Connect with us

EVENIMENT

FOTO. Olena Koval din Kiev, consilier psihologic pentru refugiații din Ucraina aflați la Cluj. Олена Коваль з Києва

Publicat


ole 1

Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană.

Povestea Olenei nu este diferită de a altor refugiate din Ucraina. Începe la fel. Cu un coșmar trăit cu ochii deschiși. Începe cu sfârșitul vieții liniștite pe care o știa. Începe în 24 februarie, când rușii i-au invadat țara. Dar nu este o poveste tristă.

Olena Koval este psiholog specializat în terapia traumei și nu mai departe de acum 4 luni avea un cabinet privat și o viață în Kiev. În dimineața zilei de 24 februarie, când rușii au început să bombardeze Ucraina, lumea ei s-a schimbat. Într-o jumătate de oră era în mașină, împreună cu fetița ei de 10 ani și cu cățelul lor, apucând pe un drum necunoscut.

Autoritățile din Ucraina au avertizat oamenii. Le-au spus să fie pregătiți să plece în orice clipă, dar nimeni nu a crezut că va trăi să-și vadă țara în război. Nici Olena nu a crezut.

Fuga din Kiev

ole 2

Așa că în ziua în care a început războiul, a adunat câteva haine curate, a luat ceva de mâncare, pașapoartele, toți banii pe care îi avea în casă și a plecat.

„Nu eram pregătită, nu aveam acel bagaj de urgență despre care ni se tot spunea la televizor. Sincer, nu am crezut că va începe războiul. Un prieten a sunat și mi-a spus să-mi trezesc copilul și să plec. Am luat două bluze, periuțele de dinți, pijamale, banii cash, câinele și ne-am urcat în mașină”, spune Olena.

Era în jur de 5.30 dimineața, era încă întuneric și dintr-o dată a realizat că aproape toți oamenii din Kiev erau în mașini și se îndreptau într-o singură direcție, ieșirea din oraș. Deja se auzeau împușcături.

„Ne-a luat trei ore să ieșim din Kiev. La început aveam sentimentul că plecăm pentru câteva zile, poate o săptămână, așa că am mers într-un mic sat din partea de vest a Ucrainei, unde nu sunt orașe mari, importante.

Am stat acolo la p[rinții unor prieteni. E un sat cu oameni în vârstă foarte drăguți și grijulii. Am stat vreo 3 zile, nu știam încotro să o apuc. Erau deja cozi mari la graniță. Oamenii așteptau și două zile să iasă din țară și nu am vrut să stau la coadă.

Dar într-o dimineață m-am trezit și mi-am zis <<trebuie să plec acum>>. A fost așa… un sentiment. Am decis să merg în Turcia, unde locuiește sora mea și am și câțiva prieteni”, povestește Olena.

A trecut granița în Ungaria, care nu era foarte aglomerată, și de acolo a venit în România.

Clujul, locul unde Olena a întâlnit oamenii potriviți la locul și timpul potrivit

ole 3

A rezervat o cameră la un hotel din Cluj, ca să doarmă și să se odihnească înainte să plece mai departe.

„Dar la un moment dat, în timp ce conduceam spre Cluj și fetița mea dormea – era aproape miezul nopții – m-am gândit <<bine, dar ce o să fac în Turcia?>>. Am înțeles atunci că nu o sa mai am ce am avut. Cabinetul privat, un câștig lunar. Toți pacienții mei erau ucraineni, erau din Kiev. Aveam ceva economii, dar nu suficient ca să trăiesc 6 luni sau un an în Turcia.

Ne trebuia o casă, o școală pentru copil și aici, în Cluj, am realizat că în Turcia ar fi fost totul mult mai scump”, spune Olena.

Au petrecut două nopți la hotel, timp în care alți prieteni le-au oferit să stea într-un apartament în Bratislava, în Slovacia. Dintr-o dată avea două opțiuni.

„Eram gata să dau cu banul: Turcia sau Slovacia. Chiar când plecam de la hotel am frecat cu mașina un alt autoturism. Era mașina unui clujean, nu a fost nimic serios, doar o zgârietură. Mi-am cerut scuze, i-am zis ca sunt probabil foarte obosită, că am asigurare, iar el mi-a spus că nu contează, doar s-a dus vopseaua.

Apoi a văzut plăcuțelele de înmatriculare, cu numere de Ucraina, și m-a întrebat direct <<ai o casă, ai unde să stai?>>. I-am spus că nu și imediat a scos telefonul și mi-a arătat poze cu o casă pe care niște prieteni de-ai lui tocmai au construit-o și voiau să o închirieze, dar au decis să o ofere gratuit refugiaților din Ucraina.

Mi-a spus să nu îmi fie frică, să nu îmi fac probleme, că nu vrea să înșele pe nimeni. Nu mi-a fost teamă. Ne-am urcat în mașini și l-am urmat până la casă, unde erau și proprietarii. Am stat acolo trei luni.

Nu știu cum să explic. A fost providență, a fost noroc pur? Nu am mai trăit așa ceva, e ca și cum aș fi câștigat la loterie. Iar de acolo, totul a părut să se așeze de la sine”,  continuă Olena.

Cum? Într-o zi a cunoscut-o, tot întâmplător, pe Amedeia Neațu, sufletul Asociației 11even, care imediat după izbucnirea războiului a pus la punct inițiativa Cluj for Ukraine. Prin intermediul acestei inițiative, Olena Koval oferă consiliere psihologică pentru adulții și copiii ucraineni refugiați din calea războiului, în cadrul programului Stare de Bine, finanțat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

„Amedeia m-a ajutat să organizăm aceste grupuri de terapie, a pus la dispozției locul. Toate aceste întâlniri care duc undeva… stau și mă uit și mă gândesc <<oare e viața mea?>>. A fost un semn pentru mine. Am decis să încerc, oricum nu aveam altă opțiune”, spune Olena.

Acum are un scop, face exact ceea ce știe și îi place, fetița ei a mers la școală, unde a fost primită foarte bine, și-a făcut prieteni și a mers chiar și în tabără.

Mai mult, părinții ei, care locuiau în estul Ucrainei, aproape de Donețk, au venit în România, iar acum locuiesc undeva lângă oraș și sunt și ei foarte fericiți.

„E nevoie de efort ca să facem lucruri simple”

ole 4

Ședințele de terapie au început în luna martie. A avut deja 2 grupuri de refugiate cu care a lucrat și a început să lucreze cu al treilea. O parte din femei au plecat deja înapoi, în Ucraina, pentru că nu au mai putut să stea departe de familie.

Olena e specializată în terapia traumei, iar în ședințe explică modul în care funcționeză creierul în condiții de stres, cum reacționează și de ce reacționează așa.

„Lucrăm mult la a încerca să înțelegem ce se întâmplă și să găsim stabilitate. Pentru unele a fost suficient. Sunt femei cu 3-4 copii, unele, și au reușit să își găsească de lucru aici”, mai spune Olena.

Toți ucraineii sperau ca în luna mai războiul să se sfârșească, dar nu s-a întâmplat așa. Iar în rândul refugiaților s-a cuibărit, din nou, incertitudinea.

Despre aceste lucruri se vorbește la grupul de terapie. Nevoia de a face planuri, pentru că complicat să stai într-o stare de incertitudine permanentă, tristețe –  adusă de veștile proaste din țară, sau agresivitate, respectiv faptul că atunci cînd nu te simți în siguranță niciun moment e normal să devii agresiv.

Unele dintre refugiate, spune Olena, au avut probleme cu rudele care trăiesc în Rusia.

„Cei din Rusia au o părere diferită despre ceea ce se întâmplă și cred că e operațiune specială, nu un război, și că totul este în regulă. Unele refugiate au părinți în Rusia, iar aceștia nu își cred copiii, ci ceea ce văd la televizor. Unele au soți, copii mari, care au rămas să lupte pe front.

E nevoie de efort pentru a face lucruri simple. Înainte știam de unde să cumpărăm lapte, carne, unde să ne ducem să ne tundem, să luăm șosete. Iar pentru noi a însemnat să o luăm de la început, cu micile intrebări: << de unde să cumpăr lapte?>>. Lucruri mărunte, care la finalul zilei te lasă epuizat”, explică Olena.

Unele se simt vinovate pentru că sunt într-un loc sigur, că nu sunt acolo unde oamenii pot să moară.

„Viața va învinge întotdeauna”

Cu toate acestea ucrainenii par să nu se lase pradă disperării. Nici cei de pe front, nici femeile, tinere sau mai în vârstă, care au fugit cu copiii, cu animalele de companie, cu doar câteva lucruri pe care au apucat să le ia. Unele s-au întors în Ucraina, în mare parte în Kiev, imediat ce rușii au plecat de acolo. De unde această putere?

„Puterea o găsesc în ei înșiși”, spune Olena. „Puterea vine din credința în Dumnezeu sau în Univers, din credința că totul se întamplă cu un scop, chiar dacă nimeni nu poate să înțeleagă scopul acum. De ce trebuie să moară oameni?

Dar viața va învinge întotdeauna. Femeile spun simplu <<Vreau să trăiesc din nou, vreau să-mi cumpăr o rochie, să fac o prăjitură cu mere, să merg la plimbare cu copiii >>, spune Olena, care crede că multe femei au decis să fie deschise și să lase viața să le arate ce mai are „în mânecă” pentru ele.

De asemenea, mai spune ea, puterea vine și din faptul că înțelegi că acasă e în tine și nu un loc. Multe femei spun acum că nu se vor mai întoarce în țara măcinată de război.

Clujul îi va fi casă și în continuare

Olenei îi lipsesc lucruri simple, cum ar fi pantorii preferați, perna pe care punea capul noapte, să iasă cu prietenii și familia și acum crede că oamenii ar trebui să depună mai mult efort să construiască relații cu cei apropiați și să se „reconstruiască” pe ei înșiși. Îi lipsesc prietenii fetiței ei care veneau la ele acasă și se jucau.

Crede că războiul nu se va sfârși în acest an și că armata Ucrainei va lupta să recupereze toate teritoriile ocupate de ruși. Mai crede că țara ei pierde acum tineri educați, de care va fi nevoie, că acest război îi va lua pe cei mai buni.

Nu crede că se va mai întoarce la Kiev. Cel puțin acum nu simte nevoia. Va rămâne la Cluj, unde nu se aștepta să trăiască ce a trăit.

„Pur și simplu nu m-am așteptat la acest comportament din partea oamenilor. Ne puneau bani în coșul de cumpărături, taximetriștii nu ne lăsau să plătim cursa…

Ospitalitatea, bunătatea, deschiderea către oameni. Aceste lucruri ar trebui să le învățăm de la voi”, a mai spus Olena.

*** *** *** *** *** *** *** ***

Олена Коваль з Києва, психологічний радник для українських біженців у Клужі

Історія Олени нічим не відрізняється від історії інших українських біженок. Починається так само. З кошмаром жила з відкритими очима. Це починається з кінця тихого життя, яке вона знала. Все почалося 24 лютого, коли росіяни вторглися в ії країну. Але це не сумна історія.
Олена Коваль – психолог, спеціалізується на травматерапії, не пізніше 4 місяців тому мала приватну практику та життя в Києві. Вранці 24 лютого, коли росіяни почали бомбити Україну, її світ змінився. За півгодини вона з 10-річною дочкою та цуценям у машині їхала невідомою дорогою.
Українська влада попередила людей. Їм сказали бути готовими виїхати в будь-який момент, але ніхто не думав, що вони доживуть до війни на своїй країні. — не повірила й Олена.

Втеча з Києва

Тому в той день, коли почалася війна, вона зібрала чистий одяг, взяла трохи їжі, паспорти, всі гроші, які були вдома, і поїхала.
«Я не була підготовлена, у мене не було того екстреного багажу, про який нам завжди розповідали по телевізору. Чесно кажучи, не думала, що війна почнеться. Подруга подзвонила і сказала, щоб я розбудила свою дитину та пішла. Взяли дві блузки, зубні щітки, піжаму, гроші, собаку і сіли в машину», – розповідає Олена.

Було близько 5.30 ранку, ще темно, і вона раптом зрозуміла, що майже всі люди в Києві в машинах і їдуть тільки в одному напрямку, виїжджаючи з міста. Вже було чути постріл

«З Києва виїжджали три години. Спочатку ми відчували, що виїжджаємо на кілька днів, може, на тиждень, тому ми поїхали в маленьке село на заході України, де немає великих, важливих міст.
Я залишалася там у батьків друзів. Це село з дуже добрими та турботливими людьми похилого віку. Пробула близько 3 днів, не знала куди ідти. На кордоні вже були великі черги. Люди чекали по два дні на виїзд, і я не хотіла стояти в черзі.

Але одного ранку я прокинулася і сказала собі: «Я мушу йти». Це було таке… почуття. Я вирішила поїхати до Туреччини, там живе моя сестра і в мене є друзі», – розповідає Олена.
Вона перетнула кордон з Угорщиною, де було малолюдно, а звідти приїхала до Румунії.

Клуж, місце, де Олена зустріла потрібних людей у потрібному місці та в потрібний час

Вона забронювала номер у готелі в Клужі, щоб виспатися та відпочити перед від’їздом.

«Але в один момент, коли їхали в Клуж і моя маленька дівчинка спала — була майже північ, — я подумала: «добре, але що я буду робити в Туреччині?». Тоді я зрозуміла, що вже не матиму того, що маю. Приватний кабінет, щомісячна виручка. Усі мої пацієнти були українці, кияни. У мене були деякі заощадження, але недостатньо, щоб прожити 6 місяців чи рік у Туреччині.

Нам потрібен був будинок, школа для дітей, і тут, у Клужі, ми зрозуміли, що в Туреччині все було б набагато дорожче», – каже Олена.
Вони провели дві ночі в готелі, під час яких інші друзі запропонували зупинитися в апартаментах у Братиславі, Словаччина. Раптом у неї було два варіанти.

«Я готова була вхадувати на монеті : Туреччина чи Словаччина. Як тільки я виходила з готелю, я подряпала іншу машину. Це була машина жителя Клужа, нічого серйозного, просто подряпина. Я вибачилася, я сказала йому, що, напевно, дуже втомилася, що у мене є страховка, а він мені сказав, що це не має значення, просто фарба зійшла.
Потім він побачив номерні знаки, з українськими номерами, і запитав мене прямо: «У вас є будинок, де ви живете?».

Я сказала йому що ні, він відразу вийняв телефон і показав мені фотографії будинку, який деякі з його друзів щойно побудували і хотіли орендувати, але вони вирішили безкоштовно запропонувати його біженцям в Україні.
Він сказав, щоб я не боялася, що він не хоче нікого обманювати. Я не боялася. Ми сіли в машини і пішли за ним до будинку, де були господарі. Я пробула там три місяці.

Я не знаю, як пояснити. Чи це було провидіння, чи це було чисте щастя? Я ніколи не відчувала нічого подібного, я ніби виграла у лотерею. І звідти ніби все налагодилося», – продовжує Олена.

Яким чином? Одного разу вона зустріла, також випадково, Амедею Неацу, душу Асоціації 11even, яка одразу після початку війни створила ініціативу «Клуж для України». Завдяки цій ініціативі Олена Коваль надає психологічне консультування українським дорослим і дітям, які постраждали від війни, у рамках Програми добробуту, що фінансується Фундацією розвитку громадянського суспільства.

«Амедея допомогла мені організувати ці терапевтичні групи, вона надала місце. Всі ці зустрічі, які кудись ведуть… Я сиджу, дивлюся і думаю <<це моє життя?>>. Це був знак для мене. Я вирішила спробувати, іншого виходу в мене все одно не було», – каже Олена.
Тепер у неї є мета, вона робить саме те, що знає і любить, її маленька дівчинка ходила до школy, де її дуже добре прийняли, знайшла друзів і навіть ходила в табір.

Більше того, її батьки, які жили на сході України, під Донецьком, приїхали до Румунії, а зараз живуть десь біля міста і теж дуже щасливі.
«Потрібні зусилля, щоб робити прості речі»

Сеанси терапії почалися в березні. Вона уже мала 2 групи біженців, з якими вона працювала, і почала працювати з третьою. Деякі жінки вже виїхали в Україну, бо не могли більше залишатися осторонь родини.
Олена спеціалізується на травмотерапії, на зустрічах розповідає, як працює мозок під час стресу, як він реагує і чому так реагує.

«Ми наполегливо працюємо, щоб спробувати зрозуміти, що відбувається, і знайти стабільність. Комусь цього було достатньо. Є жінки з 3-4 дітьми, деякі з них, і їм вдалося знайти тут роботу», – розповідає Олена.
Усі українці сподівалися, що війна закінчиться у травні, але цього не сталося. А серед біженців знову зародилася невизначеність.

Про ці речі говорять у терапевтичній групі. Потреба будувати плани, тому що важко перебувати в стані постійної невизначеності, смутку, викликаного поганими новинами в країні, чи агресії, а саме того, що коли ти не почуваєшся в безпеці в будь-який момент, це нормально стати агресивним.
Деякі з біженців, каже Олена, мали проблеми з родичами, які живуть у Росії.

«У Росії інша думка про те, що відбувається, і бони вважають, що це спецоперація, а не війна, і що все добре. У деяких біженців батьки в Росії, і вони вірять не своїм дітям, а тому, що бачать по телевізору. У деяких залишилися воювати на фронті чоловіки, старші діти.

Щоб робити прості речі, потрібні зусилля. Раніше ми знали, де купити молоко, м’ясо, куди піти підстригтися, взяти шкарпетки. А зараз для нас це означалопочати все з самого початку, з маленькими запитаннями: «Де мені купити молоко?». Дрібниці, які наприкінці дня виснажують», – пояснює Олена.

Дехто відчуває провину, тому що вони в безпечному місці, а не там, де люди можуть померти.
«Життя завжди переможе»
Проте українці, схоже, не піддаються відчаю. Ні ті, хто на фронті, ні жінки, молоді чи старі, які втекли з дітьми, з домашніми тваринами, лише з кількома речами, які встигли забрати. Дехто повернувся в Україну, переважно до Києва, як тільки росіяни пішли. Звідки ця сила?

«Вони знаходять силу в собі», – каже Олена. «Сила приходить від віри в Бога чи у Всесвіт, від віри в те, що все відбувається з певною метою, навіть якщо зараз ніхто не може зрозуміти мети. Чому люди повинні вмирати?
Але життя завжди переможе. Жінки просто сказали «Я хочу знову жити, я хочу купити сукню, приготувати яблучний пиріг, погуляти з дітьми»», – розповідає Олена, яка вважає, що багато жінок вирішили бути відкритими і дати життю розібратися з тим що у них залишилося „в рукаві”.

Крім того, каже вона, сила приходить від того, що ти розумієш, що дім у тобі, а не місце. Зараз багато жінок кажуть, що не повернуться в охоплену війною країну.

Клуж і надалі залишатиметься іхнім домом

Олені не вистачає простих речей, таких як улюблені штани, подушка, на яку вона клала голову вночі, прогулянки з друзями та родиною, і тепер вона вважає, що люди повинні докладати більше зусиль для налагодження стосунків з близькими та «перебудови» самі себе. Вона сумує за друзями своєї дівчинки, які приходили до них додому і гралися.

Вона вірить, що цього року війна не закінчиться і українська армія боротиметься за повернення всіх окупованих Росією територій. Вона також вважає, що її країна зараз втрачає освічену молодь, яка буде потрібна, що ця війна забере найкращих.

До Києва повертатися не думає. Принаймні, зараз вона не відчуває в цьому потреби. Вона залишиться в Клужі, де не сподівалася жити так, як жила.
«Я просто не очікувала такої поведінки від людей. Вони клали нам гроші в кошик, таксисти не давали нам оплатити проїзд…
Гостинність, доброта, відкритість до людей. Цих речей ми повинні вчитися у вас», – додала Олена.

(Un proiect al Asociației Cluj24 și Fundației Comunitare Cluj, susținut de OXFAM)

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

CULTURA

VIDEO FOTO. Concert la Cluj cu vioara Stradivarius „Lady Harmsworth” din 1703 a violonistului Kristóf Baráti

Publicat

De

vioara

Sala de concerte a Colegiului Academic Cluj-Napoca găzduiește, vineri, de la ora 19, ”Beethoven – Concertul pentru vioară”, în Re major, op. 61 și Ceaikovski – Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36 în interpretarea violonistului, deopotrivă dirijor, Kristóf Baráti, care se va afla la pupitrul Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”. Acesta cântă de peste un deceniu pe vioara Stradivarius „Lady Harmsworth” din anul 1703, una dintre cele mai valoroase viori din lume, instrumentul fiindu-i oferit prin generozitatea Stradivarius Society din Chicago.

Vioara „Lady Harmsworth” își poartă numele de la una dintre proprietarele sale, care a deținut instrumentul începând cu anul 1922. Înainte de aceasta, a aparținut casei britanice W. E. Hill & Sons, faimoasă pentru expertiza în domeniul lutieriei.

Realizată de Antonio Stradivari (1644–1737), considerat cel mai mare constructor de viori din istorie, acest instrument datează din perioada sa de glorie și este apreciat pentru sunetul său excepțional, starea impecabilă de conservare și lacurile originale păstrate aproape integral. Din cele peste 1.100 de instrumente create de Stradivari, doar aproximativ 500 de viori au supraviețuit până astăzi.

Despre lucrări – Beethoven

Ludwig van Beethoven – Concertul pentru vioară, în Re major, op. 61

Deși a fost scrisă în epoca în care concertele pentru vioară erau gândite ca vitrine de virtuozitate, această capodoperă trece dincolo de o demonstrație de forță și agilitate și permite emoției să se exprime în toată plenitudinea și frumusețea ei.

Lucrarea este deosebită încă de la primele note. Nu începe cu o explozie orchestrală sau o intrare triumfală a solistului, ci cu fraze lirice, sensibile, rafinate.

Sub aparența liniștită a unor teme blânde, delicate, se află o scriitură solicitantă, pusă mereu în slujba expresiei. Muzica, de o inspirație sublimă, duce publicul spre culmi de trăiri desprinse dintr-o fascinată lume a fanteziei lui Beethoven.

Despre lucrări – Ceaikovski

Piotr Ilici Ceaikovski – Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36

În 1877, Ceaikovski trecea printr-o furtună interioară: o căsătorie eșuată, o fragilitate psihică adâncă și o nevoie disperată de a se agăța de ceva, care să-i dea sens vieții. Acel „ceva” avea să fie cea de-a patra Simfonie, o lucrare născută din zbucium, frică și dorința de a-și înțelege soarta.

Într-una dintre scrisorile trimise protectoarei și confidentei sale, Nadejda von Meck, Ceaikovski mărturisea că nu se putea desprinde de această compoziție. Devenise o obsesie, un catharsis, un canal prin care își elibera trăirile și se regăsea pe sine.

Simfonia debutează cu motivul destinului – un strigăt dramatic, redat de o fanfară apăsătoare, care pare să afirme fără milă: „Fericirea nu este pentru tine.” Este imaginea unei forțe implacabile, ca o sabie suspendată deasupra capului: nu te lovește, dar nu te lasă să trăiești în liniște.

Apare, dispare, revine mereu. Iar atunci când, în mijlocul acestui haos, răsare o rază de speranță, destinul o spulberă necruțător. „Nu există refugiu, nu există salvare… doar o alternanță neîncetată între realitate crudă și visuri deșarte”, nota compozitorul. (sursă text: Oana Bălan-Budoiu)

Despre dirijorul și solistul Kristóf Baráti

Violonistul maghiar Kristóf Baráti este recunoscut în întreaga lume ca fiind un muzician de o calitate extraordinară, cu o gamă expresivă vastă și o tehnică impecabilă. Aplaudat în mod repetat pentru poezia și elocvența cu care cântă, el a fost descris drept „un adevărat estetician tonal de cel mai înalt nivel”.

În ultimele stagiuni, Baráti a cântat la Hollywood Bowl cu Los Angeles Philharmonic, la Royal Festival Hall din Londra cu London Philharmonic Orchestra, iar în 2019 a fost solistul principal în concertul de deschidere al Festivalului Verbier. Baráti a cântat cu orchestre precum Zurich Tonhalle, Oslo Philharmonic, Orchestre National de France, Israel Philharmonic, ORF Vienna Radio Symphony, Orchestre Symphonique de Montreal, Camerata Salzburg, Russian National Orchestra, BBC Scottish Symphony, BBC Philharmonic, Sao Paolo Symphony și Hague Philharmonic.

Concertează în mod regulat cu Gergiev și Orchestra Mariinsky în întreaga lume, inclusiv în SUA și China. Multe dintre aparițiile sale au fost înregistrate de medici.tv, inclusiv concertele susținute la Verbier și integrala lucrărilor lui Bartók pentru vioară solo și orchestră susținută într-un singur concert cu Filarmonica din Pannon.

Discografie vastă

Un interpret obișnuit de recitaluri și muzică de cameră, Baráti a cântat cu parteneri precum Mischa Maisky, Yuri Bashmet, Enrico Pace, Jean-Efflam Bavouzet, Zoltán Kocsis și Kim Kashkashian, printre alții. Cântă în fiecare an la Festivalul White Nights, iar în 2019 și-a făcut debutul la Festivalurile Seattle Chamber Music și Aspen. În 2016 a avut un debut senzațional la Festivalul Verbier, când a interpretat integrala solistică a Sonatelor și Partitelor de Bach, revenind de atunci în fiecare an.

Kristóf Baráti are o discografie vastă care include cele cinci concerte de Mozart, integrala sonatelor de Beethoven și Brahms cu Klára Würtz și sonatele solo de Ysaÿe pentru Brilliant Classics, precum și sonatele și partiturile de Bach la Berlin Classics și Deutsche Grammophon. Discul său de bisuri „The Soul of Lady Harmsworth”, înregistrat în 2016, a primit o serie de aprecieri laudative din partea revistei Gramophone. Ultimul său CD, lansat în 2023 de Hungaroton, conține cele 44 de duete pentru două viori de Bartók, interpretate împreună cu soția sa, Karolina Kondorosi.

În ultimii ani, Baráti a fost din ce în ce mai activ și ca dirijor. În această calitate a apărut frecvent alături de diferite orchestre maghiare și străine. Unul dintre cele mai interesante proiecte ale stagiunii 23/24 l-a reprezentat concertul său cu Concerto Budapest, avându-l ca solist pe Mikhail Pletnov.

A studiat la Budapesta

După ce și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Venezuela, unde a cântat ca solist cu multe dintre cele mai importante orchestre ale țării, Baráti s-a întors la Budapesta pentru a studia la Academia de Muzică ”Franz Liszt” și a fost apoi îndrumat de Eduard Wulfson, el însuși student al lui Milstein și Menuhin.

Încă rezident la Budapesta, Baráti concertează în mod regulat în Ungaria și, împreună cu István Várdai, este directorul artistic al Festivalului Internațional de Muzică de Cameră Kaposvár și șeful Departamentului de Vioară al Academiei de Muzică ”Franz Liszt”. Baráti cântă la vioara Stradivarius „Lady Harmsworth” (1703), ca urmare a unui acord cu Societatea Stradivarius din Chicago.

Bilete pentru concert

Biletele online la concert se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318 sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile.

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Forumul Româno-Maghiar condamnă inducerea ideii că folosirea limbii maghiare are legătură cu bătaia de după meciul U-CFR Cluj

Publicat

De

Bataie suporteri U - CFR Cluj

Forumul Româno-Maghiar/Román-Magyar Fórum condamnă încercarea de inducere a ideii că agresiunile recente între suporterii echipelor de fotbal U Cluj și CFR Cluj ar fi fost cauzate de folosirea limbii maghiare.

Reprezentanții FRM cer moderație în declarații până la finzalizarea anchetei de către poliție, după că, luni noaptea, trei tineri, suporteri ai CFR Cluj, au fost bătuți lângă podul Elisabeta din oraș. Un băiat de 14 ani a ajuns la spital.

Forumul Româno-Maghiar: Se propagă în spațiul public ”jumătăți de adevăr”

”Forumul Româno-Maghiar/Román-Magyar Fórum condamnă încercarea de inducere a ideii că recentele agresiuni între suporterii unor echipe de fotbal din Cluj-Napoca au fost cauzate de utilizarea limbii maghiare. În spiritul respectului față de lege și față de statul de drept, considerăm că reprezentanții partidelor politice și ai societății civile ar trebui să aștepte rezultatele anchetei demarate de autorități, pentru a evita propagarea în spațiul public a unor <<jumătăți de adevăr>>”, au transmis reprezentanții FRM.

Asistăm la un val de extremism

Pe de altă parte, reprezentanții FRM spun că nu pot rămâne indiferenți în fața valului de extremism și de radicalizare a discursului în spațiul public din ultima jumătate de an.

”Considerăm că această stare de fapt regretabilă este consecința directă a lipsei unui model de conviețuire bazat pe cunoaștere și acceptare reciprocă între cetățenii României, indiferent de originea etnică. Prin misiunea și valorile sale, FRM are în vedere încurajarea unui climat de toleranță și dialog intercultural între cetățenii României.

Încă din 2022, Forumul Româno-Maghiar a propus Guvernului României și Guvernului Ungariei organizarea unor concerte comune ale Filarmonicii George Enescu și Nemezeti Filharmonikusok din Budapesta în orașe ca București, Budapesta și Cluj-Napoca, concerte în cadrul cărora urmau a fi interpretate partituri din creația compozitorilor Bartók Béla, George Enescu, Erkel Ferenc și Ciprian Porumbescu. Cu regret am luat act de faptul că cele două guverne nu au manifestat interes pentru acest proiect cultural comun. În ciuda acestui eșec de etapă, credem că o astfel de inițiativă merită reluată, ca o dovadă a respectului față de valorile umane universale”, au mai arătat aceștia.

Emil Boc: ”Nu există indicii cu conotație etnică”

Trei minori cu vârste între 14 și 17 ani au fost bătuți luni noaptea la Cluj-Napoca după derby-ul dintre echipele de fotbal Universitatea și CFR Cluj. Un băiat de 14 ani, fan CFR Cluj, lovit în zona feței, a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis un mesaj în care cerea pedepsirea de urgență a celor vinovați, și a declarat că cei trei tineri au fost agresați ”doar pentru că vorbeau în limba maghiară”.

Primarul Clujului, Emil Boc, a declarat, joi, că nu există indicii cu conotație etnică, cu referire la violențele care au avut loc după meciul de fotbal.

”Înțeleg îngrijorarea exprimată de unii reprezentanți ai comunității maghiare. Din analiza autorităților statului, până în acest moment, nu exista indicii cu conotație etnică, care să vizeze regretabilul act de violență”, a spus primarul.

Joi seara, peste 1.000 de maghiari au participat la Cluj-Napoca la un marș de solidaritate cu tinerii care au fost bătui după meciul de fotbal.

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Cristi Balaj (președinte CFR Cluj): Sunt oameni care nu știu să se dezbrace de haina de SUPORTER, chiar în timpul serviciului

Publicat

balaj

Președintele de la CFR Cluj, Cristi Balaj, a vorbit despre incidentele din oraș, din noaptea meciului cu „U” Cluj, pierdut de „feroviari”cu 0-1. Fostul arbitru a făcut referire și la victoria cu CSU Craiova din sferturile Cupei României, 1-1 și 5-3 la loviturile de departajare.

Cristi Balaj a venit cu noi informații legate de incidentele de luni seara, când un copil a fost lovit cu o bâtă în cap și susține că inclusiv unii dintre jandarmi, fani „U” Cluj, încurajează comportamentul violent al suporterilor „studenților”, scrie GSP.

Cristi Balaj (președinte CFR Cluj): Sunt oameni care nu știu să se dezbrace de haina de SUPORTER, chiar în timpul serviciului

„În primul rând, trebuie să-ți dorești pentru a rezolva o problemă. Suporterii noștri se plâng că sunt ridicați, nu se pot așeza pe locurile pe care le-au cumpărat. Sunt fete care au fost scuipate, lovite. Avem copilul acela… Am încercat să nu mai spun nimic. Am solicitat să stăm la inelul superior, dar am fost invitați să stăm jos.

Noi le-am mulțumit că am primit mai multe bilete decât prevede regulamentul, 2.400 față de 1.500, dar ce se întâmplă în afara stadionului pare că este încurajat. Sunt oameni care nu știu să se dezbrace de haina de suporter, chiar în timpul serviciului, chiar de la jandarmerie. Unii își întorc spatele când suporterii noștri sunt scuipați. Intervin doar când fanii noștri răspund.

Cel care a lovit cu bâta a zis că nu-l interesează dacă e fată, băiat, minor, dacă e fan CFR, nu se poate abține. Un copil de 19 ani a avut fața spartă cu o sticlă, la el se referea Kelemen Hunor.

Și a fost lovit pentru că e fan CFR. Dimineața se chinuiau să îi scoată cioburile din față. Asta s-a întâmplat în preajma stadionului”.

Cristi Balaj, despre calificarea în semifinalele Cupei României

„Este pentru prima oară în cariera lui Dan Petrescu când a câștigat la penalty-uri. Niciodată! De fiecare dată a pierdut. Eu i-am zis de ce am câștigat, dar rămâne între noi. S-au schimbat mulți jucători, am avut două zile mai puțin. Am jucat luni, față de sâmbătă, cum au jucat ei. Am făcut multe modificări, cei care au jucat au demonstrat că merită să fie la CFR. Suntem fericiți.

E greu de rezolvat problema mingii. E un contract în derulare. Dar, după discuțiile acestea, se va acorda un interes mai mare acestui aspect în sezonul viitor. Sunt convins că se va acorda un interes mult mai mare din sezonul viitor. La noi s-a discutat de mingi la antrenament, dar nu le-a criticat nimeni.

Dacă FRF va găsi o soluție pentru semifinale, e binevenită decizia. E bine pentru fotbal. Există un sponsor care a făcut niște eforturi, nu ar fi fair-play. Sunt convins că FRF va lua în considerare acest aspect”, a încheiat președintele lui CFR Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Profesioniștii din SĂNĂTATE cer, de la Cluj, modificarea sistemului asigurărilor de MALPRAXIS: Este nefuncțional

Publicat

De

Angajații din SĂNĂTATE cer, de la Cluj, modificarea sistemului de MALPRAXIS

Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România, care apără interesele tuturor categoriilor de personal din Sănătate, a organizat vineri, la Cluj-Napoca, o conferință privind sistemul asigurărilor de malpraxis.

Angajații din Sănătate spun că regândirea sistemului asigurărilor de răspundere civilă este o urgență, nu doar pentru medici, ci și pentru protecția pacienților.

Profesioniștii din SĂNĂTATE cer, de la Cluj, modificarea sistemului asigurărilor de MALPRAXIS: Este nefuncțional

Practic, profesioniștii din Sănătate, reuniți la conferința „Malpraxis sau despăgubirea pacienților pentru prejudicii?” vor simplificarea sistemului.

”Noi avem o urgență care înseamnă o regândire a sistemului de malpraxis, pentru a crește posibilitatea profesioniștilor să-și facă datoria în mod adecvat, iar pacienții să beneficieze de protecția necesară. De asemenea, trebuie să regândim sistemul și din perspectiva modului în care sunt asigurate și unitățile sanitare.Vrem simplificarea sistemului, în sensul că ne dorim să creștem ponderea înțelegerilor amiabile, astfel încât nici pacientul, nici profesionistul să nu ajungă atât de frecvent la comisiile de cercetare și în instanțe. Să existe posibilitatea de a se înțelege, la nivelul asiguratorlui foarte rapid”, a declarat conf univ. Viorel Rotilă, managerul Federației ”Solidaritatea Sanitară” din România.

Sistemul este nefuncțional

Reprezentanții Federației spun că de mai bine de 10 ani, toate instituțiile și organizațiile din sănătate știu că sistemul asigurărilor de răspundere civilă a personalului medical (așa numitele asigurări de malpraxis) este nefuncțional. În tot acest interval au existat mai multe proiecte de acte normative menite să corecteze deficiențele, care sunt cunoscute, dar fără ca vreunul dintre ele să capete formă definitivă.

Perpetuarea în mod inexplicabil a acestei stări de drept de către decidenți, mai spun reprezentanții profesioniștilor din sistem, conduce la o situație în care personalul medical din sănătate este obligat să plătească asigurările de malpraxis fără a beneficia în întregime de protecția pe care acestea ar trebui s-o asigure, în timp ce pacienții prejudiciați nu beneficiază de fiecare dată de despăgubirile la care au dreptul.

Concluzia este că actualul sistem păgubește profesioniștii din Sănătate și prejudiciază pacienții.

Potrivit ultimului studiu sociologic făcut în România, și acesta mai vechi de 10 ani, erau 176.189 de contracte de asigurari de raspundere civilă, iar despăgubirile au fost în valoare de peste 9,2 milioane de lei, în 2012.

Ce este maplraxisul

Malpraxisul este descris ca orice deviere de la standardele de îngrijiri medicale acceptate, care determină prejudicii unui pacient. De asemenea, ”evenimentele adverse” sunt incidentele medicale – evenimente medicale nedorite care nu sunt determinate de neglijență.

Un eveniment medical nefericit este o consecința severă a unui tratament aplicat corect, care intervine rar (nu mai mult de 1% din cazuri), cum ar fi reacții alergice la medicamente sau complicații chirurgicale neobișnuite în urma tratamentului.

Niciun profesionist din Sănătate nu are dreptul să își desfășoare activitatea dacă nu are o asigurare de malpraxis, indiferent dacă lucrează în sistemul public sau privat.

La conferința de la Cluj-Napoca au participat reprezentanți ai Comisiilor de Sănătate din Parlament, Agenția Națională pentru Managementul Calității în Sănătate, inclusiv reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară, avocați, juriști, dar nu și cei ai Ministerului Sănătății.

Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat și dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, dr. Nicolae Constantea, managerul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, dr. Mihai Mleșnițe, managerul Institutului Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof.Dr.Octavian Fodor” Cluj-Napoca, dr. George Dindelegan, șeful secției de Chirurgie Generală I a Spitalului de Urgență Cluj, prorector al UMFIH Cluj-Napoca, dar și dr. Cosmin Puia, președintele Colegiului Medicilor Cluj.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate