Connect with us

CULTURA

Începe Postul Crăciunului. Mesajul Mitropolitului Andrei. Care sunt zilele cu dezlegări la pește, ulei și vin

Publicat


postul craciunului

Postul Crăciunului este unul dintre cele mai importante din an. Cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, acesta durează 40 de zile.

Perioada de post începe miercuri, 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie inclusiv.

Începe Postul Crăciunului. Mesajul Mitropolitului Andrei. Care sunt zilele cu dezlegări la pește, ulei și vin

ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului a transmis un mesaj credincioșilor, înainire de începerea Postului Nașterii Domnului.

„Miercuri, 15 noiembrie 2023, începe Postul Crăciunului, care ține până pe 24 decembrie 2023. În acest timp preocupările noastre duhovnicești în mod normal ar trebui să ne facă mai buni. E adevărat că pentru Crăciun ne pregătim și din punct de vedere material, făcându-ne rost de cele necesare sărbătorii, dar pe primul loc trebuie să rămână pregătirea spirituală.

Colindăm, facem rost de pom frumos, ne preocupăm de cei săraci, dar să nu uităm de suflet. Frumusețea creștinului, pe care și-o procură pentru Nașterea Domnului, <<e omul cel tainic al inimii întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând și liniștit, care e de mare preț înaintea lui Dumnezeu>> (1 Petru 3, 4).

Sufletul și-l curățește omul prin spovedanie. La utrenia din 23 decembrie cântăm: <<Pe mine cel ce am ajuns peșteră de tîlhari, arată-mă, Doamne, Cel ce în peșteră Te-ai născut, locaș al Tău și al Tatălui și al dumnezeiescului Tău Duh>>.

Sufletul este o colibă întunecată și Vasile Voiculescu, în poezia <<Colind>>, ne spune cum îl luminăm: prin Spovedanie și Împărtășanie.

<<În coliba-ntunecată/ Din carne și os lucrată/ A intrat Hristos deodată./ Nu făclie ce se stinge,/ Nu icoană ce se frânge,/ Ci El Însuși, trup si sânge/ Preschimbat pentru făptură/ Într-o scumpă picătură>>.

Iar în ultima parte a poeziei ne dă un îndemn contaminant: <<Și noi, Doamne, ne-am sculat/ Colibele-am curățat/ Uși, ferestre, toate-s noi,/ Doamne, intră și la noi>>.

Perioada postului ne ajută să facem această lucrare minunată. De aceea ne gândim la toți cei dragi, la dumneavoastră care veți citi aceste rânduri, dorindu-vă un post cu multă liniște și pace sufletească”, a transmis ÎPS Andrei.

Începe Postul Crăciunului. Semnificații religioase

Postul Naşterii Domnului este rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos, scrie Alba24.ro.

Postul Crăciunului aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia.

Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni.

Postul de 40 de zile

Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.

Prin lungimea şi durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când prorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.

Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţă sufletele şi trupurile şi se învrednicesc pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară.

Întrucât acest post închipuie timpul Vechiului Testament, cântările liturgice rânduite se caracterizează prin numeroase profeţii mesianice şi cuvinte despre împlinirea făgăduinţei Răscumpărătorului.

Postul Crăciunului, al doilea ca importanță pe parcursul anului

Postul Naşterii Domnului este unul dintre cele patru posturi de mai multe zile din timpul anului bisericesc.

Ca importanţă, este al doilea după Postul Paştelui, iar ca mod de postire, el este mai uşor decât primul, felul postirii fiind în legătură cu evenimentul Naşterii Domnului Iisus Hristos, unul dintre cele mai fericite din istoria mântuirii, potrivit Agerpres.

Postul Crăciunului: reguli pentru zilele cu dezlegare la pește

În perioada Postului Naşterii Domnului este dezlegare la peşte în fiecare sâmbătă şi duminică până la 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul). De asemenea, este dezlegare la pește, ulei și vin şi la fiecare sfânt cu priveghere, prăznuit în această perioadă. Mai este și la praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Între sfinţii ale căror sărbători sunt anul acesta prilej de dezlegare la peşte, în cursul săptămânii, se află: Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie), Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş (7 decembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).

În perioada 20-24 decembrie, postul va deveni mai aspru.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până după-amiază.

Atunci se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.

În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului, potrivit sursei citate.

Postul Crăciunului: zilele cu dezlegare la pește

Din punct de vedere al alimentației, este un post mai ușor față de cel al Paștelui. Cuprinde multe dezlegări la peste, ulei și vin.

Potrivit Calendar Ortodox 2023, în Postul Crăciunului 2023, din cele 40 de zile de post, 17 sunt zile cu dezlegare la pește.

  • Miercuri, 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  • Joi, 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, Sfântul Ierarh Amfilohie
  • Sâmbătă, 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina, Sf. Mc. Mercurie/ Odovania Praznicului intrării în Biserică A Maicii Domnului
  • Duminică, 26 noiembrie – Sfântul Stelian (Dregătorul bogat – păzirea poruncilor)
  • Joi, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei
  • Sâmbătă, 2 decembrie – Sfântul Proroc Avacum, Sfânta Muceniță Miropia
  • Duminică, 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (Pilda talanților)
  • Luni, 4 decembrie – Sfânta Muceniță Varvara
  • Marți, 5 decembrie – Sfântul Sava cel sfințit; Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Nectarie
  • Miercuri, 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae
  • Joi, 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia
  • Sâmbătă, 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
  • Duminică, 10 decembrie – Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (Tămăduirea femeii gârbove)
  • Marți, 12 decembrie – Sfântul spiridon al Trimitundei
  • Sâmbătă, 16 decembrie – Sfântul Proroc Agheu, Sfânta Teofana
  • Duminică, 17 decembrie – Sfântul Proroc Daniel (Pilda celor poftiți la cină)
  • Luni, 18 decembrie – Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, Sf. Mc. Sebastian și Zoe

Care este semnificația colindei

Datina colindatului în poporul român este străveche. Chiar dacă nu poate fi precizată cu exactitate data apariţiei acestui obicei, totuşi conţinutul poetico-literar al colindelor indică faptul că ele dinaintea formării poporului nostru, adică din secolul I, din vremea în care Sfântul Apostol Andrei propovăduia Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos pe teritoriul Dobrogei.

Colindul românesc, prin forma sa simplă şi prin mesajul pe care-l exprimă, este glasul sfânt al Evanghelii şi al Bisericii extins sau transmis în sufletele şi-n casele creştinilor.

Postul Crăciunului: Ce nu este bine să faci. Tradiții, obiceiuri, superstiții

În perioada de post, sunt amintite și tradiții, obiceiuri, superstiții. Cu alte cuvinte, ce nu ar fi bine să faci.

În Postul Crăciunului, se spune că este bine ca fetele nemăritate să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

De Lăsata Secului 14 noiembrie, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.

Cu o zi înainte de postul Crăciunului, se adună toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă. În dimineața primei zile de post oamenii le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

În ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara. Atunci se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.

După cum e vremea în Postul Crăciunului, se va ști cum va fi la primăvară. Dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine va fi bogat în toate.

În postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

Foto: Arhivă



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRAȚIE

Emil Boc ne invită la sărbătoare şi ne arată ce putem face de 1 Decembrie. Programul mnifestărilor

Publicat

De

Primarul Emil Boc a lansat o invitaţie clujenilor de a sărbători împreună Ziua Naţională a României.

„Clujul sărbătorește Ziua Națională a României – Programul evenimentelor de 1 Decembrie la Cluj-Napoca
Vă invităm să sărbătorim împreună ceea ce ne unește!

Manifestările de Ziua Națională din acest an se vor desfășura la Cluj-Napoca în Piața Mihai Viteazul, Piața Avram Iancu și Piața Unirii, începând cu ora 9.00 și sunt organizate de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca alături de parteneri instituționali, organizații non-guvernamentale, companii din mediul privat, cu sprijinul voluntarilor.

Târgul de Crăciun Cluj-Napocacontinuă până la finalul anului, iar de 1 Decembrie se deschide Târgul de iarnă – pe platoul Sălii sporturilor „Horia Demian” unde este amenajat inclusiv un patinoar.
Pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/184909897945737/

Mai multe informații despre 1 Decembrie 2023 – Ziua Națională a României la Cluj-Napoca:
venimentele debutează la ora 9:00 cu ceremonialul de depunere de jerbe și flori în Piața Mihai Viteazul. Manifestările organizate de Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca, Instituția Prefectului Județul Cluj și Divizia 4 Infanterie „Gemina” continuă de la ora 10:30 în Piața Avram Iancu unde va avea loc ceremonia oficială, defilarea cu tehnică militară și de intervenție și un spectacol de artificii de zi.

De asemenea, de la ora 12:00 ne aducem aminte, printr-un eveniment dedicat, de curajul liderului revoluţiei române de la 1848 din Transilvania „Avram Iancu, de 30 ani în inima Clujului”, organizat în parteneriat cu Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România.

Pe Bulevardul Eroilor va avea loc o reconstituire a evenimentelor din anul 1918, în intervalul 13:00-15:00. De asemenea, clujenii pot rămâne cu o amintire din zona de photobooth, care va fi activă în intervalul 12:00-21:00.

La „kilometrul 0” al orașului, în Piața Unirii, evenimentele dedicate Zilei Naționale vor începe la ora 15:00 cu un regal folcloric susținut de artiști și ansambluri folclorice de renume precum Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș, Ana Ilca Mureșan, Maria Golban Șomlea, Valeria și Traian Ilea, Cristian Totpati, Mariana Sfechiș, Lucia Potra, Adriana Irimieș, Mihaela Grindean, ansamblul folcloric Mărțișorul și ansamblul folcloric Dor Transilvan.

Iluminatul festiv va fi aprins în tot orașul de la ora 19:00, după care vor urca pe scena din Piața Unirii Delia și Cargo.

De la ora 20:00 – în Piața Avram Iancu – ne vom bucura împreună de un spectacol inedit de drone și artificii, care să ne aducă aminte de învățăturile anilor anteriori: „Timpurile și lumea se schimbă, nimic nu este veșnic. Legământul nostru este să nu contenim în străduința de a ne proteja meleagurile și credința pentru a le putea lăsa moștenire urmașilor noștri”, arată primarul Emil Boc.

PROGRAM

Piața Mihai Viteazul
09:00 – Ceremonial de depunere de jerbe și flori
Piața Avram Iancu:
10:30 – Defilarea cu tehnică militară și de intervenție
12:00 – Avram Iancu, de 30 ani în inima Clujului – eveniment organizat în parteneriat cu Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România
20:00 – Spectacol de drone & artificii
Piața Unirii
15:00 – Regal folcloric
19:00 – Pornirea iluminatului festiv
19:05 – Concert Delia
20:15 – Concert Cargo

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

EXCLUSIV VIDEO FOTO. Emil Boc, blocat pe Aeroportul Munchen din cauza zăpezii. Ratează ceremoniile de Ziua Națională de la Cluj

Publicat

De

Zeci de clujeni sunt blocați, de joi seara, pe Aeroportul Munchen din Germania, care a fost închis din cauza unei ninsori abundente, printre pasageri numărându-se și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Acesta a ajuns joi seara pe aeroportul german venind de la Bruxelles, unde a participat la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, și urma să plece spre Cluj-Napoca la ora 22,10 cu o cursă Air Dolomiti, dar zborul a fost anulat.

Primarul Clujului a dormit, alături de mai mulți clujeni care urmau să ia aceeași cursă pe banchetele din aeroport, dar și de alte sute pasageri cărora le-au fost anulate zborurile.

Din această cauză, Emil Boc nu va participa la ceremoniile programate, vineri, la Cluj-Napoca de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.

Manifestări de 1 Decembrie

Primarul Clujului trebuia să participe la depunerea de coroane de flori în Piața Mihai Viteazul și la defilarea militară din Piața Avram, înaintea căreia trebuia să treacă în revistă garda de onoare și să țină un discurs.

De povestit nepoților

De asemenea, trebuia să țină un discurs și să participe la manifestările prilejuite de împlinirea a 30 de ani de la inagurarea statuii lui Avram Iancu.

”E Ziua Națională a României, cele rele să se spele, cele bune să se adune. La mulți ani dragi români, la mulți ani dragi clujeni, oriunde vă aflați, să vă bucurați de această zi minunată.

Am petrecut o noapte în aeroport, e o experiență inedită, avem ce povesti la nepoți. Îmi pare rău că nu pot fi alături de clujeni, sper ca măcar în a doua parte a zilei să ajung”, a spus Boc.

Boc speră să plece cu o cursă Lufthansa la ora 11 și să ajungă la Cluj-Napoca pentru a participa măcar la aprinderea luminițelor de sărbători în tot orașul, ceremonia programată la ora 19 în Piața Unirii.

Citește mai departe

ECONOMIE

CREȘTE valoarea tichetelor de masă de la 1 ianuarie 2024. Cât va încasa un angajat și până când trebuie CHELTUIȚI banii

Publicat

tichete de masa e1529070897820

De la 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă crește la 40 de lei. Astfel, un angajat cu normă întreagă va încasa  880 de lei în tichete de masă, scrie Alba24.ro.

„Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, majorarea valorii tichetului de masă în contextul scăderii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a războiului din Ucraina și a liberalizării prețurilor la energie”, transmit autoritățile.

Executivul a decis majorarea în două etape a acestei valori: de la 30 de lei la 35 de lei, începând cu data de 1 august 2023, respectiv 40 de lei din 1 ianuarie 2024.

Tichete de masă: Guvernul s-a răzgândit și nu va permite plata cash. Cum vor fi acordate și ce valoare vor avea de la 1 ianuarie

Într-o lună intră în vigoare a doua majorare, la 40 de lei. Motivarea celei de-a doua majorări a valorilor tichetelor de masă constă în faptul că puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic.

Asta din cauza scumpirilor la alimente.

”Prin derogare de la art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al tichetului de masă, de până la 40 de lei/tichet/zi, se va aplica și în primele două luni ale semestrului II ale anului 2024, respectiv august 2024 și septembrie 2024”, transmis reprezentanții Ministerului Muncii.

Valoarea tichetelor de masă crește din 1 ianuarie 2024: când își pierd valabilitatea

Ținând cont de faptul că un angajat lucrează, lunar, aproximativ 22 de zile, valoarea tichetelor de masă pe care acesta o va primi pe card se ridică la 880 de lei.

Atenție însă: bonurile de masă își pierd valabilitatea iar sumele necheltuite se pierd.

Beneficiarii bonurilor de masă trebuie să știe că, dacă nu sunt cheltuite în perioada de valabilitate, sumele primite pe card sunt retrase de emitent, iar beneficiarul le pierde.

Așa cum stabilește Legea 165/2018, voucherele de masă se emit exclusiv pe suport electronic. Asta înseamnă că și tichetele de masă, printre altele, sunt emise acum doar pe card.

Tichetele de masă sunt valabile în anul calendaristic în care au fost emise, cu excepția tichetelor emise în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie, care pot fi utilizate până la data de 31 decembrie a anului următor.

Citește mai departe

EVENIMENT

PAMFLET. Ce SĂRBĂTORESC ardelenii la 1 Decembrie? Dacă știi, spune-ne și nouă

Publicat

1 Decembrie. În această dată, unii români sărbătoresc Marea Unire. De ce „mare”? Păi pentru că aia mică s-a făcut în 1859. Și pentru că, odată cu „cea Mare”, s-a făcut România dodoloață. Dacă până acum arăta ca o pictură de Picasso, de nu știai de unde s-o apuci, acum era mult mai simplu, ca s-o poată desena și copiii. Întrebarea care persistă în continuare e cine s-a unit cu cine?

Ia să vedem! Sudistanul inițial, cunoscut și sub numele de Nord Bulgaria, era locuit de românii vechi, strămoșii cocalarilor cu ceafa în trei straturi din ziua de azi. Printre ei, câte unul mai răsărit, numit pompos boier, care cică era și de viță veche, asta pentru că nici dracu’ n-a stat să-i verifice lui pedigree-ul.

PAMFLET. Ce SĂRBĂTORESC ardelenii la 1 Decembrie? Dacă știi, spune-ne și nouă

Secole de-a rândul derulate sub umbrela protectoare a Înaltei Porți și-au pus amprenta asupra civilizației, impropriu numită așa, din Țara Românească. Turcii, bulgarii, tătarii, albanezii și grecii au completat, atât cât au putut și ei, „coloratura” locală. Culturile s-au mixat mai ceva ca hit-urile la Untold. A rezultat poporul român, a cărui principală calitate nu era nici pe departe hărnicia. Nici n-avea cum, dacă ne gândim că erau urmașii dropiilor, niște păsări mari din Bărăgan, grase și puturoase.

Vestigiile așa zisei civilizații din zonă pot fi admirate și astăzi: bordeiele săpate în pământ, bordeiele săpate în pământ și… bordeiele săpate în pământ… Dar deja ne repetăm. Mai este și-un turn al Chindiei. Și gata! Că monumentul de la Adamclisi era făcut de romani. Nu, nu de romales. Ei abia în istoria recentă s-au apucat de construit monumente cu turnulețe.

Ei bine, această alcătuire a profitat de ego-ul exacerbat al unui domnitor moldovean, băiat bun de altfel dar cam zglobiu în gândire și i-a sugerat un cumul de funcții. Și uite-așa, aia mică (mă refer la unire) s-a făcut prin vrerea „poporului” român, la care, volens-nolens au aderat și frații moldoveni, cei aprig curtați de Mihai Viteazul, cu rușii, lipovenii și leșii lor cu tot.

„Țara nou creată și-a importat rege de la nemți”

Astfel intra samahoanca și poalele-n brâu, repede completate de poalele-n cap, în istoria României, numită acum așa, după ce nord-bulgarii și-au impus punctul de vedere prin intermediul unor damigene de vin date șpagă, obicei la care se pricep foarte bine și în ziua de azi și pe care l-au exportat cu succes și la nord de Carpați.

Văzând că nu fac nicio treabă cu cârmuitorii autohtoni, țara nou creată și-a importat rege de la nemți, în speranța că dade-dade va reuși să implementeze rigurozitatea, disciplina și spiritul german în mocirla orientală de aici. Cel care s-a înhămat la această muncă sisifică a fost Carol de Hohenzollern-Siegmaringen, pe scurt Karcsi die Erste. No way, Jose! Nu s-a prins nimic de „rumâni”.

Așa că au făcut un „bis” cu Ferdinand și a lui Regină Maria, de altfel „singurul bărbat al României”, cum o prezintă istoria. „În această țară nu există bărbați și îmi este rușine că sunt regina unor lași”, spunea ea când s-a lămurit cu cine are de-a face.

„Noi vrem să ne unim cu țara”

După ce armata română a luat na-na la bucuțe de la bulgari și nemți, la Turtucaia, în 1916, Ferdinand s-a lămurit și el cu vitejia poporului pe care-l conducea. Probabil, într-un moment de mahmureală a ordonat: „Treceți batalioane române Carpații!”, îndemn luat ad literam de șefii armatei. Sătui să ia bătaie de la KuK (kaiserlich und königlich), mai marii oșteni ai României i-au sugerat, mai mult sau mai puțin voalat, să anexeze Transilvania cu tot cu locuitori, din ciclu: „Decât să ne bată mai bine ne împrietenim cu ei”.

Zis și făcut. Celebra expresie pusă de aceeași curvă care este istoria în gurile oamenilor politici ardeleni din acea vreme și anume „Noi vrem să ne unim cu țara” era de fapt o interogație, nu o afirmație.

Transilvania, acest pui de imperiu habsburgic, curtată de vecini mai ceva ca fetele din Bamboo, avea avantajul că, pe lângă români (deși, sincer, nu știu de ce li se zicea așa), mai avea și unguri, și nemți, și cehi, și slovaci și alte nații care conțineau în ADN ingeniozitatea, hărnicia și priceperea de a ctitorii o țară multiculturală orientată cu fața spre vest, nu spre sud-est.

„Hai s-o dăm din mână-n mână”

La aflarea veștii că nord-bulgarii intră în Transilvania, locuitorii s-au speriat că vor să le fure prunii și-au pus mâna pe arme. Cu tunelurile dacice colmatate încă din fragedă pruncie, singurele căi de acces în fortăreața transilvană erau trecătorile carpatine. Versurile cântecului, care au fost modificate ulterior în „V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații/ Cu inima la trecători” erau „V-așteaptă pălinca, v-așteptă cârnații/ Pe mesele-ntinse la trecători”. Păcăliți de promisiuni, soldații au lăsat la o parte tremuratul de izmene și-au îndrăznit să treacă munții.

Și uite-așa, „Hai să dăm mână cu mână” s-a transformat în „Hai s-o dăm din mână-n mână”, cu referire la glaja de pălincă. Și uite-așa, pe principiul „să ajutăm baba să treacă strada chiar dacă ea nu vrea”, Ferdinand le-a suflat ungurilor de sub nas cea mai bogată și frumoasă regiune din imperiu.

De atunci ni se tot arată pisica, aia cu „ungurii vor să ne fure Ardealul”. Hoții strigă hoții…

Infuzia de ardeleni în ceea ce se va numi de-acum înainte România Mare a fost benefică… Pentru ceilalți.

Cu ce s-au ales ei?

Cu câteva milioane de oameni harnici și chibzuiți, e drept, la sfert din viteza lor.

Cu pălincă, pe care, fie vorba-ntre noi, nici azi n-o pot bea, rămânând la „febra” lor.

Cu cea mai bună mâncare din lume și pontul oferit gratis cum că apa în care au fiert găina se face supă, nu se-aruncă.

Cu zeci de mii de unguri care le-au mai transferat în capitală un pic de aer occidental.

Cu aur și alte bogății ale pământului, pe care le-au extras de aici.

Cu locuri minunate de vizitat, vestigii istorice, tradiții de dinainte de primul șlap turcesc aterizat în Bărăgan.

Cu zeci de variante de petrecut vacanța.

Cu o grămadă de bani vărsați la buget, an de an, pe care-i împrăștie discrețional în zone în care lenea este pe ordinea de zi, mai puțin de unde au provenit.

Cu ce ne-am ales noi?

Cu o grămadă de refuzuri, indiferent de cereri.

Cu valuri de șmecherie și învârteală revărsate peste Carpați.

Cu cocalari, pițipoance și manele.

Cu bășcălie ieftină și sarcasm de bideu.

Cu semințe scuipate printre dinți.

Cu milioane de puturoși de dus în spate.

„Treceți batalioane române Carpații… înapoi”

Ne spun boanghini, le spunem mitici.

Ne fac lenți și prea calmi, le zicem certăreți și gălăgioși, pentru că, uneori, le merge limba mai repede decât creierul.

Ne fac slugile ungurilor, îi facem otomani.

Când au un interes, suntem „frați”. Când nu, ne trimit în Ungaria, cea de unde ne-au „salvat” în 1918.

În timp ce noi preferăm ora exactă de la Viena, la ei se dă de la robotul telefonic… Dacă nu l-au furat și pe ăla.

Suntem singurul Yin și Yang divergent, care nu formează un cerc. Ce avem noi în comun? Poate limba, dar și aia din ce în ce mai rar, că nu ne-nțelegem de nicio culoare în ultima vreme.

Ați observat că în tocănița asta nu i-am inclus pe moldoveni. Ei, la fel ca transilvănenii, au fost niște victime târâte de torentele istoriei într-o mare mămăligă fanariotă.

De la ei au „secat Milcovul dintr-o sorbire”, în Transilvania au ridicat secarea la alt nivel. Și-atunci să nu le cânți „Treceți batalioane române Carpații… înapoi”?

Deci, revin, ce sărbătoresc ardelenii la 1 Decembrie?

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax