CULTURA
FOTO/ Trei doamne de poveste din Sânnicoară țes covoare din blugi reciclați
V-amintiți de vacanțele la bunica când intrați în odaia cu miros de naftalină și patul imaculat cu cuverturi brodate plin de perne care stăteau țepene? Aceea era un foarte mic muzeu al casei, ca o cameră jurnal al amintirilor de familie.
Un astfel de loc găsim în satul Sânnicoară, comuna Apahida din județul Cluj. O șezătoare muzeu al satului pe Strada Școlii unde o mână de femei s-au întâlnit și au hotărât să creeze un colț de istorie. Au pornit o șezătoare care a încetat din cauza pandemiei. Cu toate acestea și-au dorit ca spațiul și muzeul de la etaj să nu dispară așa că le-a venit ideea de a țese covoare din…blugi.
Omul sfințește locul
De muzeu se ocupă cele trei doamne: Otilia Colcer, Mărioara Marcu și Angela Măcicăşan. Angela Măcicășan povestește că această clădire era părăginită, dar a fost renovată în 2017 cu ajutorul preotului paroh al bisericii din Sânnicoară, Luca Viorel.
După ce au primit acest spațiu la parter au creat șezătoarea și la etaj muzeul construit cu lucruri de odinioară. Ele au umblat pe la casele unde mai sunt bunicii în viață și au adunat cămăși sau cuverturi date de zestre. În muzeu se află o cămașă veche de aproape 100 de ani.
,,Partea de jos am amenajat-o pentru șezătoare, am primit ca donații urzoii și războiul, iar muzeul de sus l-am amenajat noi. Tot ceea ce este în muzeu noi am adunat. Unele sunt rămase de la mamele doamnelor. Trebuie foarte multă muncă să mergi să convingi pe cineva să se urce în podul casei sau să coboare în pivniță să îți caute ție o vechitură care pentru el nu este importantă”, precizează Angela Măcicășan.
Blugi vechi reciclați în covoare
Ideea de a se întâlni și a țese covoare din blugi le-a venit după ce șezătoarea a luat o pauză pentru că a venit pandemia. Au căutat să cumpere materiale, dar erau prea scumpe și întâmplător li s-a ivit în cale domnul Erno care are un lanț de second-hand-uri din Cluj.
,,Nouă ne-a venit ideea în momentul în care a venit pandemia și nu mai puteam să ne întâlnim într-un număr mare aici. Atunci am zis să nu lăsăm toate lucrurile să moară, hai cine vrea să vină din grupul pe care l-am avut să țesem.
Otilia Colcer știe multe despre țesut. Am pus cap la cap ce știm și am încercat să facem covorașe din cârpe. Am căutat, dar nu am găsit, erau foarte scumpe și am zis că nu merită să ne complicăm. Am continuat să căutăm și am dat peste un domn destul de tânăr care a înțeles ce înseamnă reciclarea și el fiind posesorul a mai multe magazine second-hand.
Ne-a oferit blugii care sunt sfâșiați la probă, ei nu pot fi recondiționați altfel, doar tăiați fâșii”, povestește Angela Măcicăşan.
Au folosit meșteșugul învățat de la mamele lor
Au învățat singure amintindu-și de la mamele lor cum se țese, apoi cu ațele pentru urzire, care costă 250 de lei din care scot 30 de metri de țesătură, le îmbină cu materialul de la blugi. Au făcut o postare pe Facebook iar cumpărătorii au început să vină. Donațiile le folosesc pentru funcționarea muzeului, când ajunge la urechile lor vreo cauză se oferă cu banii strânși.
,,Domnul a fost de acord să ne dea tot ce are în depozit, chiar ni le-a transportat acasă și atunci noi am început ușor să ne amintim ce înseamnă să urzești, să pui urzeala pe război, să țeși cu adevărat trecut prin ițe, prin spată și așa mai departe”, mai spune Angela.
Dorul de șezătoare
Le este dor de momentele când se întâlneau cu fetele din sat sau Cluj care veneau să învețe să își împodobească iile, să croșeteze sau chiar să facă blide din lut.
,,Aici era șezătoare, în care ne adunam aproape 20 de doamne sâmbăta și fiecare făcea ceva ce îi plăcea, ce știa să facă sau îi arăta celeilalte.
Una croșeta, alta cosea cămăși sau ii. De exemplu, o doamnă care se pricepea în lucrul cu ceramica a încercat să îi învețe pe copii meșteșugul, roata olarului și până la urmă ne-am omogenizat. Fiecare am făcut ce am învățat de la cealaltă”, își amintește doamna Angela.
,,Tradițiile astea mor dacă nu se face nimic, iar dacă ne ducem noi nu vor mai fi”
Doamnele spun că și-ar dori să fie mai interesată noua generație de astfel de activități, măcar ca un hobby, ca tradiția să nu se piardă. Este nevoie de părinți și bunici să le povestească și să le stârnească curiozitatea.
,,Sunt foarte puțini copii interesați de tradiții, noi am avut niște mămici tinere care se ocupă personal de ei și totodată de grup, dar din grup puțini au fost cei care s-au arătat interesați de așa ceva.
Ajută la creativitatea lor dacă ar avea și susținerea părinților. În primul rând,părinții nu înțeleg ei ce înseamnă arta tradițională.
Adulții care au acum copii sunt născuți după Revoluție și niciunul dintre ei nu a prins când mama țesea la război. Tradițiile astea mor dacă nu se face nimic, iar dacă ne ducem noi nu vor mai fi”, mai spune Angela.
Muzeul Satului Sânnicoaraeste deschis în fiecare zi în principiu, iar un covoraș din blugi costă 50 de lei pe metru liniar. Doamnele sunt deschise pentru musafiri, iar după ce prezintă muzeul și covoarele oferă bonus și povești din tinerețe.
Dana Coțovanu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
CULTURA
”Chiritza în carantină”. Spectacol-concert online la Teatrul Național Cluj-Napoca, în pandemie
Distribuția spectacolului
Clujul de altădată
CARTE de 2,5 MILIOANE de dolari la Cluj. INCHIZIŢIA a început PROCESUL lui GALILEI de la ea. 388 de ani
Pe 12 aprilie 1633, Inchiziţia începea celebrul proces al lui Galileo Galilei. Savantul susţinea heliocentrismul. Cum că Soarele este centrul sistemului solar. Dar Inchiziţia Bisericii Catolice susţinea geocentrismul. Cum că Pământul este centrul. Teoria şi studiile lui Galilei au fost bazate pe o lucrare a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti), din 1543. Două dintre exemplarele cărţii (în imagine) se află la Biblioteca Academiei din Cluj. Iar un alt exemplar al cărţii a fost vândut în anii trecuţi cu 2,5 milioane de dolari.
Eppur si muove. Procesul Inchiziţiei
Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă. O mare majoritate a filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică, cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrimul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filozofi și clerici. Doi dintre aceștia din urmă denunțându-l Inchiziţiei la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii”, în februarie 1616. Iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa, ceea ce a promis să facă.
După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii”, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.
Lui Galilei i se atribuie celebra replică rostită în fața Inchiziției, „Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă/învârte).
Iertarea cerută de Papa Ioan Paul al II-lea
Întâmplător sau nu, tot pe 12 aprilie, dar în anul 2000, într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenţei sale. Într-o ceremonie organizată special pentru evenimentul respectiv, şase cardinali au enumerat, pe rând, păcatele de care se face vinovată Biserica. Pentru fiecare dintre ele Suveranul Pontif a cerut iertare lui Dumnezeu.
Primul, cardinalul german Joseph Ratzinger (viitor papă), l-a invitat pe Papă şi pe cei zece mii de prelaţi şi pelerini adunaţi în catedrala Sfântul Petru să mărturisească „greşelile comise în serviciul adevărului”. A amintit în acest sens de „metodele neevanghelice” la care au recurs creştinii, în special în timpul Cruciadelor şi în epoca Inchiziţiei.
Galilei şi Copernic
*Galileo Galilei (15 februarie 1564, 8 ianuarie 1642), fizician, matematician, astronom şi filosog italian. A jucat un rol foarte important în revoluţia ştiinţifică. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.
*Nicolaus Copernic (19 februarie 1473, 24 mai 1543), astronom, cosmolog, matematician, economist, preot catolic. În 1515 începe să lucreze la opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești”), în imagine, pe care o termină în 1530, dar care va fi publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.
Averea de la Cluj
La Cluj se află două dintre cele mai valoroase cărţi din lume. Ele sunt la filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române. De fapt, e vorba de două exemplare ale aceleiaşi cărţi a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti).
Un exemplar din această carte s-a vândut la o licitaţie organizată în SUA, în urmă cu câţiva ani, cu 2,5 milioane de dolari. Biblioteca Academiei Cluj are două astfel de exemplare şi este singura bibliotecă din lume din acest punct de vedere.
Unul dintre exemplare a fost descoperit în arhiva bibliotecii în 2009, iar celălalt în 2012.
Cărţile au fost tipărite în 1543.
Reprezentanţii bibliotecii clujene spun că exemplarele pe care le deţin pot să fie şi mai valoroase decât exemplarul vândut în SUA, pentru că cele de la Cluj au mai multe însemnări, poate ale unor persoane importante.
De asemenea, reprezentanţii Bibliotecii Academiei Cluj spun că e foarte posibil ca biblioteca să deţină exemplare şi mai valoroase, cum ar fi cazul cărţii Octoihul lui Macarie, tipărită în 1510, probabil unicat în lume. Această carte este, cronologic, a doua tipărită pe teritoriul ţării noastre.
În prezent, se estimează că Biblioteca Academiei din Cluj deţine cărţi şi manuscrise în valoare de câteva miliarde de euro.
(MaAv)
*imagini din arhiva Cluj24
ACTUALITATE
VIDEO/ Seară de spectacol online: ”Văduva veselă” de Franz Lehar la Opera Națională Română Cluj-Napoca
Cluj24.ro a lansat în premieră pentru presa locală un proiect de susținere a culturii în parteneriat cu mai multe instituții de cultură din Cluj-Napoca și vă prezintă spectacole online de teatru sau operă în perioada de pandemie.
Duminică de la ora 19, Opera Națională Română Cluj-napoca prezintă opereta onine în trei acte ”Văduva veselă” de Franz Lehar pe un libret de Victor Léon și Leo Stein după comedia ”L’attaché d’ambassade” de Henri Meilhac.
Opereta aranjată pe suavele note ale compozitorului Franz Lehár a reușit să declanșeze valuri de râsete și simpatie chiar de la premiera sa absolută, din anul 1905, atunci când compozitorul austriac a dat tonul unei noi abordări a genului. Prin Die lustige Witwe, Lehár a devenit de îndată reformatorul operetei, înviorând sălile de spectacol din întreaga lume și continuând și azi să captiveze generații de melomani prin strălucirea și melodicitatea sa.
Muzica plină de vervă şi romantism din Văduva veselă, împletită cu dialogurile spumoase ale protagoniştilor, conturează cu şarm prețioasa înaltă societate din La Belle Époque a secolului XX. Tânăra şi seducătoarea văduvă Hanna şi fermecătorul Conte Danilo, eroii operetei, trăiesc o poveste de dragoste siropoasă, printre trufii neclintite şi intrigi ambiţioase. Totul într-un spectacol savuros, pigmentat cu sentimente intense şi hilare răsturnări de situaţie, purtate pe paşi de vals pasional şi can-can francez, ce fac deliciul publicului.
Distribuția spectacolului
Dirijor: Gheorghe Victor Dumănescu
Regia artistică: Tiberius Simu
Scenografia: Viorica Petrovici
Coregrafia: Felicia Șerbănescu
Regie scenă culise: Cristina Albu
Hanna Glawari: Ștefania Barz
Contele Danilo Danilowitsch, secretarul Ambasadei: Andrei Manea
Valencienne, soţia ambasadorului: Oana Trîmbițaș
Camille de Rosillon: Sorin Lupu
Baronul Mirko Zeta, ambasadorul pontevedrin la Paris: Cristian Hodrea
Vicontele Cascada: Bogdan Nistor
Raoul de St. Brioche: Florin Pop
Njegus: Iulian Sandu
Bogdanowitsch, consul pontevedrin: Varga Janos
Sylviane, soţia lui: Elena Potopea
Kromow, consilierul ambasadei: Zoltan Molnar
Olga, soţia lui: Henrietta Almasi
Pritschitsch, ataşat militar: George Godja
Praskowia, soţia lui: Anca Aluaș
Orchestra, Corul și Ansamblul de Balet al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca
Maestru de cor: Emil Maxim
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Pregătire muzicală: Lelia Serafinceanu
Preluare regie: Mihaela Sandu
Preluare coregrafie: Marius Toda
Piesa „Amnesia” interpretată de Roxen, propunerea României pentru Eurovision 2021, a depăşit pragul de două milioane de vizualizări pe canalele oficiale YouTube – Eurovision Song Contest şi Roxen, informează un comunicat al TVR transmis AGERPRES.
„Amnesia” este unul dintre cele mai urmărite pe canalul concursului internaţional, cu aproape 1,4 milioane de vizualizări. Piesa are peste 850 de mii de vizualizări şi pe canalul de Youtube al tinerei artiste, depăşind cifra de 2,2 milioane de afişări şi adună, pe cele două conturi, peste 60 de mii de aprecieri.
Piesa României la Eurovision a atras un val de comentarii pozitive, numeroşi fani din România şi din străinătate manifestându-şi susţinerea pentru Roxen şi proiectul „Amnesia”, precizează sursa citată.
„Sunt fericită de fiecare dată când văd că piesele mele sunt primite bine de public şi apreciate de un număr atât de mare de oameni. Mai ales acum, când vine vorba despre piesa pe care o voi cânta pe scena Eurovision. Aşa cum am mai spus, ‘Amnesia’ este o piesă specială, cu un mesaj în care se pot regăsi foarte mulţi, aşa că nu pot decât să mă bucur de rezultatele pe care le are în acest moment. Le mulţumesc tuturor pentru susţinere şi pentru toate mesajele frumoase pe care mi le trimit constant. Înseamnă enorm pentru mine, mă motivează să muncesc mai mult şi să dau tot ce am mai bun”, mărturiseşte reprezentanta României la Eurovision.
Eurovision Song Contest 2021 va avea loc la Rotterdam
Roxen a început repetiţiile pentru show-ul României pe scena din Rotterdam şi a înregistrat piesa „Amnesia” live-on-tape. Acest tip de înregistrare este o premieră în istoria concursului şi a fost solicitată tuturor artiştilor participanţi, pentru realizarea show-ului în eventualitatea în care unii dintre ei nu vor putea călători în Ţările de Jos, din cauza unor eventuale restricţii impuse de pandemie, se mai arată în comunicat.
Fiind desemnată reprezentantă a României la ediţia din 2020 a competiţiei Eurovision, Roxen a lansat cinci piese pentru selecţia naţională, piesa „Alcohol You” fiind desemnată câştigătoare. Din cauza pandemiei COVID-19, competiţia Eurovision de anul acesta a fost anulată, însă Roxen rămâne reprezentata României pentru ediţia din 2021 de la Rotterdam, cu o nouă piesă, „Amnesia”.
Eurovision Song Contest 2021 va avea loc la Rotterdam, sub sloganul „Open Up”, cu semifinalele pe 18 şi 20 mai şi finala pe 22 mai. La ediţia cu numărul 65 a concursului participă – alături de România – alte 40 de ţări.
Atât semifinalele, cât şi finala internaţională a ESC 2021 vor fi transmise live pe TVR.
Reprezentanta României la concursul Eurovision va fi cel de-al 13-lea artist care va urca pe scena de la Rotterdam, în prima semifinală a evenimentului.
Alături de reprezentanta României, în prima semifinală Eurovision 2021, care va avea loc pe 18 mai, vor concura reprezentaţi din Lituania, Slovenia, Rusia, Suedia, Australia, Macedonia de Nord, Irlanda, Cipru, Norvegia, Croaţia, Belgia, Israel, Azerbaidjan, Ucraina şi Malta. În finala care va avea loc pe 22 mai se vor califica zece concurenţi.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
Sursa: Agerpres
Video: Youtube Eurovision
EDITORIAL/ Ovidiu BLAG – Tot Clujul plînge după Remus Cîmpeanu
GLASURI ardelene care au VRĂJIT lumea. PRIVIGHETORILE clujene Lya Hubic şi Ana Rozsa Vasiliu
Omul care A FĂCUT Clujul FRUMOS. Marele arhitect al ARDEALULUI. A dat VIENA pe Cluj. 100 de ani de la MOARTEA lui Pakey Lajos
Peste 910.000 pacienți au fost vindecați până acum la nivel național
Adoptă un senzor. Inițiatorii campaniei CE AER RESPIR cer sprijinul clujenilor după ce Primăria nu a dat curs solicitării lor
FOTO/ Emil Boc s-a vaccinat cu a doua doză de AstraZeneca. ”Totul a evoluat normal”
Poliția l-a identificat pe șoferul care a călcat un câine fără milă, la Cluj. S-a ales cu dosar penal
LIVE VIDEO/ Conferință de presă. Problemele HoReCa la Cluj
ANALIZĂ/ Măsurile luate de Facebook sunt ineficiente. Peste 100 de conturi de Instagram răspândesc fake-news
Accident teribil la Iclod. Șoferul a făcut prăpăd, dar a scăpat ca prin urechile acului
