Connect with us

EVENIMENT

FOTO/ „Vânătorii de comuniști” din Cluj, pe urmele deținuților politici MORȚI la Periprava

Publicat


O nouă campanie de investigație arheologică, cea de a VIII-a, s-a desfășurat în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava, comuna C. A. Rosetti, județul Tulcea. Investigațiile, finanțate de Fundația „Doina Cornea”, au fost coordonate de Gheorghe Petrov, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj.

Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), împreună cu Fundația Doina Cornea și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, au organizat, în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cea de-a VIII-a campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava.

Acţiunea s-a desfășurat în perioada 5-16 iulie 2021 și a avut ca obiectiv continuarea săpăturilor pentru descoperirea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici care au murit în fosta colonie penitenciară.

Cimitirul de la Periprava, locul de veci al victimelor criminalului colonel Ioan Ficior

În septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a executat niște sondaje preliminare în cimitirul din Periprava, fără însă ca atunci să fie sesizate instituțiile abilitate ale statului (Procuratura, Poliția, Medicina Legală), acțiunea fiind mai degrabă una de sondare a terenului și nu de cercetare reală și de recuperare efectivă a osemintelor.

Abia în anul 2015, sub mandatul Președintelui executiv Radu Preda, IICCMER a sesizat Parchetul Militar în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi cu locul unde acestea au fost înhumate.

În același an a fost organizată și prima campanie arheologică de cercetare sistematică a acestui sit funerar, în vederea căutării și recuperării efective a osemintelor deținuților morți în lagărele terestre și plutitoare din Delta Dunării, la UM 0830 – Periprava, toate aflate sub conducerea criminalului colonel Ioan Ficior, arată reprezentanții AFDPR.

Cimitirul deținuților morți în colonia de muncă de la Periprava

Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.

În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați o mare parte din deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava, însă, conform mărturiilor, unii dintre ei au fost îngropați și prin alte locuri, care astăzi nu mai pot fi depistate.

În campania arheologică recent încheiată au fost executate și cercetate trei unități de săpătură sau secțiuni arheologice, suprafața însumată a acestora fiind de 110,32 metri pătrați.

În aceste secțiuni au fost identificate și cercetate un număr de 13 morminte, dintre care 11 aparțineau unor foști deținuți politici, fiind extrase și recuperate osemintele a 10 defuncți.

Opt înhumări au fost practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună, ce conținea scheletele a două persoane, arată cei de la AFDPR.

În cazul unui mormânt s-a observat că groapa de înhumare a fost cândva deranjată sau redeschisă, rămășițele pământești ale defunctului fiind scoase.

Două morminte mai vechi, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțineau unor localnici, unul fiind al unui copil nou-născut. În aceste cazuri osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate.

66 de morminte aparțin deținuților politici

În cele opt campanii de săpături derulate până în prezent la Periprava au fost executate și cercetate un număr de 22 de secţiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 72 de morminte.

Dintre acestea, un număr de 66 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți politici.

Șase morminte, nemarcate la suprafața solului, au aparținut unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost îngropați în zona necropolei deținuților.

Dintre mormintele deținuților au fost recuperate rămășițele pământești a 64 de persoane, la două dintre ele constatându-se lipsa scheletelor.

„Conform unor informații ajunse până la noi, această situație se explică prin faptul că familiile acelor defuncți au avut cândva posibilitatea să afle locurile unde au fost înhumate rudele lor, probabil de la anumite persoane care au lucrat în cadrul unității penitenciare și care cunoșteau aceste amănunte, reușind astfel să-i dezgroape și să le recupereze osemintele”, au spus cei de la AFDPR.

În cazul celor 64 de deținuți ce au fost deshumați până în prezent, 60 dintre ei au fost înhumați în gropi individuale și patru în două gropi comune, fiecare din aceste gropi adăpostind rămășițele a două persoane.

Morți de foame și de frig

„Conform informaţiilor documentare existente, precum şi din mărturiile unor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale.

De asemenea, oamernii au murit în accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior.

Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.

În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, arată cercetările AFDPR.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă.

Starea generală de conservare a scheletelor recuperate a fost una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar.

Există însă și câteva cazuri la care au fost găsite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Analize genetice

Pentru cele 10 scheletele de deținuți care au fost descoperite și recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică metodologiei și normelor de cercetare criminalistică.

Osemintele defuncților, după ce au fost analizate, fotografiate și descrise in situ, au fost demontate și extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea.

După efectuarea expertizelor medico-legale și antropologice, acestea vor fi transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde urmează să se stabilească ADN-ului persoanelor decedate.

„Acest demers urmărește identificarea morților prin compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice recuperate cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor”, au mai arătat cei de la AFDPR.

Investigațiile, finanțate de Fundația „Doina Cornea”, din donații

Investigaţiile arheologice, desfășurate în prezenţa procurorilor, au fost efectuate de același colectiv de arheologi care, începând din anul 2015, a desfășurat cercetarea sistematică a acestui sit funerar pentru căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților morți în lagărul comunist de la Periprava.

Colectivul a fost alcătuit din Gheorghe Petrov, coordonator și responsabil științific al șantierului – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj, Paul Scrobotă – Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Gabriel Rustoiu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Horaţiu Groza – Muzeul de Istorie Turda.

La cercetări au mai luat parte, în calitate de voluntari, Ramona Maria Mocanu – Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui, Pal Andras Peter, din Cluj și Gabriel Cristea – agent-șef (r.), fost polițist criminalist la IPJ Tulcea.

Finanțarea campaniei arheologice a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de către Fundația „Doina Cornea” din Cluj, fondurile provenind din donații particulare.

Apel la urmașii deținuților morți la Periprava

AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de la Periprava, care nu au fost încă identificați și contactați, pentru a intra în legătură directă cu responsabilul cercetărilor arheologice – Dr. Gheorghe Petrov, tel. 0721-400.396.

Aceștia vor fi îndrumați către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

Cîțu transmite primul mesaj după demisia lui Orban de la șefia Camerei Deputaților

Publicat

De

orban tine

Noul președinte al PNL Florin Cîțu a spus „vom vedea cine va fi interimar”, răspunzând unei întrebări legate de o eventuală susținere a lui Florin Roman ca președinte al Camerei Deputaților.

Reacția președintelui PNL vine după ce Ludovic Orban a anunțat că își va da demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților.

„Demisia mea din funcția de președinte al Camerei Deputaților va fi luni, la prima oră, pe masa președintelui ales, Florin Cîțu”, a spus Ludovic Orban, imediat după anunțarea rezultatelor votului la șefia PNL.

Florin Cîțu a reafimat că coaliția PNL-USR PLUS-UDMR are cele mai mari șanse la guvernare.

Întrebat dacă s-a gândit la noi nume de miniștri, el a spus: „Nu am luat în calcul până acum numele pentru niciun ministe. În acest moment eu consider că cei de la USR PLUS au prima șansă să-și recapete ministerele”.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Șofer de 70 de ani mort într-un accident la Petreștii de Jos

Publicat

img 20210925 wa0015

În  cursul acestei seri, în jurul orei 20.45, pe DJ 107L, pe raza comunei Petreștii de Jos, a avut loc un eveniment rutier grav.

Din primele informații, conducătorul unui autoturism, în vârstă de 70 de ani, din Cluj-Napoca, care se deplasa pe raza localității Crăești, dinspre localitatea Petreștii de Jos spre localitatea Lita, a acroșat cu partea laterală un vehicul agricol, condus din sensul opus de un bărbat, de 45 de ani, din Crăești.

Urmare a impactului, autoturismul a intrat într-un cap de pod, accidentul soldându-se cu decesul conducătorului auto de 70 de ani.

Conducătorul vehiculului agricol a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

img 20210925 wa0014

Citește mai departe

EVENIMENT

Sebi Barbu, lider după prima zi la Raliul Clujului 2021

Publicat

De

img 20210925 194732

Sebastian Barbu este lider după prima zi la Raliul Clujului Star Lubricants powered by MotoIntegrator.

Pilotul sibian, secondat de Bogdan Iancu, pe o Skoda Fabia Rally2, are aproape 2 secunde în fața echipajului Dan Gîrtofan/Tudor Mârza (Skoda Fabia Rally2) la finalul primelor două probe speciale ale raliului și aproape 5 secunde în fața echipajului Bogdan Marișca/Sebastian Itu (Ford Fiesta R5).

Marișca a fost cel care a câștigat prima trecere pe “Făget”, însă pe cea de-a doua trecere a pierdut nu mai puțin de 5,6 secunde și le-a permis rivalilor săi, Barbu și Gîrtofan, să-i ia fața. Lupta celor trei se anunță extrem de interesantă și în cea de-a doua zi de concurs. Duminică piloții vor avea câte două treceri pe “Tarnița” și “Dângău”.

La două roți motrice, Norbert Maior pare a nu avea rival. Cu Andreea Gogonețu în dreapta sa, pe un Citroen DS3 R3T Max, tânărul pilot clujean a pus deja 20 de secunde între el și Mihai Sîncrăianu, secondat de Alina Pop, pe un Peugeot 208. 

A fost spectacol și în întrecerea mașinilor istorice, unde Dorin Alexandrescu (VW Golf 1) luptă pentru victorie la Raliul Clujului cu Levente Kovacs (Ford Escort). Distanța dintre cei doi este de doar 3,6 secunde.

Și la Rally 2 lupta pentru podium rămâne deschisă după prima zi, cu Alexandru Bogdan, Emanuel Resiga și Florin Petrișor favoriți.

Raliul Clujului continuă duminică. La ora 9:11 începe PS3 Tarnița 1 RMB Auto powered by Ford, apoi, de la ora 10:04 se ia startul în PS4 Dângău 1 Mobil 1. De la 12:37 va fi a doua trecere pe “Tarnița” – PS5 Tarnița 2 Parsa Beauty, iar de la ora 13:30, POWER STAGE-ul PS6 Dângău 2 Star Lubricants va închide Raliul Clujului 2021. 

Citește mai departe

EVENIMENT

Reacția PSD după congresul PNL: Cîțu, te așteptă la moțiune

Publicat

De

„Cîțu, te așteptă la moțiune”, este reacția social-democraților după alegerea lui Florin Cîțu ca președinte al PNL, postată pe Facebook.

„Cîțu, te așteptă la moțiune”, este reacția social-democraților după alegerea lui Florin Cîțu ca președinte al PNL.

Premierul Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal. El l-a învins în competiția internă pe Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților și președinte în funcție. Cîțu a obținut 60,1% din sufragii.

Ludovic Orban a anunțat după ce a pierdut lupta pentru președinția PNL că luni își va depune demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților și spune că între el și președintele României, Klaus Iohannis, nu mai există de azi niciun parteneriat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate