Connect with us

ACTUALITATE

Guvernul atacă decizia Curții de Apel Cluj, care a anulat prelungirea stării de alertă pe teritoriul României

Publicat


Guvernul atacă în instanță hotărârea Curții de Apel Cluj, care a anulat în parte prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, în cadrul unui demers inițiat de către avocatul clujean Adrian Rusu.

Curtea de Apel Cluj a decis anualrea HG nr. 432 din /8 aprilie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, deoarece nu respectă condițiile de formă și de fond impuse de acte normative.

În motivare s-a arătat că potrivit art. 7 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative necesită o evaluarea preliminară de impact, care aici lipsește.

Astfel, nu s-a avut în vedere în niciun fel o documentare și o analiză științifică preliminară/studiu de impact din care să rezulte informații relevante privind impactul măsurilor preconizate asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Or, în speța de față sunt afectate mai multe drepturi fundamentale, întrucât sunt restrânse în mod expres, dar și implicit, mai multe drepturi fundamentale: dreptul ia libera circulație, dreptul la muncă, libertatea întrunirilor, dreptul la libera circulație, libertatea economică.

În nota de fundamentare sunt menționate doar aspecte legate de contextul epidemiologie actual pe plan intern și internațional, nu aspecte care să țină în concret de justificarea măsurilor ce se doresc a fi luate.

Potrivit avocatului clujean, lipsa motivării, in concrete, creează pe bună dreptate ideea arbitrariului, iar ideea arbitrariului conduce la instaurarea, de facto, a unui regim nedemocratic.

Totodată, măsura conține prevederi referitoare la manipularea cadavrelor cu covid, care nu au fost aduse la cunoștința publicului, la fel cum nu au fost discutate în public nici măsurile cu relevanță asupra mediului de afaceri.

O altă măsura considerată aberantă, ca titlu de exemplu, este prevăzută de art. 1 din Anexa 2 a HG 432/2021 – obligativitatea purtării măștii.

”Această măsură aberantă, nocivă și contrară ființei umane (Jean-Jacques Rousseau: „ Totul este bun când iese din mâna Creatorului, totul degenerează în mâinile omului”) nu respectă nici principiului egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile.

Spre exemplu subsemnatul nu port masca în spații deschise, nefiind fumător. O persoană care fumează (s-au interzis atâtea lucruri benefice pentru sănătate, dar fumatul este chiar încurajat în continuare), în același spațiu deschis ca și mine, exercitând un act eminamente discreționar (și nociv atât pentru ea cât și pentru cei din jur), este scutită de la purtarea măștii.

Nu spun să fie obligați fumătorii să poarte mască. Spun doar să nu fiu eu obligat, care am grijă de sănătatea mea și nu fumez, să port mască”, se mai arăta în motivarea avocatului.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Deputat de Cluj Băltărețu: Deschiderea podului peste Arieș la Turda, mai repede decât era prevăzut

Publicat

De

Deputatul USRPLUS Cluj Viorel Băltărețu a anunțat că a𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐀𝐫𝐢𝐞𝐬̗ a fost subiectul central al discuției cu reprezentanții ARL și DRDP și a precizat că, în acest moment, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐨 𝐥𝐮𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐃𝐑𝐃𝐏 𝐨 𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞.
”Sper că după analiza costurilor suplimentare – reprezentate de o mobilizare dublă a macaralei -, specialiștii DRDP vor înțelege că acestea sunt nesemnificative în comparație cu beneficiile pentru cetățeni, în cazul deschiderii anticipate a podului.
Mai mult, e și în interesul constructorului să finalizeze lucrarea înainte de venirea iernii, pentru a evita eventualele amânări ale lucrărilor din cauza condițiilor meteo nefavorabile”, a spus Băltărețu.
Acesta a dat asigurări că accelerarea lucrărilor nu se va face în detrimentul calității acestora.

Cerere către primarul din Turda

”DRDP a întocmit cereri către CNAIR pentru repararea și asfaltarea bucății de drum cuprinse între pod și intersecția cu str. Armatei. Săptămâna viitoare, voi fi la CNAIR București, pentru a susține aceste cereri.
În aceste condiții – care cred că sunt realizabile – de finalizare anticipată a podului și asfaltare a bucății suplimentare de drum, solicităm dlui primar Matei să facă demersurile pentru repararea și asfaltarea sectorului de drum național (aflat în administrarea municipiului Turda) de la sensul giratoriu la pod”, a mai spus deputatul clujean.
Potrivit acestuia, e foarte important să se profite de această perioadă în care traficul e închis și să fie asfaltată toată secțiunea, sincronizându-se cu restul lucrărilor, pentru a nu prelungi disconfortul cetățenilor.
Inițial, termenul avansat pentru redeschiderea circulației pe podul peste Arieș era 22 decembrie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tarife speciale pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele aeriene Cluj – Londra Heathrow

Publicat

De

Compania Blue Air introduce „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la aeroportul Heathrow din Londra Cei interesați pot cumpăra bilete de avion, la prețuri fixe.

Compania din România a anunțat că introduce facilitatea „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la Londra. Este vorba despre pasagerii care nu au putut călători cu British Airways pe rutele București – Londra Heathrow – București și Cluj-Napoca – Londra Heathrow – Cluj-Napoca.

Facilitatea, oferită exclusiv pasagerilor afectați de anulările British Airways, este valabilă până pe 31 iulie. Aceștia vor plăti un tarif fix de 100 GBP/ 119 EURO dacă prezintă o dovadă a unei rezervări pe un zbor British Airways cu date de călătorie între 1 august – 2 septembrie.

Pentru a beneficia de acest tarif special, clienții trebuie să trimită un mesaj prin intermediul Facebook sau să sune în Call Center.

Compania aviatică din România evaluează, de asemenea, posibilitatea creșterii capacității pe rutele către aeroportul Heathrow din Londra.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate