ACTUALITATE
INS: CHELTUIELILE de consum în 2021 au fost de aproape 3.000 lei lunar pe gospodărie
Consumul, principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor, a deţinut anul trecut, în medie, pe ansamblul gospodăriilor, 61,1% din cheltuielile totale, acestea fiind de 2.979,3 lei lunar pe o gospodărie, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de statistică.
Cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor au fost de 2.745,8 lei lunar (56,3% din cheltuielile totale).
Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii
care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 233,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 4,8% din cheltuielile totale.
INS: Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor”
Cheltuielile pentru producţia gospodăriei, în anul 2021, au reprezentat 1,9% din cheltuielile totale, din care 0,4% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 1,5% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje, seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 72,4 lei lunar pe gospodărie.
Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor. O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, a fost legată de locuinţă, acesteia alocându-i-se 21,9% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (15,7%). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o
pondere mult mai scăzută (6,2%).
Următorul loc în ordinea determinată de volumul resurselor alocate a fost ocupat de cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (8,1%) şi cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (7,8%).
„Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate şi mai ales cele pentru educaţie înregistrează un nivel scăzut, în special din cauza faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit”, precizează INS.
Cheltuielile medii lunare pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) au fost, în anul 2021, de 854,8 lei pe gospodărie şi 337,4 lei pe persoană. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar – medie pe o gospodărie – a crescut faţă de anul precedent (de la 76,8% în anul 2020 la 78,5% în anul 2021), pondere diferenţiată pe categorii de gospodării, medii de rezidenţă şi regiuni.
Astfel, în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar, cumpărările au reprezentat peste 75% în gospodăriile de salariaţi (83,2%), de pensionari (75,8%), din mediul urban (86,1%), din regiunea Sud-Est (78,1%), din regiunea Sud Muntenia (76,2%), din regiunea Vest (80,8%), din regiunea Nord-Vest (76,2%), din
regiunea Centru (78,7%) şi din regiunea Bucureşti – Ilfov (93,9%).
Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (inclusiv rămase în stoc, date în prelucrare, date la animale etc.) au însumat, în anul 2021, în medie, 360 lei lunar pe o persoană, cu 13,7% mai mari faţă de anul precedent.
INS: O pondere importantă o deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne
În anul 2021, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de alimente şi băuturi alcoolice, cele destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie au scăzut faţă de anul precedent (de la 10,9% în 2020 la 10,7% în 2021). Această pondere se ridică la 15,6% (15,9% în anul 2020) în cazul gospodăriilor de agricultori şi la 13,6% (13,5% în 2020) în cazul gospodăriilor din mediul rural.
O pondere importantă o deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne, care împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor, în medie, 24,7% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, atât în anul 2020 cât şi în anul anterior.
Legumele şi conservele din legume au reprezentat 7,5% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, în scădere nesemnificativă faţă de anul anterior (7,7% în anul 2020).
„Aşadar, cheltuielile pentru cumpărarea celor trei grupe de produse alimentare – pâine şi produse de franzelărie; carne proaspătă şi preparate din carne; legume şi conserve din legume – însumează sub 50% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (42,9%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior)”, subliniază INS.
Pe ansamblul gospodăriilor, faţă de anul anterior, cantităţile cumpărate au prezentat creşteri la majoritatea grupelor principale de produse Nivelul mediu lunar al cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare a fost, în anul 2021, de 1.168 lei pe gospodărie şi 461,1 lei pe persoană. Ponderea lor în totalul cheltuielilor de
consum a crescut faţă de anul precedent (de la 38,8% în anul 2020 la 39,2% în anul 2021).
Pe categorii de gospodării analizate mărimea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare, medii lunare pe o gospodărie, a variat între 1.528,8 lei la gospodăriile de salariaţi şi 6550 lei la gospodăriile de şomeri.
În 2021, aproape toate categoriile de gospodării analizate au alocat pentru cumpărarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 15% din suma totală a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, cu excepţia gospodăriilor de pensionari (14,8%).
Următoarele priorităţi pentru cea mai mare parte a gospodăriilor au fost legate de cumpărarea de ţigări, tutun şi articole pentru fumat, precum şi de procurarea şi utilizarea mijloacelor de transport. Pe ansamblul gospodăriilor, aceste grupe de cheltuieli, împreună cu cea pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, a absorbit 49,6% din cheltuielile pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare (48,2% în anul 2020).
Pentru gospodăriile de pensionari, principala prioritate a constituit-o cumpărarea de medicamente, aparate şi produse medicale (19,5%, atât în anul 2021, cât şi în anul anterior).
Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru cumpărarea combustibililor, s-a înregistrat la gospodăriile de agricultori (19,8%, în scădere cu 4,4 puncte procentuale faţă de anul precedent).
În mediul urban, capitolele care au înregistrat cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au fost cele pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cele pentru ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat. Împreună, acestea au deţinut o pondere de 38,3% în total.
În mediul rural, peste 50% din totalul cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare s-au efectuat pentru procurarea a trei grupe de bunuri: îmbrăcăminte şi încălţăminte, combustibili (lichizi şi solizi) şi ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat (51,6%, respectiv 50,9% în anul 2020).
INS: Cheltuielile pentru plata serviciilor au însumat, în medie, pe o gospodărie 723 lei lunar
Pe regiuni, cheltuielile medii pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au avut nivelul cel mai înalt în regiunea Bucureşti-Ilfov (1.550,4 lei lunar pe gospodărie) şi cel mai scăzut în regiunea Nord-Est (991,8 lei lunar pe gospodărie).
În ceea ce priveşte cheltuielile pentru plata serviciilor, anul trecut, pe ansamblul gospodăriilor, acestea au deţinut o pondere relativ scăzută: 24,3% în totalul cheltuielilor de consum şi 26,3% în totalul cheltuielilor băneşti de consum.
Cheltuielile pentru plata serviciilor au însumat, în medie, pe o gospodărie 723 lei lunar. Din acest total, cele legate de locuinţă au avut de departe ponderea cea mai mare, atât în anul 2021, cât şi în anul precedent (49,7%, respectiv 51,6% în 2020). În cadrul acestora, cele pentru energie electrică şi gaze naturale au deţinut ponderi mari, ajungând la 58,8% din totalul cheltuielilor pentru serviciile legate de locuinţă, în scădere (cu 0,6 puncte procentuale) faţă de anul anterior.
Serviciile de telefonie au ocupat următorul loc în ierarhia cheltuielilor pentru servicii, cu o pondere de 17,1%. Acestea au fost urmate, ca mărime şi pondere, de cheltuielile de sănătate (7,8%).
Cheltuielile pentru aceste trei categorii de servicii (locuinţă, telefonie şi transport) au absorbit 73,1% din totalul cheltuielilor pentru servicii, pe ansamblul gospodăriilor.
Sursa: Agerpres
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CFR Cluj a disputat primul amical din cantonamentul spaniol în compania echipei germane de liga a 3-a SV Wehen Wiesbaden. Clujenii s-au impus cu 2-0, goluri marcate de Juric (min.39) și Louis Munteanu (min.68).
„Victorie în primul amical al iernii!
În minutul 39, după ce Artean a trimis de la marginea careului, Juric a urmărit balonul respins de portar și a șutat, reușind să deschidă scorul! Introdus în repriza secundă, Louis a dublat avantajul echipei noastre în minutul 68, cu un șut din interiorul careului, după o pasă reușită de Sfait și a stabilit scorul final, 2-0!
CFR Cluj – Wechen, 2-0. VICTORIE a clujenilor în primul amical din cantonament
Echipa din prima repriză: Gal, Țîrlea, Graovac, Boben, Abeid, Artean, Djokovic, Mensah, Păun, Filip, Juric
Au intrat în repriza secundă: Iacob, Bolgado, Ilie, Barstan, Keita, Fică, Korenica, Sfait, Deac, Louis Munteanu”, scrie pe pagina de Facebook a clubului.
Foto: Facebook
EVENIMENT
FOTO. Noutatea târgului ”Nuntă la Palat” Cluj-Napoca: rochii vechi de mireasă, reciclate și transformate cu design modern
Noutatea din acest a târgului ”Nuntă la Palat” care s-a deschis, vineri, la Cluj-Napoca, este conceputul de upcycling, reciclarea rochiilor vechi de mireasă, de 10 sau 20 de ani, și care au rămas nevândute, a declarat pentru Cluj24 organizatorul evenimentului, Anca Gădălean.
”Am încercat să transformăm aceste rochii cu ajutorul unui designer, pentru a le o nouă față, modernă și actuală, astfel încât miresele să le poată folosi în prezent. Rochiile de mireasă nevândute rămâneau prin depozite, iar noi am încercat acum să le dăm o nouă utilizare, să le readucem la viață”, a spus Gădălean.
Designerul Cristina Teleptean, cea care a transformat rochiile, a declarat la rândul său că este vorba despre rochii vechi, unele datând din anii 1990-2000.
Nouă viziune despre rochii
”Upcycling înseamnă a recicla piese care au fost făcute, și am început cu sacourile de bărbați, dar am trecut și la rochiile de mireasă rămase pe dinafară. Am luat rochiile și le-am dat o nouă viziune. Este vorba despre rochii din anii 1990-2000, care sunt demodate, iar ideea era să le modernizez, astfel încât să devină iubite din nou.
Materialul de calitate din aceste rochii, că e vorba de mătase, tafta, voal, se poate refolosi.
Unele rochii au fost desfăcute și din două am făcut una, le-am combinat. Am observat că mireasa modernă preferă o nuntă cu familia, cu apropiații, iar rochia să fie de suflet, nu împopoțonată ca mai demult. Iar eu am păstrat exact esența care putea fi folosită”, a spus aceasta.
Viitoarele mirese pot găsi la târg rochii prietenoase cu bugetul, dar și unele mai scumpe, cu un preț care poate ajunge la 5.000 de euro.
Nuntă la Palat are loc de vineri până duminică la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. DJ Boc, pe urmele lui Alin Tișe. A mixat la Nuntă la Palat: Nu îi fac concurență, că nu mă pricep. Îi sunt discipol
Primarul Emil Boc a mixat, vineri, în prima zi a târgului Nuntă la Palat din Cluj-Napoca și a spus că nu îl poate întrece pe președintele Consiliului Județean Cluj-Napoca, Alin Tișe, care mixează sub numele de DJ Tișe la petrecerile instituției.
Boc a vizitat standurile primului târg de nunți și s-a oprit la cel al unui DJ, fiind invitat să încerce platanele.
”Președintele Consiliului Județean este mult mai avansat, numai așa, vreau să pun mâna pe ele, dar nu mă pricep pentru dl Tișe are deja alte valențe, mult mai avansate”, a spus Boc.
Acesta s-a jucat și cu butonul de volum și a spus că este soluția de a trimite nuntașii acasă, dând muzica mai tare.
”Acuma să nu îi fac concurență dlui Tișe, că nu mă pricep. Vreau să-i fiu discipol care îl urmează”, a precizat Emil Boc.
Ora exactă pentru nunțile anului 2025
Acesta a vizitat standurile târgului, a băut un pahar de suc natural de portocale și s-a întreținut cu expozanții.
”Nicăieri nu este ca la Cluj și dacă vreți să vă pregătiți ziua dvs de neuitat, veniți la târg pentru că aici se dă ora exactă pentru nunțile anului 2025.
Aici creativitatea se întâlnește cu calitatea și cu atmosfera pozitivă ”, a spus Boc.
Edilul a anunțat și faptul că Primăria Cluj-Napoca vine în sprijinul celor care se căsătoresc, astfel că, din acest an, municipalitatea le oferă certificatele de căsătorie și în format online, astfel că acest document nu se va pierde niciodată.
”Urmează să fie procesate și certificate vechi de căsătorie și aduse în sistemul digital. Dacă un clujean are nevoie de certificatul de căsătorie la un dosar nu mai trebuie să îl aducă, deoarece îl avem noi”, a explicat Emil Boc.
Cea de-a 17 –a ediție a târgul de nunți ”Nuntă la Palat” are loc la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca de vineri până duminică. Sunt prezenți peste 80 de expozanți, cu rochii de mireasă, costume de mire, verighete, catering, dulciuri, invitații, servicii foto&video.
Un nou accident a avut loc vineri pe centura Vâlcele-Apahida.
Potrivit primelor informații, o femeie este rănită.
Un nou accident pe centura Vâlcele-Apahida. Femeie transportată la spital
Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin la accident. Din primele informații, în accidentul rutier a fost implicat un singur autoturism și nu au sunt victime încarcerate.
O femeie este evaluată de către echipajul SMURD. La misiune ia parte o autospecială cu modul de descarcerare.
Este al doilea accident petrecut vineri pe centura Vâlcele-Apahida. În cel care a avut loc dimineață, 6 persoane, între care 2 copii de doar doi ani, au fost răniți.
UPDATE
Potrivit ISU Cluj, femeiea, care are aproximativ 20 de ani, va fi transportată la spital.
UPDATE 1
Accidentul a avut loc în jurul orei 13.00. Din primele verificări făcute de polițiștii clujeni, s-a constatat că o tânără de 20 de ani, din județul Alba, în timp ce conducea un autoturism în direcția localității Vâlcele, ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers într-o curbă la stânga, intrând în coliziune cu parapetul metalic situat pe marginea părții carosabile.
În urma evenimentului, conducătoarea auto a fost transportată la o unitate medicală pentru îngrijiri de specialitate.
Cercetările sunt în desfășurare pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Foto: ISU Cluj