Începe Postul Crăciunului. Tradiții de la Cluj. „Ultima mâncare de dulce” făcută în satele din Transilvania de Lăsatu’ secului

Marți, 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. Unul dintre cele mai importante posturi din an, acesta durează 40 de zile și este o perioadă de purificare.

Luni, însă, este Lăsatu’ secului, ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri „de dulce”.

Cu o zi înainte de post, zi numită „Lăsatu’ secului”, „prinderea postului” sau „spolocanie”, în vechime, femeile fierbeau vasele pentru prepararea alimentelor cu leșie, „ca să nu rămână unse cu urme de frupt (dulce)”.

Tradiții din satele clujene înainte de începerea Postului Crăciunului

În acest fel, nu era îngăduit, în satul tradițional, ca în Postul Crăciunului cineva să mănânce de dulce. Se întâmpla asta, uneori, doar când se tăia porcul, sau dacă erau oameni bolnavi în familie, arată reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Citște și: Când începe Postul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri. Postul Nașterii Domnului durează 40 de zile

Perioada postului era una de purificare generală, prin abstinență, răbdare, împăcare și echilibru, prin săvârșirea tuturor ritualurilor menite să-l apropie pe om de Dumnezeu, după cum este consemnat în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor Maria Bocșe, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Începe Postul Crăciunului. Tradiții de la Cluj

Tot la „prinderea postului”, tinerii căsătoriți în „iest an” duceau daruri nașilor, colac din grâu nou, vin și țuică.

Pentru ultima mâncare „de frupt” (de dulce), de Lăsatul Secului, femeile făceau colaci cu lapte și ouă, plăcinte cu brânză, dar și alte mâncăruri. Apoi chemau rudele, vecinii și prietenii, pentru a petrece împreună.

Totodată, la casele unde erau fete de măritat, în seara de Spolocanie se adunau feciori și se făcea ultima petrecere cu ceterași și cu joc, până la Crăciun. De altfel, era ultima zi, până la sărbătorile de iarnă, în care tinerii mai petreceau la jocul satului.

Foto: În satul clujean Orman, femeile pregătesc și astăzi plăcinte de post, care se coc pe lespede, numite „învârtituri” – Facebook/ Tradiții clujene