FOTO: Zeci de tineri, în VIZITĂ la muzeele din Cluj-Napoca

Agitație mare pe străzile din Cluj-Napoca, sâmbătă seara. Mulți tineri au dat ieșirile în club sau la terase pe vizita la muzee, cu ocazia Nopții Muzeelor 2024.

Evenimentul Noaptea Muzeelor a fost coordonat la nivel local de Centrul de Cultură Urbană al Primăriei Municipiul Cluj-Napoca.

Ce muzee au putut vizita turiștii?

Muzeele care și-au deschis portile pentru a putea fi descoperite de vizitatori au fost:

Casino Centrul de Cultură Urbană, Turnul Croitorilor Centrul de Cultură Urbană, Turnul Pompierilor Centrul de Cultură Urbană, Centrul pentru Tineret Cluj-Napoca, Muzeul Alexandru Duma/ Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul Memorial „David Prodan” / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul Holocaustului / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul de Mineralogie / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie / Universitatea Babeș-Bolyai, Muzeul Zoologic / Universitatea Babeș-Bolyai, Vivariul / Universitatea Babeș- Bolyai, Galeria „Paul Sima” / Universitatea Babeș- Bolyai, Sala „Liviu Vlad” / Universitatea Babeș- Bolyai, Galeria Casa Matei / Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, HUB UTCN / Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Muzeul Mitropoliei Clujului, Muzeul Militar „Mareșal Constantin Prezan”/ Filiala Cluj-Napoca a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Centrul de Interes, Centrul Cultural Evreiesc, Templul Memorial al Evreilor Deportați din Cluj (fosta Sinagogă Neologă), La Cave / Institutul Francez din România la Cluj-Napoca, Steampunk Transylvania, Camera, GrainLab, Centrul Comunitar Pietrelcina, VITRI & Atelierul de Murano.

Muzeul Holocaustului

Muzeul Holocaustului a fost inaugurat în 9 octombrie 2017 în spațiile Institutului de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Este un muzeu virtual în adevărata accepțiune a acestui termen, care dispune și de un fond documentar de alcătuit din câteva sute de exponate. Consultarea colecțiilor este disponibilă atât în limba română cât și în limba engleză. Colecțiile acoperă tematica Holocaustului și prezintă acest fenomen din Nord Vestul Transilvaniei, descriindu-l, ilustrându-l și exemplificând toate aspectele referitoare la exterminarea evreilor din această regiune

Oamenii au avut ocazia să descopere , prin intermediul mărturisirii unei supraviețuitoare, în persoanei Evei Katz, cum a trecut peste prin această experiență, cum au eliberat-o englezii , faptul că nu a rămas cu absolut nimic , dar și cum a crezut că va ajunge la Turda , dar defapt a ajuns la Auschwitz.

Templul Memorial al Evreilor deportați din Cluj (fosta sinagogă neologă)

Pe strada Horea numărul 21 – 23 se află unul dintre acele locașuri de cult care reprezintă o enigmă pentru mulți trecători. Tăcerea acestui monument singuratic ne poate face să credem că nu vrea să aibă nimic de-a face cu orașul, că o teribilă sfidare a pus stăpânire pe zidurile edificiului înstrăinându-l într-un măreț ,,turn de fildeș”. Însă nu, Sinagoga Neologă din Cluj rămâne misterioasă pentru că sunt foarte puțini oameni care-i deschid ușile masive. Durerors este și faptul că în urmă cu câțiva ani zidurile exterioare ale sinogogii au fost vandalizate prin scrierea unor mesaje instigatoare și defăimătoare la adresa comunității evreiești.

Andrei Zador , cel care a scris istoria evreilor din Cluj, le-a dezvăluit oamenilor mai multe detalii despre această comunitate, dar și despre cartea lor sfântă, tora. ,, Faimoasa tora este scrisă pe pergament, de mână, cerneală neagră.

Tora se împarte în următoarele cărți: Genesa, Exodul Leviticus, Numele, Deuteronomia . Se referă uneori la îndrumare și la învățătură, care pot proveni de la părinți, de la oameni.”

Trei muzee au refuzat să participe

Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei și Muzeul Etnografic nu au participat la Noaptea Muzeelor, însă au putut fi vizitate între orele 10 și 17.
Refuzul angajaților de a participa la Noaptea Muzeelor reprezintă o formă de protest împotriva amânării măsurilor promise de guvern și care urmau să regleze aspecte de ordin financiar ale angajaților muzeelor și bibliotecilor.

Andreea Ungur