CULTURA
FOTO/ Trei doamne de poveste din Sânnicoară țes covoare din blugi reciclați
V-amintiți de vacanțele la bunica când intrați în odaia cu miros de naftalină și patul imaculat cu cuverturi brodate plin de perne care stăteau țepene? Aceea era un foarte mic muzeu al casei, ca o cameră jurnal al amintirilor de familie.
Un astfel de loc găsim în satul Sânnicoară, comuna Apahida din județul Cluj. O șezătoare muzeu al satului pe Strada Școlii unde o mână de femei s-au întâlnit și au hotărât să creeze un colț de istorie. Au pornit o șezătoare care a încetat din cauza pandemiei. Cu toate acestea și-au dorit ca spațiul și muzeul de la etaj să nu dispară așa că le-a venit ideea de a țese covoare din…blugi.
Omul sfințește locul
De muzeu se ocupă cele trei doamne: Otilia Colcer, Mărioara Marcu și Angela Măcicăşan. Angela Măcicășan povestește că această clădire era părăginită, dar a fost renovată în 2017 cu ajutorul preotului paroh al bisericii din Sânnicoară, Luca Viorel.
După ce au primit acest spațiu la parter au creat șezătoarea și la etaj muzeul construit cu lucruri de odinioară. Ele au umblat pe la casele unde mai sunt bunicii în viață și au adunat cămăși sau cuverturi date de zestre. În muzeu se află o cămașă veche de aproape 100 de ani.
,,Partea de jos am amenajat-o pentru șezătoare, am primit ca donații urzoii și războiul, iar muzeul de sus l-am amenajat noi. Tot ceea ce este în muzeu noi am adunat. Unele sunt rămase de la mamele doamnelor. Trebuie foarte multă muncă să mergi să convingi pe cineva să se urce în podul casei sau să coboare în pivniță să îți caute ție o vechitură care pentru el nu este importantă”, precizează Angela Măcicășan.
Blugi vechi reciclați în covoare
Ideea de a se întâlni și a țese covoare din blugi le-a venit după ce șezătoarea a luat o pauză pentru că a venit pandemia. Au căutat să cumpere materiale, dar erau prea scumpe și întâmplător li s-a ivit în cale domnul Erno care are un lanț de second-hand-uri din Cluj.
,,Nouă ne-a venit ideea în momentul în care a venit pandemia și nu mai puteam să ne întâlnim într-un număr mare aici. Atunci am zis să nu lăsăm toate lucrurile să moară, hai cine vrea să vină din grupul pe care l-am avut să țesem.
Otilia Colcer știe multe despre țesut. Am pus cap la cap ce știm și am încercat să facem covorașe din cârpe. Am căutat, dar nu am găsit, erau foarte scumpe și am zis că nu merită să ne complicăm. Am continuat să căutăm și am dat peste un domn destul de tânăr care a înțeles ce înseamnă reciclarea și el fiind posesorul a mai multe magazine second-hand.
Ne-a oferit blugii care sunt sfâșiați la probă, ei nu pot fi recondiționați altfel, doar tăiați fâșii”, povestește Angela Măcicăşan.
Au folosit meșteșugul învățat de la mamele lor
Au învățat singure amintindu-și de la mamele lor cum se țese, apoi cu ațele pentru urzire, care costă 250 de lei din care scot 30 de metri de țesătură, le îmbină cu materialul de la blugi. Au făcut o postare pe Facebook iar cumpărătorii au început să vină. Donațiile le folosesc pentru funcționarea muzeului, când ajunge la urechile lor vreo cauză se oferă cu banii strânși.
,,Domnul a fost de acord să ne dea tot ce are în depozit, chiar ni le-a transportat acasă și atunci noi am început ușor să ne amintim ce înseamnă să urzești, să pui urzeala pe război, să țeși cu adevărat trecut prin ițe, prin spată și așa mai departe”, mai spune Angela.
Dorul de șezătoare
Le este dor de momentele când se întâlneau cu fetele din sat sau Cluj care veneau să învețe să își împodobească iile, să croșeteze sau chiar să facă blide din lut.
,,Aici era șezătoare, în care ne adunam aproape 20 de doamne sâmbăta și fiecare făcea ceva ce îi plăcea, ce știa să facă sau îi arăta celeilalte.
Una croșeta, alta cosea cămăși sau ii. De exemplu, o doamnă care se pricepea în lucrul cu ceramica a încercat să îi învețe pe copii meșteșugul, roata olarului și până la urmă ne-am omogenizat. Fiecare am făcut ce am învățat de la cealaltă”, își amintește doamna Angela.
,,Tradițiile astea mor dacă nu se face nimic, iar dacă ne ducem noi nu vor mai fi”
Doamnele spun că și-ar dori să fie mai interesată noua generație de astfel de activități, măcar ca un hobby, ca tradiția să nu se piardă. Este nevoie de părinți și bunici să le povestească și să le stârnească curiozitatea.
,,Sunt foarte puțini copii interesați de tradiții, noi am avut niște mămici tinere care se ocupă personal de ei și totodată de grup, dar din grup puțini au fost cei care s-au arătat interesați de așa ceva.
Ajută la creativitatea lor dacă ar avea și susținerea părinților. În primul rând,părinții nu înțeleg ei ce înseamnă arta tradițională.
Adulții care au acum copii sunt născuți după Revoluție și niciunul dintre ei nu a prins când mama țesea la război. Tradițiile astea mor dacă nu se face nimic, iar dacă ne ducem noi nu vor mai fi”, mai spune Angela.
Muzeul Satului Sânnicoaraeste deschis în fiecare zi în principiu, iar un covoraș din blugi costă 50 de lei pe metru liniar. Doamnele sunt deschise pentru musafiri, iar după ce prezintă muzeul și covoarele oferă bonus și povești din tinerețe.
Dana Coțovanu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
CULTURA
Sângeorzul în lumea satului clujean: între purificare și regenerare. Se aprindea focul viu și se semăna „floarea lui Dumnezeu”
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, care are loc la 23 aprilie, cunoscută în calendarul popular drept Sângeorzul, marca în lumea satului clujean din vechime un prag simbolic și ritualic, însoțit de numeroase practici menite să asigure protecția gospodăriei, a oamenilor și a animalelor, dar și belșugul holdelor.
Acum, la Sângeorz, era momentul când se formau turmele de oi și urcau la munte, așadar, în această zi începea anul pastoral, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Sângeorzul în lumea satului clujean
Tot de Sângeorz se aprindea și focul viu, care era dus la stânile din munte și era păstrat nestins până la coborârea oilor, toamna, în vatra satului.
În unele zone ale Clujului se obișnuia să se pună „brazdă de glie înverzită” pe pragul porții și al ușilor casei, iar pe la „colțurile ștreșinilor” – ramuri verzi, pentru a fi îndepărtate toate spiritele rele care se credea că vin în noaptea premergătoare sărbătorii să ia mana vitelor și laptele turmelor de oi, arată specialiștii clujeni.
Tot în acest scop se puneau pe la ferestre plante cu valențe magice și vindecătoare, precum: rostopască, leuștean, usturoi – de care să se teamă „străjile luătoare de mană laptelui”.
Purificarea prin rouă de Sângeorz
Un alt obicei general întâlnit în tot spațiul românesc era purificarea prin rouă și prin apă. Tinerii, în special, în dimineața zilei de Sângeorz, se tăvăleau prin iarbă și se spălau cu rouă pe față și pe ochi, pentru a scăpa de boli și de dureri tot anul. Tot așa, în zori de zi, femeile luau „apă neîncepută” din izvoare și fântâni, apoi stropeau cu această apă casele, membrii familiei, animalele din gospodărie, oile în staul, trecătorii pe drum și livezile, pentru a fi feriți de tot răul, arată speciliștii de la CJCJCPT Cluj.
”Tot așa, exista un obicei intitula <<împroratul>> sau udatul fetelor de Sângeorz. Era o purificare prin apă, menită să le aducă noroc, sănătate, fertilitate, să le meargă toate de-a lungul anului și în viață așa cum curge apa limpede și ploaia roditoare. Așa că, în dimineața acestei zile, feciorii mergeau pe ulițele satului și prindeau fetele, după care le duceau la fântână sau la râu și le stropeau cu apă, totul într-o stare de bucurie și de voie bună.
Nu se supăra nimeni, dimpotrivă, era mare supărare și îngrijorare în casa fetei dacă a rămas <<neîmprorată>>”, se arată etnologul Maria Bocșe, în volumul ”Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT.
În dimineața zilei de Sângeorz se semăna ”floarea lui Dumnezeu”
Legat de fete, mai exista un obicei ca în dimineața zilei de Sângeorz, arată cei de la CJCPCT. Acestea semănau busuioc, „pe care-l grăpau cu mânecile cămășii, ca să fie plăcute și mirositoare ca floarea de busuioc”, numită și „floarea lui Dumnezeu”.
FOTO: Pictură murală, realizată în 1808 în biserica de lemn din Năsal, jud. Cluj/CJCPCT Cluj
EVENIMENT
CS Vâlcea 1924 Râmnicu Vâlcea – U-BT Cluj, 88-92. Succes DECISIV al clujenilor pentru adjudecarea locului secund
U-BT Cluj a întâlnit, miercuri în deplasare, pe CS Vâlcea 1924 Râmnicu Vâlcea. Cele două echipe aveau același bilanț și anume 22 de victorii, respectiv 6 înfrângeri, cu un total de 50 de puncte. În consecință, cine se impunea azi avea șanse mari să obțină locul secund la finalul stagiunii regulate. Pe terenul oltenilor, campioana en-titre a României a reușit să se impună cu scorul de 92-88, după o repriză de prelungiri.
Succesul clujenilor este decisiv pentru adjudecarea locului secund la finalul sezonului regulat din LNBM.
Cele mai multe puncte au marcat Hudson pentru Vâlcea (31) și Hankins pentru U-BT (18).
CS Vâlcea 1924 Râmnicu Vâlcea – U-BT Cluj, 88-92. Succes DECISIV al clujenilor pentru adjudecarea locului secund
CS Vâlcea: Ta’Lon Cooper, Kadre Gray, Cornelius Hudson, Eral Penn, Rareș Uță
U-BT Cluj: Patrick Richard, Adam Mokoka, Sasu Salin, Mareks Mejeris, Zach Hankins
În ultima etapă a sezonului regulat, U-BT Cluj joacă acasă cu CSA Steaua, în timp ce CS Vâlcea are parte de un nou meci de foc, cu CSM Oradea.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
Ce echipe ar putea întâlni CFR Cluj în primul tur din Europa League, în cazul în care câștigă CUPA
Cupa României reprezintă cea mai rapidă cale spre Europa League. Câștigătoarea se califică în primul tur al competiției. Miercuri se joacă Hermannstadt – Rapid, prima semifinală, în timp ce joi are loc cea de-a doua, CFR Cluj – Farul Constanța.
În cazul în care CFR Cluj câștigă Cupa României, clubul ar urma să fie cap de serie, ținând cont de parcursul european pe care l-a avut în ultimii ani. Formația lui Dan Petrescu ar putea avea parte de adversari mult mai accesibili, scrie GSP.
Ce echipe ar putea întâlni CFR Cluj în primul tur din Europa League, în cazul în care câștigă CUPA
Spartak Trnava (Slovacia)
FC Ballkani (Kosovo)
Puskas Akademia (Ungaria)
Hammarby (Suedia)
Levski Sofia (Bulgaria)
Zira (Azerbaidjan)
Ilves Tampere (Finlanda)
FK Aktobe (Kazahstan)
A fost transmis mesaj RO-Alert de avertizare, cod portocaliu de vreme rea, care vizează mai multe orașe și localități din sud-estul județului Cluj.
Printre acestea se află Turda, Câmpia Turzii, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Moldovenești, Călărași, Căianu.
AVERTIZARE de vreme rea în județul Cluj. A fost transmis un mesaj RO-Alert
Conform ISU Cluj, sunt așteptate averse torențiale, frecvente descărcări electrice sau vânt puternic. Avertizarea este valabilă până la ora 19.40, iar până acum nu s-au înregistrat solicitări din partea cetățenilor.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Sângeorzul în lumea satului clujean: între purificare și regenerare. Se aprindea focul viu și se semăna „floarea lui Dumnezeu”
CS Vâlcea 1924 Râmnicu Vâlcea – U-BT Cluj, 88-92. Succes DECISIV al clujenilor pentru adjudecarea locului secund
Ce echipe ar putea întâlni CFR Cluj în primul tur din Europa League, în cazul în care câștigă CUPA
AVERTIZARE de vreme rea în județul Cluj. A fost transmis un mesaj RO-Alert
„Dansul care dăruiește”, eveniment caritabil la Cluj-Napoca. Pași de speranță pentru fetițele de la Căsuța Bucuriei
Viceprimarul Dan Tarcea: „Îi asigur pe clujeni că nu vom rata niciun euro care se cuvine municipiului Cluj-Napoca”
O fundație a UDMR a cumpărat o vilă de lux, cu vedere la Parcul Central din Cluj-Napoca, cu peste 9 milioane de euro
George Simion la Cluj, la dezbaterea UBB: Candidez pentru a asigura revenirea la democrație
