Connect with us

ACTUALITATE

Ilie, sfântul care aduce ploaia. Tradiții și superstiții

Publicat


Sfântul Ilie este sărbătorit în fiecare an de către creștinii ortodocși, în 20 iulie. Este cunoscut ca sfântul care aduce ploile. Se spune că provoacă tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, și hotărăște unde și când să bată grindina.

În Panteonul românesc, Sfântul Ilie sau Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui și a focului, identificată cu Helios din mitologia greaca și cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă.

Sfântul Ilie mai este cunoscut și ca ocrotitor al recoltelor. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.

Cunoscut în credinţa ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor.

Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și l-a iertat. L-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc, trasă de cai albi, înaripați. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăzneste demonii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au provocat.

Și, pentru că demonii, înspăimântați, se ascund pe pământ, prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăznește năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Tradiţia ne spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.

Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este’’ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți.

Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și a mers la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace. Aceasta a primit plata ospitalității ei prin faptul că, pe toată perioada secetei, covata cu făină și ulei nu i s-a mai golit.

După câteva zile de ședere în casa acestei văduve, fiul acesteia a murit, iar femeia, în durerea ei, l-a acuzat pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale.

Sfântul Ilie l-a luat pe copil și, după ce a suflat de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viață. Sfântul a profețit, prin acest lucru, învierea morților.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie

Se spune că în ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acestea, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap, pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine. Această activitate se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc

Biserica îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

Ce nu este voie să faci în ziua de Sfântul Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

– se spune că dacă porți ramuri de salcie, te ferești de trăznete;

– vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece;

– oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu

– dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă;

– fetele tinere, nemaritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie.

Ultima săptămână a lunii iulie îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara.

Se spune că pe cât este de cald în luna lui ”Cuptor”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar”.

Cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Deputat de Cluj Băltărețu: Deschiderea podului peste Arieș la Turda, mai repede decât era prevăzut

Publicat

De

Deputatul USRPLUS Cluj Viorel Băltărețu a anunțat că a𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐀𝐫𝐢𝐞𝐬̗ a fost subiectul central al discuției cu reprezentanții ARL și DRDP și a precizat că, în acest moment, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐨 𝐥𝐮𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐃𝐑𝐃𝐏 𝐨 𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞.
”Sper că după analiza costurilor suplimentare – reprezentate de o mobilizare dublă a macaralei -, specialiștii DRDP vor înțelege că acestea sunt nesemnificative în comparație cu beneficiile pentru cetățeni, în cazul deschiderii anticipate a podului.
Mai mult, e și în interesul constructorului să finalizeze lucrarea înainte de venirea iernii, pentru a evita eventualele amânări ale lucrărilor din cauza condițiilor meteo nefavorabile”, a spus Băltărețu.
Acesta a dat asigurări că accelerarea lucrărilor nu se va face în detrimentul calității acestora.

Cerere către primarul din Turda

”DRDP a întocmit cereri către CNAIR pentru repararea și asfaltarea bucății de drum cuprinse între pod și intersecția cu str. Armatei. Săptămâna viitoare, voi fi la CNAIR București, pentru a susține aceste cereri.
În aceste condiții – care cred că sunt realizabile – de finalizare anticipată a podului și asfaltare a bucății suplimentare de drum, solicităm dlui primar Matei să facă demersurile pentru repararea și asfaltarea sectorului de drum național (aflat în administrarea municipiului Turda) de la sensul giratoriu la pod”, a mai spus deputatul clujean.
Potrivit acestuia, e foarte important să se profite de această perioadă în care traficul e închis și să fie asfaltată toată secțiunea, sincronizându-se cu restul lucrărilor, pentru a nu prelungi disconfortul cetățenilor.
Inițial, termenul avansat pentru redeschiderea circulației pe podul peste Arieș era 22 decembrie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tarife speciale pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele aeriene Cluj – Londra Heathrow

Publicat

De

Compania Blue Air introduce „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la aeroportul Heathrow din Londra Cei interesați pot cumpăra bilete de avion, la prețuri fixe.

Compania din România a anunțat că introduce facilitatea „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la Londra. Este vorba despre pasagerii care nu au putut călători cu British Airways pe rutele București – Londra Heathrow – București și Cluj-Napoca – Londra Heathrow – Cluj-Napoca.

Facilitatea, oferită exclusiv pasagerilor afectați de anulările British Airways, este valabilă până pe 31 iulie. Aceștia vor plăti un tarif fix de 100 GBP/ 119 EURO dacă prezintă o dovadă a unei rezervări pe un zbor British Airways cu date de călătorie între 1 august – 2 septembrie.

Pentru a beneficia de acest tarif special, clienții trebuie să trimită un mesaj prin intermediul Facebook sau să sune în Call Center.

Compania aviatică din România evaluează, de asemenea, posibilitatea creșterii capacității pe rutele către aeroportul Heathrow din Londra.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate