În căutarea „criminalului numărul 1” în cancerul gastric. 600 de persoane, testate gratuit la Cluj în cadrul unui proiect pilot

Programul de screening gratuit pentru depistarea infecției cu bacteria Helicobacter pylori, cauza principală a cancerului gastric, derulat în premieră în România la Cluj, este un adevărat succes.

La un an de la lansare, la Cluj au fost testate deja 600 de persoane, femei și bărbați cu vârste între 30 și 34 de ani. Până acum, infecția a fost depistată la aproximativ 120 de persoane.

România, pe locul 5 la cazurile de cancer gastric

Proiectul finanțat din fonduri europene este derulat la Clinica Medicală II a Spitalului Județean de Urgență Cluj, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” UMFIH. Se numește „TOGAS – în drumul spre screeningul gastric în Uniunea Europeană” și își propune să ajute la îmbunătățirea sănătății populației și să contribuie la obiectivul planului european de combatere a cancerului, cu scopul de a preveni cancerele gastrice cauzate de infecțiile cu Helicobacter pylori, care se tratează cu medicamente.

„Interesul pe care l-a stârnit acest proiect, la un an de la lansare, a ridicat deja discuția prelungirii și continuării acestuia și în semestrul următor al anului 2026. Cancerul gastric este unul dintre cele mai frecvente cancere din lume și de la noi din țară. În România este pe locul 5, ca prevalență, la bărbați și pe locul 6 la femei. În fiecare an apar aproape 4.000 de cazuri noi de cancer gastric în România.

Mortalitatea este cam de 3.000 pe an, iar prevalența la 5 ani este cam de 5.000 de suferinzi de cancer gastric. Pe lângă impactul bolii asupra pacienților, suferința, durerea, evoluția defavorabilă, uneori ajungerea la îngrijiri paliative, este important pentru un stat să își asigure o politică de sănătate publică eficientă. Și atunci avem nevoie să prevenim. Prevenția este extrem de importantă.

Iar ca să prevenim cancerul gastric trebuie să ne adresăm factorilor de risc. Sigur, omul trebuie să mănânce sănătos, mai ales să nu fumeze, dar principalul factor de risc al cancerului gastric este infecția cu bacteria Helicobacter pylori”, a declarat pentru Cluj24.ro prof. dr. Dan Dumitrașcu de la Clinica Medicală II, coordonatorul acestui proiect în România.

Helicobacter pylori, „criminalul numărul 1” în cancerul gastric

Helicobacter pylori, spune prof. dr. Dan Dumitrașcu, medic primar gastroenterolog, este considerat „criminalul numărul 1” în cancerul gastric.

„Ca să eradicăm, trebuie să depistăm. Asta este filozofia proiectului TOGAS, să depistăm bacteria și să tratăm infecția cu antibiotice”, a declarat acesta, care a explicat faptul că strategia este de a identifica prevalența bacteriilor în populația activă în vârstă de 30-34 de ani.

„Aceasta este vârsta la care bacteria, aflată în mucoasa gastrică, se poate implementa în structura peretelui gastric și poate produce modificările patologice și funcționale care să conducă în anii viitori la cancer gastric. Ne infectăm de tineri cu bacteria și se face cancer gastric la vârsta de apogeu, respectiv la 50-60 de ani. Scopul nostru este să găsim activ bacteria la tineri pentru a preveni cancerul gastric și sperăm că peste 10-20 de ani, medicii vor putea într-adevăr să se felicite că au redus prevalența cancerului gastric”, a precizat prof. dr. Dan Dumitrașcu.

Screeningul gratuit care salvează vieți

Dr. Radu Fărcaș de la Clinica Medicală II, cercetător în cadrul proiectului TOGAS România, spune că de la debutul programului au fost recrutați 600 de pacienți asimptomatici din grupa de vârstă 30-34 de ani.

„Am făcut campanii de recoltare inclusiv la majoritatea companiilor mari din Cluj, cum ar fi Emerson sau Banca Transilvania și urmează să mergem la Bosch și la DeLonghi, să ne adresăm angajaților. A fost un răspuns foarte bun din partea acestora, mai ales că am putut să mergem direct acolo la firme să recoltăm. Am avut un număr de pozitivi de aproape 20%, aproape 120 de persoane.

Față de datele pe care le aveam disponibile până acum, sunt rezultate foarte încurajatoare. Practic sunt cele mai bune date care s-au obținut vreodată în România și, pe lângă asta, datele pe care o să le obținem la final, pentru că ne-am propus să înrolăm cel puțin o mie de oameni, îl vor face cel mai mare studiu prospectiv de testare și tratament al Helicobacter pylori care a avut loc vreodată în România”, a declarat pentru Cluj24.ro dr. Radu Fărcaș, care a mai precizat că targetul este de 1.000 de oameni testați.

El a mai precizat că rata de răspuns la tratament este de 93%. Tratamentul constă în terapie de 14 zile cu două antibiotice, conform ghidului european de tratament. Doar în cazul unei singure persoane infecția nu s-a eradicat după prima linie de tratament, astfel că s-a prescris o a doua linie de tratament cu alte antibiotice.

Ce presupune testarea

Primul test este unul de sânge, spune dr. Radu Fărcaș. „Noi detectăm anticorpii care arată dacă organismul a avut vreodată contact cu bacteria. Dar acest test nu poate să facă diferența între infecția activă și una care a fost. Celor care au avut anticorpi pozitivi le facem un test respirator cu un aparat care a fost achiziționat de către Societatea Română de Neurogastroenterologie și care a fost adus din Germania anul trecut. Acest test respirator, non-invaziv, poate să diagnosticheze infecția activă”, a precizat medicul clujean.

Processed with VSCO with we11 preset

Programul este foarte important. În primul rând, spune dr. Radu Fărcaș, majoritatea oamenilor nu știu despre această infecție.

„A trebuit să facem campanii de educație, adică să le dăm flyere, să le dăm ghiduri de tratament, să le spunem ce înseamnă Helicobacter pylori, ca după aceea să îi convingem că este un lucru bun să se testeze. Mai ales că testul este gratuit, toate testele sunt finanțate prin grantul primit. După ce pacienții termină tratamentul, le oferim un nou test respirator gratuit ca să vedem dacă infecția s-a eradicat”, a explicat dr. Radu Fărcaș, care spune că într-un centru privat un test respirator poate ajunge și până la 400 de lei, iar testul de sânge până la 200 de lei.

Cum puteți participa la program

Dr. Radu Fărcaș a precizat că vor fi înrolați pacienți pentru acest program de screening până în luna martie a anului viitor. Dacă numărul va fi chiar mai mare de 1.000 va fi foarte bine. Astfel, cei care fac parte din grupa de vârstă 30-34 de ani, femei și bărbați, pot să meargă să se testeze și la Clinica Medicală II de pe strada Clinicilor.

Programarea se face foarte simplu, printr-un mesaj pe WhatsApp la numărul 0750.449.862, și pacienții pot fi testați după ce completează un chestionar de consimțământ informat.

Aceste teste nu pot preveni doar cancerul, ci și alte probleme, cum ar fi gastrita, ulcerul sau dispepsia gastrică.

Medicii s-au adresat și romilor

În cadrul acestui proiect, medicii clujeni au făcut sesiuni de informare și în grupurile de romi vulnerabile. Au fost ținute cursuri de sănătate, li s-a explicat ce înseamnă Helicobacter pylori, dar și ce este cancerul gastric. Mai mult, spune dr. Radu Fărcaș, a fost și o sesiune interactivă în cadrul căreia aceștia au fost întrebați dacă ar vrea să participe la acest program de screening și cum le-ar plăcea să fie invitați.

„Scopul a fost să facem o campanie informațională și, dacă pe viitor se va implementa campania națională, să vedem cum să ne adresăm și lor, pentru că știm că grupurile vulnerabile au o rată foarte mică de invitații, în primul rând, și apoi de participare la astfel de programe de screening. În principal au spus că ar dori să fie invitați prin medicii de familie. Mulți au o relație foarte bună cu medicii de familie”, a spus dr. Radu Fărcaș.

Program de 200.000 de euro

Studiul în care sunt implicate mai multe țări europene beneficiază de o finanțare de 10 milioane de euro. La Cluj, finanțarea se ridică la 200.000 de euro, din care 150.000 de euro sunt alocați studiului propriu-zis.

Rezultatele din cadrul întregului proiect vor fi prezentate Comisiei Europene, dar și Ministerului Sănătății, pentru că medicii de la Cluj își doresc un program de screening la nivel național și chiar extinderea la o categorie de vârstî cuprinsă între 25 și 40 de ani.