națională școlară sau din bugetele consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale, cât și din fonduri externe nerambursabile.

Iată ce prevede proiectul depus la Senatul României:

„1. La Articolul 11 , dupa alineatul (2) se adaugă un nou alineat, alin. (2^1) cu următorul cuprins:

(2^1) – Pentru asigurarea bunei desfășurări a cursurilor și activităților desfășurate în unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile educației și formarii profesionale, conducerea unităților de învățământ poate solicita utilizarea obligatorie a uniformei școlare. Aprobarea detaliilor tehnice privind obiectele vestimentare și de încălțăminte ce compun uniforma școlară se realizează prin ordin al ministrului educației.

Uniforma școlară se acorda elevilor în mod gratuit, finanțarea cheltuielilor prevăzute pot fi acoperite din fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educației sau a altor instituții ce coordonează unități din rețeaua națională școlară sau din bugetele consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale, cât și din fonduri externe nerambursabile.

2. La Articolul 106, dupa litera m) din alineatul (1) se introduce litera n), cu următorul cuprins: n) dreptul de a beneficia în mod gratuit de uniformă școlară.

3. La Articolul 126, dupa litera r), se adaugă litera s), cu următorul cuprins: s) pot asigura, din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, acoperirea cheltuielilor pentru finanțarea și acordarea gratuită a uniformelor școlare, așa cum este specificat în metodologia aprobată de Ministerul Educației;”

Proiectul poate fi consultat AICI.

În expunerea de motive este menționat că „potrivit studiilor realizate de Comisia Europeană, abandonul școlar este cauzat de problemele personale sau de familie, dificultăți de învățare sau, în cele mai multe cazuri, situația socioeconomică precară, care, din păcate, se poate traduce prin imposibilitatea părinților de a susține achizitionarea rechizitelor sau a obiectelor vestimentare necesare frecventării cursurilor fizice, ori a mijloacelor informatice pentru asigurarea accesului la cursurile în format online”.

Expunerea de motive, AICI.

Ce prevede actualul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar

Regulamentul-cadru din 4 iulie 2022 stabilește că este interzisă sancționarea elevilor care nu poartă uniforma unității de învățământ.

Art. 187 – „(2) În unitățile de învățământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educație al elevilor, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceștia a serviciului pe școală, interzicerea participării la cursuri sau sancționarea elevilor care nu poartă uniforma unității de învățământ sau altele asemenea.”

Citește mai departe

POLITICA

Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa

Publicat

gheorghe piperea

Europarlamentarul AUR, avocatul Gheorghe Piperea, a declarat că acele forțe politice, PNL și USR, care astăzi diabolizează Planul Simion sunt tocmai cele care au susținut de-a lungul timpului programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului. Acesta a dat exemplul băncilor pentru locuințe practic și în România de mai multe instituții bancare.

„Programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului, există peste tot în Europa și au existat și în România. Nu le-a constestat, nu le blamează nimeni pe motiv că ar fi comuniste, iluzorii, frauduloase etc. Nu le-a torpilat nimeni în presă – dimpotrivă, au fost atât de eficient promovate încât, în hora celor două bănci au intrat 360 de mii de clienți.

Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa

Când s-a descoperit că băncile fură, înșeală consumatorii și fraudează statul, nu numai că nu a fost niciun scandal, dar avocații (ex)politicieni s-au implicat în „optimizări judiciare”, la fel cum au făcut-o și lobby-știi, ambasadele, influencerii și presa plătită să furnizeze știri pozitive. Acest sistem (pervertit prin fraudă de cele 2 bănci austriece) a fost aplaudat de acele forțe politice – PNL și USR – care azi diabolizează Planul Simion. Nimeni nu a făcut meme-uri cu cele 2 bănci de locuințe, nimeni nu a sesizat parchetul”, a afirmat Gheorghe Piperea.

Acesta arată că în Germania și Austria funcționează un sistem de economisire – creditare în vederea construcției sau achiziției de locuințe, denumit bauspar, prin care persoanele fizice majore pot depune progresiv sume de bani într-un cont de economii și, după 8 ani, pot contracta un credit pentru construcția sau achiziția de locuințe. Pe toată perioada celor 8 ani de economisire, statul bonifică o dobândă anuală care se adaugă dobânzii la depozit plătită de bancă.

„Bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii”

„Acest sistem a fost implementat și în România, dar a fost pervertit de cele două bănci austriece care l-au pus în practică: Raiffeisen – banca pentru locuințe și BCR – banca pentru locuințe. Când a fost lansat, sistemul a avut un imediat și uriaș succes. Nu mai puțin de 360 de mii de persoane fizice au devenit clienți ai acestor bănci, fără a ști cu exactitate ce anume au contractat.

Deponenții au fost lăsați să creadă că bonificația de la stat, în cuantum de 25% pe an, era o dobândă la depozit. În realitate, așa cum am spus mai sus, bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii, ca parte din avansul necesar creditului, care trebuia contractat după minim 8 ani de acumulare, exclusiv pentru construcția sau achiziția unei locuințe. În practică, clienți au fost chiar și bebeluși sau pensionari în vârstă de peste 70 de ani.

Aproape toți clienții (minus câteva sute, din 360 de mii) au pus bani în acele bănci pentru a câștiga 25% pe ani, bani de la stat. Dobânzile și bonificația nu au fost niciodată achitate. Ba, mai mult, nici banii proprii depuși în sistem nu s-au mai încasat înapoi. Încă sunt pe rol litigii cu cele două bănci (aflate acum în lichidare). Cu toate acestea, cele două bănci pentru locuințe au încasat toată bonificația de la stat, deși au fost semnate doar câteva zeci de contracte”, arată europarlamentarul AUR.

„În Parlament s-a încercat schimbarea legii”

Gheorghe Piperea a precizat că, printr-un raport foarte dur, Curtea de Conturi a dispus restituirea acestor sume preluate ilegal de bănci, cu titlu de bonificație de dobândă, fiind vorba de peste 300 de milioane de euro.

„Băncile au contestat raportul și, într-o primă fază, Curtea de Apel București l-a anulat. Apărătorul băncilor, în acest litigiu, a fost profesorul profesorului de optimizare fiscală. Numai că, la ÎCCJ, în recurs, a avut câștig de cauză Curtea de Conturi. Băncile au fost obligate să restituie statului cei 300 de milioane de euro. Executarea obligației de restituire a fost anevoioasă.

Au fost implicate în blocarea executării cele mai „strălucite” minți ale optimizării fiscale, ambasadele, precum și companiile de consultanță și lobby. În Parlament s-a încercat schimbarea legii, în așa fel încât băncile să iasă basma curată. Până la urmă, totuși, cele două banci au achitat suma, după care au intrat în lichidare”, a subliniat eurodeputatul AUR.

Gheorghe Piperea a adăugat că, până la urmă, „Dreptatea a triumfat”. „Aceeași Dreptate care trebuie să triumfe și în plan economic și social printr-un Plan Simion”, a conchis avocatul.

Citește mai departe

EVENIMENT

Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege

Publicat

Festivalul UNTOLD

Gigi Becali, patronul FCSB, a avut o reacție virulentă la adresa Untold, festival care are loc la Cluj-Napoca, și pe care l-a catalogat ca fiind pentru “drogați și sataniști”.

Becali, care spune că stadioanele sunt pentru fotbal și vrea lege care să le interzică.

Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege

Festivalul UNTOLD care e pe cale să înceapă la Cluj-Napoca pe stadionul Cluj Arena îl deranjează pe Gigi Becali.

„Să mai facă ei Untold pe stadioane? Stadioanele sunt pentru fotbal! Nu pentru droguri, staniști! Cocaină, marijuana. Ce să facă statul român? Acolo sunt mii și mii! Cocaină și hașiș.

La ăia n-ai ce să le faci. Dacă ei bagă cocaină pe scenă, direct în nas, ce să le mai faci?”, a declarat Gigi Becali, într-o emisiune de la DigiSport, scrie Pro Sport.

Gigi Becali promite o lege care să interzică concerte de acest gen pe stadioane

Becali a continuat și a spus că am adoptat ce era mai rău din Europa, deși susține că e bine că suntem parte a uniunii.

Citește și: Unde se dispută DERBY-ul Clujului? Festivalul UNTOLD blochează Cluj Arena

„Normal ar trebui să nu mai facem concerte de drogangeală, de cocaină. O să fac eu legea asta!”, a mai spus Gigi Becali.

UNTOLD a ajuns la a noua ediție

Festivalul UNTOLD, care are un buget de câteva zeci de milioane de euro, aduce în România „crema” DJ-ilor internaționali și alți artiști în vogă, dar și mii de turiști la Cluj.

Festivalul naște în ficecare an polemici în rândul clujenilor, în special din cauza zgomotului produs și care se aude tare toată noaptea în proximitatea stadionului, dar și în alte zone din oraș.

În acest an, UNTOLD are loc între 8 și 11 august.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa

Publicat

plaja

Vineri a început cea de-a șasea ediție a festivalului Vamos a la Playa. Timp de 10 zile, între 26 iulie și 4 august, litoralul se mută pe malul Someșului Mic, pe plaja din Grigorescu.

Copii și adulți s-au bucurat încă din prima zi de momentele de relaxare oferite de vremea frumoasă și răcoarea apei.

plaja

plaja

VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa

Sâmbătă, la ora 17 are loc deschiderea campionatului de table, iar de la 18 va urca pe scenă trupa Dean Klooge. De la 20, pe malul Someșului vor cânta cei de la Luna Amară.

plaja

plaja

plaja

Duminică, tot de la ora 17, va avea loc finala campionatului de table, iar atmosfera va fi întreținută de Bogdan Roșca.

De la 20, va avea loc concertul celor de la Om la lună.

plaja

plaja

plaja

Festivalul continuă cu activități interesante și diverse pe parcursul întregii săptămâni. Sunt programate întâlniri, ateliere și dezbateri, iar weekend-ul viitor aduce noi trupe și spectacole pe scena din Grigorescu. Programul integral poate fi vizualizat aici.

plaja

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax