Clujeni de 5 stele
GENIU în MEDICINĂ, excepțional violonist și un TALENTAT scriitor, pe nedrept uitat: Victor PAPILIAN

Dacă cineva te-ar întreba ce știi despre Victor Papilian, probabil că gândul te-ar duce direct la strada din Cluj care se surpă din cauza unor lucrări prost făcute.
Dar numele acestei străzi vine de la un om de geniu care și-a dedicat toată priceperea, chiar și viața, unor țeluri care cu greu pot fi atinse. Pe 15 august s-au împlinit 65 de ani de la moartea sa la Cluj.
Un eminent om de știință
Victor Papilian nu este clujean din naștere, dar ce a făcut pentru acest oraș, pentru medicina, muzica și literatura românească poate fi considerat un clujean adevărat. Și chiar unul MARE.
Ca eminent profesor de anatomie și om de știință, el a format numeroși elevi, profesori și medici, care au ridicat faima școlii de medicină clujene și, implicit, a asistenței medicale din spitalele ardelene.
Din familie de medici
S-a născut la Galați în 17 iunie 1888, în familia medicului militar Constantin Papilian, viitor general, cu doctorat în medicină luat la Paris.
Studiile secundare și le-a început la Craiova, apoi a urmat Colegiul „Sf. Sava” din Capitală. Aici a frecventat, în paralel, Conservatorul, la secția de vioară.
După absolvire, a fost angajat ca violonist în orchestra Ministerului Instrucțiunii Publice, urmându-și pasiunea pentru muzică.
Cariera tânărului a luat însă o puternică întorsătură deoarece tatăl său s-a opus deciziei fiului de a se consacra muzicii și a insistat ca acesta să ducă mai departe tradiția familiei și să urmeze cariera de medic.
Din 1907, Victor Papilian a studiat medicina și a devenit medic în 1916, la București, ca elev al profesorului Francisc Rainer. În 1915 fusese ales președintele Societății Studenților în Medicină din București.
Doi ani a fost pe front ca medic de război
În perioada 1916 – 1918, a fost înrolat ca medic în război. După terminarea primei conflagrații mondiale, a fost numit director al Institutului de Anatomie al Facultății de Medicină din cadrul Universității „Dacia Superioară”.
A fost decan al Facultatății de Medicină din Cluj între 1930-1931 și 1940-1946, pe când se afla la Sibiu, prodecan (1931-1932), membru al „Societății de Biologie” și a „Societății de Antropologie” din Cluj.
Un studiu antropologic foarte interesant despre moţi, realizat de prof. dr. Victor Papilian și conf. dr. Constantin Velluda:
„Bărbaţii mai mult înalţi depăşind uşor media, svelţi cu capul scurt. (…) O serie de oameni de ştiinţă (…) consideră pe români ca având o veche origine celtică”. Totuși, media era de 1,67 m la bărbați și de 1,53 la femei!
Director al Teatrului și al Operei Naționale din Cluj
A fost director al Teatrului Național din Cluj, al Operei Naționale Române din Cluj și al Societății Scriitorilor Români din Ardeal și Banat, cofondatorul unei Orchestre simfonice la Cluj (alături de George Vâlsan și Zeno Vancea) și al unei orchestre de cameră la Sibiu în anii refugiului (nucleul viitoarei filarmonici din localitate).
Anatomia omului (Aparatul locomotor, volumul I în 1923 și Splanhnologia, volumul II în 1924/1925) rămâne în continuare o carte-manual etalon pentru studenții mediciniști.
Studenții și-acum învață după acest manual pe care l-au denumit „Papilian”.
În 1946, a mobilizat personalul medical la alegerile din acest an pentru PSD, partid condus de Constantin Titel Petrescu, vechi prieten și coleg de studenție de la Paris.
Participă și la conferințele Asociației Româno-Americane, unde era unul din vicepreședinți, care vor atârna greu la dosarul său.
Arestat și condamnat la 10 ani de închisoare
Odată cu instaurarea regimului comunist în România, în 1947, Victor Papilian a fost pensionat forțat, fiind înlăturat din funcția de decan, aceasta fiind preluată de Mihai Kernbach.
În 1948, a semnat profesiunea de credință catolică, specificând că dorește să aparțină Bisericii Greco Catolice Unite cu Roma.
A fost arestat în mai multe rânduri, iar la începutul anului 1950 a fost condamnat la 10 ani de închisoare ca adept al „ideologiei burgheze” pentru „atitudine refractară ideilor socialiste” (este închis la Văcărești la 16 august 1952 cu termen de eliberare la 16 august 1954).
După eliberarea din închisoare, a frecventat serviciile religioase clandestine săvârșite de preotul Vasile Chindriș.
Înmormântat în Cimitirul Central din Cluj
Din căsătoria cu Catherine, de profesie medic stomatolog, a avut doi copii: Victor și Cornelia. După eliberarea din detenție, cu sănatatea zdruncinată, eminentul om de știință Victor Papilian a mai trăit doar doi ani.
A murit pe 15 august 1956, la vârsta de 68 de ani. Este îngropat în Cimitirul Central din Cluj, iar monumentul funerar este simplu și auster. Pe cruce stă scris: Luptător anticomunist.
În cartea sa „Tratat de Anatomie”, profesorul și șeful Catedrei de Anatomie Umană de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Victor Ranga, a scris următoarele despre Victor Papilian:
„După întregirea țării, din anul 1918 și pînă în 1948, Catedra de anatomie de la Facultatea de Medicină din Cluj a fost condusă strălucit de profesorul Victor Papilian (1888—1956). El a fost fiul medicului militar C. Papilian, originar din Mehedinți.
I-a avut ca profesori pe Paul Petrini și Dimitrie Gerota
Victor Papilian a urmat studiile liceale la Craiova și București. Între anii 1910 și 1916 a fost student al Facultății de Medicină din București, unde i-a avut profesori pe Paul Petrini și Dimitrie Gerota.
În același timp, a urmat clasa de vioară la Conservator, fapt care explică înființarea de către el în colaborare cu G. Vîlsan și Zeno Vancea a Filarmonicii din Cluj; de asemenea a deținut și funcția de director al Teatrului și Operei din Cluj și Sibiu.
În anul 1919, la propunerea savanților Victor Babeș și Gheorghe Marinescu, V. Papilian a devenit profesor de anatomie la Cluj. În această calitate el a lărgit și dezvoltat învățămîntul de anatomie la facultatea clujeană, creîndu-i tradiție printr-o școală puternică.
La numai un an de profesorat la Cluj a tipărit, în 2 volume, „Manual practic de disecție” și în 1935 a editat „Tratatul elementar de anatomie descriptivă și topografică” (cu aplicații medico-chirurgicale), dedicat maestrului său, Dimitrie Gerota, editat pînă astăzi în mai multe ediții.
A format numeroși elevi, profesori și medici la Cluj
În cercetarea științifică, V. Papilian s-a ocupat, încă la București, de antropologie, împreună cu profesorul Obreja, iar la Cluj, cu C. C. Veluda, cu care a scris „Istoricul antropologiei în România”. A înființat Societatea de antropologie și a contribuit la apariția revistei „Clujul medical”.
Alături de acestea se înscriu lucrările sale în domeniul embriologiei, imunologiei, fiziologiei etc. Prin sensibilitatea sa și dragostea de muzică, artă și literatură, Victor Papilian și-a dublat personalitatea, fiind în același timp romancier, dramaturg și nuvelist, precum și un mare animator al vieții culturale din Cluj.
Ca eminent dascăl de anatomie și om de știință, el a format numeroși elevi, profesori și medici, care au ridicat faima școlii de medicină clujene și implicit a asistenței medicale din spitalele ardelene”.
Bibliografie: Wikipedia
Opera literară: Generalul Frangulea, nuvele, Cluj, 1925; Ne leagă pământul, Bucureşti, 1926 (Premiul Academiei Române); Sufletul lui Faust, nuvele, Cluj, 1928; Celui ce n-are i se va lua, teatru, 1928; Un optimist incorigibil, Cluj, 1934; În credinţa celor şapte sfeşnice, I-II, Cluj, 1933;
Cerurile spun, Sibiu, 1934; Nocturnă, Cluj, 1934; Alt glas, Oradea, 1936; Fără limită, Bucureşti, 1936; Vecinul, nuvele, Bucureşti, 1938; De dincolo de râu, nuvele ardeleneşti, Colectia „Universul Literar”, Bucureşti, 1938;
A trecut…, Oradea, 1939; Cu steagul înfăşurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, Sibiu, 1941; Manechinul lui Igor şi alte povestiri de iubire, nuvele, Bucureşti, 1943; Teatru (Cerurile spun, Nocturnă, Moartea vanităţilor), Sibiu, 1945; Nuvele olteneşti, nuvele, Craiova, 1946;
Nuvele și povestiri
Amintiri din teatru, Editura Tineretului, Bucureşti, 1968; Ceartă oltenească, nuvele, ediţie îngrijită şi prefaţă de Titus Bălaşa, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973; Teatru, ediţie îngrijită şi prefaţă de Constantin Cubleşan, Cluj Napoca, 1975;
Chinuiţii nemuririi (vol.I) – Marius Leluţ, ediţie îngrijită şi prefaţă de Titus Bălaşa, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1976; Chinuiţii nemuririi (vol.II) – Gaby Leonin, ediţie îngrijită şi prefaţă de Titus Bălaşa, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1981;
Bogdan infidelul, ediţie îngrijită şi prefaţă de Constantin Cubleşan, Editura Dacia, Cluj, 1982; Chinuiţii nemuririi (vol.III) – Manoil, ediţie îngrijită şi prefaţă de Titus Bălaşa, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986;
Coana Truda şi Nuvele bărbiereşti, ediţie îngrijită de Cornelia Papilian şi Constantin Cubleşan, prefaţă de Constantin Cubleşan, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988; Lacrima şi Amintiri din teatru, ediţie îngrijită de Cornelia Papilian şi Mircea Popa, prefaţă de Mircea Popa, Editura Minerva, Bucureşti, 1988;
Povestiri fantastice, ediţie îngrijită şi prefaţă de Constantin Cubleşan, Cluj Napoca, 1994; Decameronul românesc, nuvele de dragoste, ediţie îngrijită şi prefaţă de Mircea Popa, Timişoara, 1996.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ECONOMIE
FOTO. Autostrada Transilvania: Segmente între Nădășelu și Topa Mică, în ASFALTARE. Viaductele, încă în STAGNARE

Spre finalul anului 2025 s-ar putea circula pe segmentul din Autostrada Transilvania cuprins între Zimbor și Poarta Sălajului, anunță Asociația Pro Infrastructură. Porțiunea Nădășelu – Topa Mică intră în asfaltare după Paște dar, deși ar putea fi gata până la final de an, va rămâne la stadiul de muzeu, din cauza viaductelor care nu sunt încă în lucru.
„Așa cum vă spuneam în urmă cu o lună, „dacă UMB alocă suficiente forțe și dacă autoritățile rezolvă birocrația necesară în nodul Poarta Sălajului (Românași) și la conexiunea provizorie A3-DN1F la sud de Topa Mică, atunci spre sfârșit de 2025 putem circula pe aproximativ 27 kilometri ai Autostrăzii A3 între aceste două localități.”
FOTO. Autostrada Transilvania: Segmente între Nădășelu și Topa Mică, în ASFALTARE. Viaductele, încă în STAGNARE
Am vizitat din nou șantierele și putem spune că finalul anului 2025 este încă în cărți. Dar pentru asta cei de la UMB trebuie să aducă de urgență suficienți muncitori între Topa Mică și Zimbor unde sunt în urmă pe mai multe structuri. Momentan sunt doar câteva echipe răzlețe.
Pe sectorul Zimbor-Poarta Sălajului antreprenorul este bine mobilizat și pare-se că vrea să scape de această bucată în 2025. Mai este însă de lucru și trebuie să termine cât mai rapid proiectarea ca să se emită autorizația de construire în nodul Românași (Poarta Sălajului).
„Vorbim de întârzieri foarte mari”
Singura noutate majoră din ultima lună este avansul pe unele zone unde se anunță startul campaniei de asfaltări, după pauza de Paște. Din păcate, cele mai multe astfel de segmente sunt între Nădășelu și Topa Mică. Tronson care, chiar dacă ar fi gata de inaugurare în 2025, va fi muzeu (inutilizabil) în lipsa viaductelor executate de Ozaltin pe traseul deviat care nu au fost începute încă.
În opinia noastră, constructorul dar și CNAIR ar trebui să depună toate eforturile tehnice și birocratice pe Topa Mică-Zimbor-Poarta Sălajului ca să deschidă cei 27 de kilometri la final de 2025.
Mai ales că vorbim de întârzieri foarte mari, o pată pe blazonul celor de la UMB: contracte semnate în iulie, respectiv decembrie 2020, cu lucrări demarate în trombă în 2021, iar acum am ajuns să ne rugăm să fie date în trafic (parțial!) la sfârșit de 2025”, scrie pe pagina de Facebook a Asociației.
Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructură
EVENIMENT
Remus Lăpușan (deputat PSD de Cluj): Noi RESURSE, spre o Europă mai competitivă, UNITĂ prin diversitate

Remus Lăpușan, deputat PSD de Cluj, a susținut, marți, o declarație politică în plenul Camerei Deputaților. Subiectul declarației au fost noile resurse într-o Europă mai competitivă, unită prin diversitate.
„Așa cum bine știm, ne aflăm într-o perioadă de răscruce în istorie, în politică și în economie, în care marile provocări ne obligă la măsuri inteligente și ferme pentru a ne apăra interesele. Două dintre cele mai importante provocări actuale sunt cursa pentru resurse de materii prime strategice și menținerea competitivității economice.
Remus Lăpușan (deputat PSD de Cluj): Noi RESURSE, spre o Europă mai competitivă, UNITĂ prin diversitate
Așa cum am declarat și în Parlamentul European în timpul unei vizite de lucru din luna februarie, consider că trebuie să consolidăm Piața Unică europeană în primul rând prin creșterea competitivității față de terți și prin stimularea producției interne, reducând dependența de materii prime din afara Uniunii, ceea ce va oferi ocazia tuturor țărilor membre (deci și României) să își valorifice resursele materiale și umane.
Spuneam atunci că România deține un capital impresionant: avem bogății minerale, avem un potențial agricol de excepție și o forță de muncă foarte bine pregătită. Prin valorificarea toate acestor avantaje comparative și competitive, țara noastră poate contribui consistent la dezvoltarea comunităților locale, naționale și europene, acționând principiul subsidiarității.
La sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană a aprobat o listă de 47 de proiecte strategice pentru producția internă de materii prime critice, vitale pentru economie, cu o valoare totală a investițiilor de circa 22.5 miliarde de euro. Proiectele au fost selectate în urma răspunsului statelor membre la o cerere de propuneri din partea Comisiei și sunt amplasate în 13 state europene: Franța, Italia, Spania, Belgia, Germania, Finlanda, Portugalia, Polonia, Cehia, Estonia, Grecia, Suedia și România. Țara noastră figurează pe această listă cu trei investiții: proiectul minier Rovina pentru cupru, proiectul de la Baia de Fier pentru grafit și cel de la Budureasa pentru magneziu.
„Am pledat ca procedurile birocratice să fie simplificate”
Contextul în care s-au decis aceste investiții este dat de obiectivul ca, până în 2030, să crească gradul de acces la materii prime strategice din surse proprii (utilizând resursele din statele membre).
Iată deci că s-a dovedit că viziunea noastră este cea corectă.
În declarația mea din februarie, am pledat de asemenea ca procedurile birocratice să fie simplificate astfel încât barierele administrative care împiedică dezvoltarea economică a Uniunii să fie înlăturate. Iată că acum, tot Comisia Europeană a decis ca proiectele strategice din listă să beneficieze de un circuit de avizare fluent, astfel încât obținerea avizelor să nu dureze mai mult de 27 de luni pentru proiectele de producție și nu mai mult de 15 luni pentru restul proiectelor, în loc de 5-10 ani cum se întâmpla până acum.
Doamnelor și domnilor deputați,
Salut această decizie extrem de oportună a Comisiei Europene, dar vreau să mai adaug că sunt absolut convins că putem face și mai mult, așa cum am mai spus și cu alte ocazii.
„Trebuie să creăm mai multe oportunități”
Spre exemplu, să nu uităm că România are un capital uman valoros. Universitățile noastre tehnice și de medicină pregătesc absolvenți foarte apreciați pe piețele de profil. De asemenea, ecosistemele locale de inovație și hub-urile IT&C din orașe precum Cluj-Napoca au devenit puncte de referință în Europa.
Trebuie să creăm mai multe oportunități pentru ca acești tineri să își valorifice cunoștințele și competențele în țară, prin parteneriate strategice cu investitori europeni!
UE trebuie să prioritizeze creșterea bugetului pentru inovare și digitalizare, asigurând statelor membre o finanțare echitabilă pentru proiecte tehnologice și de inteligență artificială.
România poate deveni un centru european pentru dezvoltarea soluțiilor bazate pe AI și automatizare, dar acest lucru necesită politici de susținere și parteneriate strategice la nivel european. Prin colaborare, putem dezvolta programe de formare profesională adaptate noilor cerințe tehnologice și economice.
Pentru ca Europa să fie un actor puternic în economia globală, trebuie să lucrăm împreună! Fiecare stat membru are puncte forte prin care poate contribui la dezvoltarea și consolidarea Pieței Unice, iar România este pregătită să își asume un rol activ în această direcție!
Dragi colegi,
Vă invit să colaborăm pentru a găsi soluții concrete care să stimuleze inovația, să reducă birocrația spre o bună guvernanță și să ofere locuri de muncă mai bine plătite tuturor cetățenilor. Împreună, putem transforma provocările de azi în oportunitățile de mâine”, a spus Remus Lăpușan în plenul Camerei Deputaților.
ADMINISTRAȚIE
Emil Boc anunță că va implementa în 2026 o primă soluție REVOLUȚIONARĂ pentru TRAFICUL din Cluj-Napoca

Primarul Clujului, Emil Boc, spune că administrația pregătește o “mutație” importantă în traficul din oraș.
Practic, anul viitor, Primăria vrea să implementeze o linie dedicată pentru transportul în comun din Florești și până la Ira.
Soluție revoluționară pentru traficul din Cluj-Napoca
Emil Boc a precizat că, după ce vor fi finalizate lucrările la primul tronson al centurii metropolitane, care prevede lărgirea drumului Florești – Cluj-Napoca la 6 benzi, Primăria va implementa o “soluție revoluționară” pentru traficul din oraș. “Va fi o linie dedicată ‘ață’ din Florești și până la Ira. Va fi o mutație importantă în trafic”, a declarat Emil Boc la Ziua Live.
Primarul spune că acest proiect, care este o primă soluție pentru traficul din Cluj, următoarele fiind metroul și centura metropolitană, este deja în lucru și se fac simulări împreună cu universitățile clujene.
“În iunie, vom intra în Comisia de circulație cu o analiză preliminară, pentru a avea timp să reflectăm, astfel încât la începutul anului viitor să implementăm acest proiect care, cred eu, va avea un impact major pentru decongestionarea traficului”, a mai spus Emil Boc.
EVENIMENT
Poziția UTCN după incidentul de pe strada Observatorului: Problema, identificată la un coș de fum. Muncitorul este conștient

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a transmis o poziție oficială în urma incidentului petrecut marți într-o clădire a instituției de pe strada Observatorului, unde un bărbat s-a intoxicat cu monoxid de carbon, iar pompierii au evacuat zeci de persoane.
Potrivit UTCN, incidentul a fost cauzat de o problemă apărută la un coș de fum al clădirii. Doi muncitori ai unei firme au intrat marți dimineață în clădire pentru verificările zilnice desfășurate de către personalul tehnic.
Muncitorul este conștient și cooperant
În timpul verificărilor, unuia dintre muncitori i s-a făcut rău, motiv pentru care colegii au apelat serviciul de urgență 112. Bărbatul a fost preluat de un echipaj SMURD, fiind conștient și cooperant, iar starea sa generală este bună, conform UTCN.
Revizia coșului de fum, în termen
UTCN precizează că revizia coșului de fum este realizată anual, de către o firmă autorizată, iar în prezent instituția se află în termenul legal cu verificarea precedentă. Cu toate acestea, în urma incidentului de marți, universitatea va solicita efectuarea reviziei în regim de urgență, ca măsură de precauție.
„Se ventilează în acest moment spațiul, iar revizia va fi făcută în regim de urgență, chiar dacă suntem în termen cu ultima verificare”, se arată în comunicatul UTCN.
Peste 150 de persoane s-au autoevacuat
Conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, în urma măsurătorilor efectuate, s-a constatat o concentrație de monoxid de carbon peste limitele normale. Ca urmare, 20 de persoane au fost evacuate de către pompieri, iar aproximativ 150 de persoane s-au autoevacuat preventiv. Nicio altă persoană nu a necesitat îngrijiri medicale.