În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Au fost emise autorizațiile de construire în vederea executării lucrărilor de intervenție pe trei tronsoane de drumuri județene, anunță Consiliul Județean Cluj.

Este vorba de drumuri afectate în urma polilor abundente din toamna anului trecut, care au dus la alunecări de teren.

Reparații pe trei tronsoane de drum pericol-public la Cluj

Potrivit CJ, sunt vizate de lucrări 3 drumuri județene unde s-au produs degradări consistente și care pun în pericol siguranța traficului rutier, respectiv:

• tronsonul Igriția – Vâlcele, în zona km 24+200 – DJ 109B Fundătura – Cornești – Oșorhel
• Zona localității Filea de Jos, la km 23+350 și km 24-850 – DJ 107R Cluj-Napoca – Ciurila – DJ 107M
• Zona localității Valea Ierii, la km 13+900 și km 26+800 – DJ 107N Moara de Pădure – Valea Ierii – Gura Rîșca – Someșul Rece.

”Am dispus luarea măsurilor necesare pentru remedierea drumurilor județene afectate de fenomenele hidrometeorologice periculoase care au avut loc în a doua jumătate a anului trecut. Lucrările de intervenție sunt cuprinse în lista de investiții pe anul 2025, asttfel că, imediat după aprobarea bugetului propriu, vom demara în regim de urgență licitațiile de proiectare și execuție”, a declatat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Crăpături și fisuri în șosele

Principalele degradări pe aceste drumuri, după producerea alunecărilor de teren constau în crăpături și fisuri longitudinale ale părâii carosabile, dar și rupturi de margine, șanțuri colmatate sau terasamente prăbușite. În acest moment, zonele vizate de lucrări sunt semnalizate corespunzător, porțiunile afectate fiind refăcute provizoriu, astfel încât traficul rutier să nu fie perturbat.

Meteorologii anunță că vremea va fi deosebit de friguroasă până miercuri, 13 februarie. O masă de aer rece cuprinde mare parte din țară în următoarele zile, aducând temperaturi negative atât noaptea, cât și ziua în mai multe regiuni.

În intervalul luni – joi, vremea va fi rece, iar pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, local în centrul țării și pe arii restrânse în sud și est, precum și în zonele montane. În aceste regiuni temperaturile minime se vor încadra în general între -14 și -6 grade, cu valori mai scăzute în estul Transilvaniei, până spre -17 grade.

Vine GERUL! Temperaturile coboară până la -17 grade în Transilvania

Luni vor fi temperaturi maxime preponderent negative (în general cuprinse între -4 și 0 grade) în Moldova și Dobrogea, iar marți și miercuri (11 și 12 februarie) local și în Muntenia și Oltenia.

Daniel David, ministrul Educației, a făcut un rezumat după primele 10 zile de dezbateri a planurilor-cadru pentru liceu. Chiar dacă în primele zile ministrul a fost criticat, chiar înjurat de unii, acesta s-a declarat optimist că oamenii învață să dezbată.

”Chiar nu se mai poate așa!”, spune Daniel David, care a arătat că în forma actuală școala produce prea mult analfabetism funcțional, dar și că este nevoie de discipline care să contribuie direct direct la cultura națională.

Daniel David: Latina nu va fi opțională

”Sunt optimist că învățăm să dezbatem. Acest exercițiu de dezbatere a planurilor-cadru este și unul educațional. Dacă în primele zile reacțiile au fost de critică sau susținere (adesea necondiționate), la apelul meu că acest lucru nu mă ajută în a găsi cea mai bună variantă pentru elevi, profesori, părinți și societate, oamenii educației au început să vină cu propuneri tot mai bune și suntem pe drumul corect”, a scris ministrul Educației, Daniel David, pe blogul personal.

Acesta a subliniat că cei care sunt parte la dezbatere au început să înțelegeagă filosofia acestor planuri-cadru, și anume ”nu de a <<scoate>> discipline sau ore pentru a reduce simplu încărcarea pe elevi”, ci de a reduce centralismul, respectiv caracterul obligatoriu, prin unele descentralizări la nivelul școlii și la nivelul deciziei elevilor, aici fiind vorba de caracterul opțional.

”Așadar, demersul înseamnă de fapt încurajarea unui registru opțional mai consistent, în care să ținem cont și de alegerile școlilor și ale elevilor, nu doar ale ministerului, pentru a personaliza educația. Rămâne de văzut cât se va descentraliza, în această formă unii considerând că este prea mult, alții că este prea puțin.

Cu siguranță, în cazul latinei voi propune în final revenirea la elementul centralizat, descentralizarea, bună ca intenție, neasigurând încă alegerea rațională acolo unde s-ar cuveni dacă latina rămâne opțională (așa cum am fost convins prin discuțiile cu specialiștii și organizațiile profesionale din domeniu).

Daniel David: Școala produce prea mult analfabetism funcțional

Ministrul Educației, Daniel David, mai arată că a cerut specialiștilor care se ocupă de toate disciplinele să gândească modele noi, nu doar număr de ore, ”în forma actuală lucrurile nefuncționând bine, în condițiile în care școala produce prea mult analfabetism funcțional pentru secolul XXI”.

”Chiar nu se mai poate așa! Iar profesorii și organizațiile profesionale au început să înțeleagă asta. Astfel, spre exemplu, după mai mult de 20 de ani de lipsă vom readuce ca nume discipline care contribuie direct la cultura națională, de exemplu Istoria românilor, pentru a da un semnal clar că o lume modernă nu poate exista fără identitatea națională, iar gramatica va reveni de asemenea la liceu; așa cum am spus la lansarea planurilor-cadru, prea mulți copii nu-și cunosc corect istoria sau geografia națională și vorbesc prost limba română.

Este clar că aerisirea curriculumului trebuie să se facă apoi și la nivel de programe, aici gândindu-mă deja la impunerea unui procent din orele alocate disciplinelor care să fie dedicat doar consolidării, activităților remediale și transferului de cunoștințe în viața reală”, a mai precizat Daniel David.

Ministrul Educației spune că dezbaterile continuă, ”în final urmărind să avem planuri-cadru în care modernitatea și tradiția contribuie la formarea unor absolvenți buni specialiști, buni cetățeni și oameni mulțumiți de propria viață. Așa cum am spus la lansarea lor, urmăresc ca planurile-cadru care vor rezulta din aceste dezbateri să fie larg acceptate pentru a moderniza educația românească!”.

Administrația Prezidențială anunță că președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legile bugetului de stat pe anul 2025 și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2025.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 și pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Președintele a PROMULGAT bugetul de stat pe anul 2025

Deputații și senatorii României au votat, miercuri, legea bugetului de stat pe 2025. Au fost de 254 de parlamentari care au votat „pentru” și 192 care au votat „împotrivă”

În urma dezbaterilor din Plenul reunit, a fost votată legea bugetului de stat pe 2025.

Au fost 254 de voturi „pentru” și 192 de voturi „împotrivă”.

„Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget”

Premierul Marcel Ciolacu a spus, despre bugetul de stat din anul 2025, că unii spun că bugetul este optimist, alții că este de austeritate, „dar este un buget de dezvoltare”. În timpul discursului, din sală s-a strigat „demisia”.

„Vreau să dau câteva explicații generale despre modul în care am construit bugetul pe 2025, anticipând și o serie de critici care vor veni sigur și azi. Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una față de cealaltă. Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalți spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult.

Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creștere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creștem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Și nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că bugetul are cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea europeană, investiții majorate la 150 de miliarde de lei pe an, bani în plus pentru spitale și servicii medicale, pentru educație, pentru dezvoltare regională și pentru infrastructură.

„Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara”

„Să trecem la cealaltă critică – bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România.

Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv – și nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 și 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural.

Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și am de gând să o folosesc la maximum, în același timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și a ne încadra în 7% din PIB”, a adăugat premierul.