CULTURA
FOTO/ Trei doamne de poveste din Sânnicoară țes covoare din blugi reciclați
V-amintiți de vacanțele la bunica când intrați în odaia cu miros de naftalină și patul imaculat cu cuverturi brodate plin de perne care stăteau țepene? Aceea era un foarte mic muzeu al casei, ca o cameră jurnal al amintirilor de familie.
Un astfel de loc găsim în satul Sânnicoară, comuna Apahida din județul Cluj. O șezătoare muzeu al satului pe Strada Școlii unde o mână de femei s-au întâlnit și au hotărât să creeze un colț de istorie. Au pornit o șezătoare care a încetat din cauza pandemiei. Cu toate acestea și-au dorit ca spațiul și muzeul de la etaj să nu dispară așa că le-a venit ideea de a țese covoare din…blugi.
Omul sfințește locul
De muzeu se ocupă cele trei doamne: Otilia Colcer, Mărioara Marcu și Angela Măcicăşan. Angela Măcicășan povestește că această clădire era părăginită, dar a fost renovată în 2017 cu ajutorul preotului paroh al bisericii din Sânnicoară, Luca Viorel.
După ce au primit acest spațiu la parter au creat șezătoarea și la etaj muzeul construit cu lucruri de odinioară. Ele au umblat pe la casele unde mai sunt bunicii în viață și au adunat cămăși sau cuverturi date de zestre. În muzeu se află o cămașă veche de aproape 100 de ani.
,,Partea de jos am amenajat-o pentru șezătoare, am primit ca donații urzoii și războiul, iar muzeul de sus l-am amenajat noi. Tot ceea ce este în muzeu noi am adunat. Unele sunt rămase de la mamele doamnelor. Trebuie foarte multă muncă să mergi să convingi pe cineva să se urce în podul casei sau să coboare în pivniță să îți caute ție o vechitură care pentru el nu este importantă”, precizează Angela Măcicășan.
Blugi vechi reciclați în covoare
Ideea de a se întâlni și a țese covoare din blugi le-a venit după ce șezătoarea a luat o pauză pentru că a venit pandemia. Au căutat să cumpere materiale, dar erau prea scumpe și întâmplător li s-a ivit în cale domnul Erno care are un lanț de second-hand-uri din Cluj.
,,Nouă ne-a venit ideea în momentul în care a venit pandemia și nu mai puteam să ne întâlnim într-un număr mare aici. Atunci am zis să nu lăsăm toate lucrurile să moară, hai cine vrea să vină din grupul pe care l-am avut să țesem.
Otilia Colcer știe multe despre țesut. Am pus cap la cap ce știm și am încercat să facem covorașe din cârpe. Am căutat, dar nu am găsit, erau foarte scumpe și am zis că nu merită să ne complicăm. Am continuat să căutăm și am dat peste un domn destul de tânăr care a înțeles ce înseamnă reciclarea și el fiind posesorul a mai multe magazine second-hand.
Ne-a oferit blugii care sunt sfâșiați la probă, ei nu pot fi recondiționați altfel, doar tăiați fâșii”, povestește Angela Măcicăşan.
Au folosit meșteșugul învățat de la mamele lor
Au învățat singure amintindu-și de la mamele lor cum se țese, apoi cu ațele pentru urzire, care costă 250 de lei din care scot 30 de metri de țesătură, le îmbină cu materialul de la blugi. Au făcut o postare pe Facebook iar cumpărătorii au început să vină. Donațiile le folosesc pentru funcționarea muzeului, când ajunge la urechile lor vreo cauză se oferă cu banii strânși.
,,Domnul a fost de acord să ne dea tot ce are în depozit, chiar ni le-a transportat acasă și atunci noi am început ușor să ne amintim ce înseamnă să urzești, să pui urzeala pe război, să țeși cu adevărat trecut prin ițe, prin spată și așa mai departe”, mai spune Angela.
Dorul de șezătoare
Le este dor de momentele când se întâlneau cu fetele din sat sau Cluj care veneau să învețe să își împodobească iile, să croșeteze sau chiar să facă blide din lut.
,,Aici era șezătoare, în care ne adunam aproape 20 de doamne sâmbăta și fiecare făcea ceva ce îi plăcea, ce știa să facă sau îi arăta celeilalte.
Una croșeta, alta cosea cămăși sau ii. De exemplu, o doamnă care se pricepea în lucrul cu ceramica a încercat să îi învețe pe copii meșteșugul, roata olarului și până la urmă ne-am omogenizat. Fiecare am făcut ce am învățat de la cealaltă”, își amintește doamna Angela.
,,Tradițiile astea mor dacă nu se face nimic, iar dacă ne ducem noi nu vor mai fi”
Doamnele spun că și-ar dori să fie mai interesată noua generație de astfel de activități, măcar ca un hobby, ca tradiția să nu se piardă. Este nevoie de părinți și bunici să le povestească și să le stârnească curiozitatea.
,,Sunt foarte puțini copii interesați de tradiții, noi am avut niște mămici tinere care se ocupă personal de ei și totodată de grup, dar din grup puțini au fost cei care s-au arătat interesați de așa ceva.
Ajută la creativitatea lor dacă ar avea și susținerea părinților. În primul rând,părinții nu înțeleg ei ce înseamnă arta tradițională.
Adulții care au acum copii sunt născuți după Revoluție și niciunul dintre ei nu a prins când mama țesea la război. Tradițiile astea mor dacă nu se face nimic, iar dacă ne ducem noi nu vor mai fi”, mai spune Angela.
Muzeul Satului Sânnicoaraeste deschis în fiecare zi în principiu, iar un covoraș din blugi costă 50 de lei pe metru liniar. Doamnele sunt deschise pentru musafiri, iar după ce prezintă muzeul și covoarele oferă bonus și povești din tinerețe.
Dana Coțovanu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Iarna începe să-și intre în drepturi și în jud. Cluj. A nins viscolit azi-noapte și șoferii au început să aibă probleme pe unele drumuri județene.
Este și cazul celui dintre Ciurila și Sălicea, pe care s-a circulat în condiții dificile, fapt pentru care administratorul drumului a fost amendat pentru că nu a efectuat deszăpezirea acestuia și nu a acționat cu material antiderapant.
Administratorul drumului dintre Ciurila și Sălicea, AMENDAT pentru necurățarea zăpezii
„În urma fenomenelor meteorologice recente din județul Cluj, caracterizate de ninsori abundente, traficul rutier pe sectorul de drum DJ107R, între localitățile Ciurila și Sălicea, s-a desfășurat în condiții dificile.
Polițiștii au efectuat verificări asupra stării de viabilitate a drumului, constatând că partea carosabilă era acoperită cu zăpadă, ceea ce a generat dificultăți pentru participanții la trafic.
Pentru a asigura desfășurarea în siguranță a circulației, polițiștii au intervenit pentru dirijarea traficului și au dispus măsuri operative pentru remedierea situației.
Totodată, în perioada 21-22 noiembrie a.c., polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Turda au aplicat două sancțiuni contravenționale operatorului economic responsabil pentru întreținerea acestui tronson de drum, având în vedere obligațiile legale privind deszăpezirea”, a transmis IPJ Cluj.
EVENIMENT
VIDEO. Ce face Emil Boc la Bruxelles, la Comitetul European al Regiunilor: Mă bat să aduc cât mai mulți bani europeni
Primarul Clujului, Emil Boc, este și președintele Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European a Regiunilor, organism care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene.
Boc s-a aflat zilele trecute la Bruxelles la sesiunea plenară unde s-au aniversat 30 de ani de la înființarea Comitetului European al Regiunilor, ocazie cu care edilul Clujului a acordat un interviu pentru Cluj24.
Rep: Ce faceți la Bruxelles?
E.B. Este plenara Comitetului European al Regiunilor, comitet care este o instituție a UE, iar locul unde ne desfășurăm plenarele, pentru că suntem peste 400 de oameni la această întâlnire, este în sediul Parlamentului European. Comitetul European al Regiunilor este parlamentul primarilor din Uniunea Europeană și a șefilor de regiuni.
Sunt aceia care aduc vocea de jos a poporului european și o discută cu instituțiile europene. Procesele de luare a deciziilor implică atât Bruxelles-ul, Comisia, Consiliul European, Parlamentul European, dimensiunea națională a statelor membre, guvernele statelor membre și dimensiunea locală, orașele și regiunile. Rolul nostru este acela de a le atrage atenția când o iau în direcție greșită.
Rolul nostru este acela de a cere mai multe resurse financiare ca să facem Europa puternică. Rolul nostru este acela de a arăta unde este prea multă birocrație și unde s-o corecteze. Rolul nostru este să arătăm, de exemplu, că politica de coeziune este acel lipici care ține Europa Unită.
Punctul nostru de vedere e luat în considerare
Rep: Dar aveți influență, aveți mecanisme prin care puteți influența decizia Parlamentului și a Comisiei, mai ales?
E.B: Evident că ei nu pot merge mai departe în nici o decizie fără punctul nostru de vedere. Noi nu votăm ca parlamentarii europeni, pentru că nu suntem aleși ai Parlamentului European. Dar suntem aceia fără de care ei nu pot merge mai departe.
Rep: În sensul că bugetul are nevoie de un aviz?
E.B: În sensul că punctul nostru de vedere, care se materializează în opinii, în puncte de vedere, este întotdeauna avut în vedere la luarea deciziilor majore în tot ceea ce înseamnă ecosistemul acesta de decizie politică de la Bruxelles.
Adun puncte de vedere comune
Rep: Și care e poziția dumneavoastră în acest organism al Uniunii Europene?
E.B: În cadrul Comitetului European al Regiunilor, eu dețin funcția de președinte al Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European al Regiunilor.
Adică acea comisie care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene, politicile care se bazează pe coeziune și domeniile precum transport, turism, locuire, tranziție justă, adică acele elemente care fac astăzi Europa puternică, dar în același timp îi creează și o problemă.
Deci, practic, rolul meu este, ca președinte, să adun de la toate regiunile din Uniunea Europeană, nu doar din România și din orașul meu, un punct de vedere comun și cu care să discutăm cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European și cu celelalte autorități de la Bruxelles, astfel încât să influențăm în interesul cetățenilor, pentru că noi suntem cei mai aproape de cetățenii Uniunii Europene. Primul și cel mai apropiat for, care e mai aproape de cetățenii europeni, suntem noi, primarii sau președinții de regiuni.
Ce era Clujul fără banii europeni
Rep: Ați sărbătorit 30 de ani de la înființarea acestui comitet, și ați și votat, exact, banii care se referă la politica de coeziune, care înseamnă ce? Că îmi spunea un expert de aici că tot timpul se iau bani de la politica de coeziune.
E.B: Uitați-vă la Cluj. Ce ar fi Clujul dacă nu ar fi avut cele 200 de milioane de euro care deja sunt implementate în Cluj? Când te uiți la Parcul Feroviarilor, o să știți că e făcut cu bani europeni.
Când te uiți la malurile Someșului, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles, duși prin munca noastră comună. Când te uiți la Piața Unii, o să știți că sunt banii duși de aici, din Bruxelles. Când te uiți la strada Kogălniceanu sau la strada Universității pietonalizată, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles.
Când vă uitați la autobuzele electrice din Cluj, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles. Când vă uitați la metrou, o să știți că sunt banii din Bruxelles început. Când te uiți la centura metropolitană, o să știți că sunt banii care vin de aici, de la Bruxelles.
Primul tronson Cluj-Florești deja este în lucru. Deci 4,5 miliarde de euro sunt acum banii europeni în lucru în Cluj-Napoca. Doar în municipiul Cluj-Napoca.
Ca să nu mai vorbim de cele 200 de milioane care s-au absorbit doar în ultimii patru ani.
Politica de coeziune, lipiciul UE
Rep: Vreți să mai rămâneți în cadrul acestui organism, pentru că a expirat mandatul conducerii Comitetului European al Regiunilor odată cu reînnoirea Parlamentului European?
E.B: Pentru că am fost reales ca primar, voi rămâne în această calitate. Pentru că Asociația Municipiilor din România m-a mandatat să reprezint în continuare Asociația, în numele municipalităților din România, alături de alți colegi de-ai mei, în viitorul Comitet European a Regiunilor, al cărui mandat începe în februarie 2025.
Acum este sfârșitul actualului mandat. De ce e importantă prezența noastră aici? În primul rând, avem un rol decisiv în aducerea banilor acasă.
Pentru că dacă nu am fi aici… Toată lumea vrea să ia banii. Se duc în diverse domenii.
Iar noi le arătăm celor prezenți aici că politica de coeziune, adică creșele, grădinițele, școlile, sunt făcute pe banii europeni din Cluj-Napoca. Școala Agârbiceanu, uitați-vă la Onisifor Ghibu, școli făcute pe banii unii UEde aici. Cresc calitatea vieții în fiecare colț al Europei.
Ne ajută să avem și noi un stil de viață european la noi acasă. Asta face politica de coeziune, acel lipici care diminuează decalajele dintre regiuni.
Le ajută pe toate să poată merge într-o direcție încât să nu se mărească diferența dintre ele ci să se apropie astfel încât libertatea de a alege să rămâi acasă să fie o libertate adevărată. Adică să nu fii forțat din motive economice să-ți părăsești regiunea, orașul, țara sau…
Rep: Ar ridica toată Europa cam la același nivel.
Calitatea vieții pentru oameni
E.B: Iar prin asta toți câștigăm. De ce?
Pentru că piața unică înseamnă că trebuie să ai condiții să vinzi toate produsele Uniunii Europene și să produci plus valoare și prosperitate în fiecare colț al Uniunii Europene. Dacă piața unică se restrânge doar la câteva zone din vestul Europei rămâne o mare arie europeană neexploatată din potențialul pieței unice. Dar piața unică să fie eficientă trebuie să ai și coeziunea ca să poți produce în fiecare colț al Unii Europene.
Dacă trebuie să ai oameni. Oamenii trebuie să aibă o calitatea vieții. Ce înseamnă aia?
Sănătate, spitale, educație, școli, grădinițe înseamnă infrastructuri centurile ocolitoare, metrou, înseamnă parcuri, înseamnă calitatea vieții, înseamnă transport public sustenabil, fără poluare.
Asta e coeziunea. De asta mă bat aici când vin la Bruxelles în primul rând, evident, să aduc cât mai mulți bani acasă în țară, felia noastră din coeziune să fie cât mai mare și mai consistentă cu argumente și la același timp să păstrăm pacea și prosperitatea în Europa.
Să știți că pacea și prosperitatea depinde de coeziune. Pentru că dacă nu se măresc decalaje dintre regiuni, oamenii încep să fie mulțumiți în Europa, dar când se măresc decalajele și oamenii devin unii foarte bogați, alții foarte săraci, tensiunea e la masă și de acolo până la spargerea UE nu e decât un singur pas. Deci ce facem noi aici?
Să păstrăm Europa unită
Cel mai important, păstrăm Europa unită. Și dacă Europa e unită, avem pace. Pentru că a doua zi, când Europa s-a dus la vale, încep războaiele și aici, în interiorul UE.
Cât timp avem Uniunea Europeană, avem pace acasă. Când coeziunea va dispărea, și Uniunea Europeană va dispărea și vor începe, așa cum a început după prăbușirea Imperiului Roman, de acum 2000 de ani, încep să-ți vină barbarii, încep să-ți vină tensiunile în interior și încep războaiele.
Haideți să ne păstrăm ce am câștigat. Pentru că bine spunea unul dintre fondatorii Uniunii Europene, mai bine să ne războim în jurul unei mese, decât pe un câmp de bătălie. Cât timp ne vom război pe masă, atunci este în regulă.
Astăzi suntem de acord că nu suntem de acord. Dar mâine venim înapoi la masă și găsim banii să mergem mai departe.
Asta este cam 10% din ceea ce fac.
Florin Danciu
Concertul de colinde românești, devenit o tradiție a lunii decembrie în Cluj-Napoca, sărbătorește anul acesta 10 ani de la prima sa ediție, într-un eveniment aniversar dedicat speranței și generozității.
Pe 17 decembrie, la ora 19:00, la Auditorium Maximum UBB, publicul va avea ocazia să asculte colindele tradiționale românești într-o prelucrare și orchestrare de excepție a compozitorului Cristian Bence-Muk.
10 ani de colinde care dăruiesc: Ediție aniversară a concertului de colinde românești
Sub bagheta dirijorului Cornel Groza, pe scena Auditoriumului Maximum vor urca unii dintre cei mai apreciați artiști clujeni: soprana Modra Noemi, tenorul Nicolae Ilincăi și baritonul Cristian Hodrea.
Lor li se vor alătura Corul Cappella Transylvanica, Orchestra Academică Transilvană, în colaborare cu Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”. Nu va lipsi nici Corul de copii Junior VIP al Liceului de muzică „Sigismund Toduță” și al Operei Naționale Române din Cluj, condus de dirijoarea Anca-Mona Mariaș.
Compozitorul Cristian Bence-Muka aduce un suflu nou și emoționant colindelor
„Aflat la o frumoasă ediție aniversară, Concertul de colinde românești se întinde – aproape neverosimil – ca un arc peste timp, însuflețind în fiecare an, la moment sărbătoresc, spiritele a mai bine de o sută de talentați artiști de toate vârstele, iubitori de tradiții și oameni generoși. Aduși împreună pentru a zecea oară de Cânt și Tradiție, sunt deopotrivă motivați de un unic imbold: acela de a fi sensibili la suferința celor din jur și de a dărui cu cât mai multă generozitate celor care se află la nevoie”, spune maestrul Cornel Groza.
Într-o abordare inedită, 28 de colinde, de regulă cântate a cappella, au fost atent prelucrate și orchestrate de-a lungul celor 10 ani de compozitorul Cristian Bence-Muk, care le-a păstrat esența tradițională, dar le-a adus un suflu nou și emoționant.
”Bucuria este menită să fie împărtășită cu alții”
Concertul din acest an oferă publicului șansa de a se bucura de 14 din aceste colinde vocal-simfonice, mai exact: „Maria se preumbla”, „Sus la naltul ceriuluiu”, „O, ce veste minunată!”, „Noi umblăm să colindăm”, „În orașul Vifleem”, „Noi, în seara de Crăciun”, „Mărire-ntru cei de sus”, „Scoală gazdă din pătuț”, „Iată vin colindători”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Ce te-ai, Domn bun, vesălit”, „Slobozâ-ne gazdă-n casă”, „Mă mână mama la capri”, „Viflaime, Viflaime”.
„Pentru mine, zece ani de concert vocal-simfonic de colinde românești au însemnat un privilegiu, pe care l-am simțit a fi exclusiv, de a reveni iar și iar la atmosfera copilăriei, un timp al bucuriei și al lipsei de griji, pentru care Crăciunul era sărbătoarea sărbătorilor.
După cum scria Lucian Blaga, jocul e înțelepciunea și iubirea copilului, prin urmare asta am simțit că fac și eu prelucrând colinde românești, am simțit că mă joc, că împodobesc un brad de Crăciun de fiecare dată un pic altfel, în 28 de moduri diferite (până acum), iar apoi îl ofer celorlalți, să se bucure și ei.
De fapt, după cum se spune că banii sunt făcuți să fie puși în circulație, tot așa, cred că bucuria este menită să fie împărtășită cu alții. La fel cum o lumânare poate da lumină altor nenumărate lumânări, iar lumina inițială nu se pierde, ci crește, tot așa, bucuria împărtășită își atinge intensitatea și potențialul maxim, adică, după cum spunea Nicolae Steinhardt, <dăruind, vei dobândi>”, mărturisește compozitorul Cristian Bence-Muk.
Amfitrionul evenimentului va fi și în acest an Marius Constantinescu, senior jurnalist al TVR, realizatorul emisiunii „Ediție limitată” de pe TVR Cultural.
Colinde transformate în bucururie pentru familii nevoiașe
Fondurile realizate din vânzarea biletelor se vor dona Asociației „Christiana” Cluj. De altfel, în cele 10 ediții de concert s-au adunat 258.000 lei, care au fost distribuiți prin proiectul „Solidaritatea creștină”.
Astfel, în fiecare an, de Paști și de Crăciun, până la 300 de pachete de alimente de bază au ajuns în casele familiilor nevoiașe beneficiare ale proiectelor pe care le derulează Asociația „Christiana”.
Biletele pentru ediția aniversară a concertului pot fi cumpărate doar online, de pe iabilet.ro și din rețeaua iabilet.ro.
Prețurile biletelor sunt 100 de lei la lojă, 70 de lei în sală și 50 de lei la balcon.
Copiii de 1-5 ani vor avea acces gratuit la spectacol, cu condiția să fie ținuți în brațe de părinți.
EDUCATIE
FOTO. Idei de afaceri ale studenților clujeni la Demoday 2024. Brățară care calculează poziția purtătorului aflat într-un club
DemoDay, evenimentul care reunește tineri studenți cu idei antreprenoriale îndrăznețe, a avut loc la Casino – Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca, la eveniment fiind prezenți studenți din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), dar antreprenori, investitori și profesioniști locali.
Evenimentul a debutat cu un scurt discurs din partea fiecărui jurat. iar aceștia au punctat importanța celor implicați în a primi o recenzie din partea unor oameni din domeniu, vorbind, de asemenea, despre participărea la o astfel de experiență indiferent dacă sunt sau nu câștigători.
Tinerii talentați, cu idei geniale
Prima echipă care și-a expus ideea de afaceri a fost Fibonacci Quick Maths. Acestă idee pune la dispoziție materiale online pentru a ajuta tinerii care au probleme cu matematica, astfel că proiectul își propune să faciliteze înțelegerea acestei materii.
A doua echipă care a și-a prezentat ideea a fost StayOnTop. Această aplicație oferă extracție de preț bazată pe tehnologie AI. Prin urmare clienții pot găsi mai ușor prețuri accesibile.
A treia echipă care și-a prezentat munca, a fost echipa Led-Up. Membrii acesteia au dezvoltat un prototip, sub forma unei brățări, care calculează poziția purtătorului dintr-un club.
Așadar, dacă fiecare brățară calculează poziția purtătorului se pot crea jocuri de lumini între brățările participanților. Echipa cu numărul patru, Li Vero, a prezentat un proiect în care membrii echipei, își propun printr-o simulare virtuală, să analizeze și să îmbunătățească liniile de producție.
Echipa 5, ParkFind, dorește ca aplicația lor să rezolve problema găsirii unui loc de parcare în orașele mari.
A șasea echipă a creat BrightBox. Practic, prin proiectul lor oferă un kit de materiale practice care să faciliteze înțelegerea aspectelor tehnice.
Echipa 7, Ponnect, vine cu o idee pentru studenți. Prin proiectul lor, cei de la Ponnect vor să combată stilul de viață sedentar al studenților. Prin această aplicație studenții pot descoperi noi hobby-uri și să cunoască alți studenți cu interese comune.
Echipa cu numărul 8, RePet, a creat un coș de gunoi care fărâmițează sticlele introduse, iar mai apoi materialul rezultat este trimis instituțiilor de specialitate.
Următoarea echipă, Rock Robotics, prin proiectul lor, propune construirea prin roboți a pereților caselor modulare. Penultima echipă, SolarGuard, vine cu un software inteligent care ajustează consumul energetic din casă. Practic, energia solară este transformată din curent continuu în curent alternativ, care poate fi utilizat în locuințe.
Ultima echipă, Shoby Industries, au devoltat un proiect prin care să măsoare calitate aerului într-un mod foarte accesibil printr-un cansat, un mini satelit în interiorul unei doze care măsoară calitatea aerului.
Premiile acordate
După ce echipele participante și-au expus ideile, a avut loc festivitatea de premiere. Premiul publicului a mers către Fibonacci Quick Maths. Premiul special din partea juriului la adjudecat echipa Ponnect. Pe podium s-au aflat cei de la Rock Robotics, pe locul al treilea, locul al doilea a fost revendicat de Shoby Industries, iar locul întâi, și câștigătorii premiului în valoare de 5000 de euro au fost cei din echipa BrightBox.
Evenimentul a avut menirea să servească ca o punte de lansare pentru tinerii care doresc să fie viitori antreprenori. ,,Suntem un mini incubator, un puls care îi face pe studenți să crească o dată cu ideile lor”, a declarat Maria Alexandra Pop, prezentatoarea evenimentului, pentru Cluj24.
Alexandru Ionuț Mocan