În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Planul managerial

Nu vin să schimb oameni

Omul care știe să asculte

Politica ușilor deschise

Transparență în luarea deciziilor

Trei candidați

Vineri, în prima săptămână de după Paşti, în calendarul ortodox se sărbătorește Izvorul Tămăduirii.

Și această zi este una spirituală, o zi importantă în care dacă obiceiurile erau ținute cum se cuvine oamenii erau feriți de boli, la fel ca și animale din gospădărie.

Izvorul Tămăduirii în satele clujene. În prima vineri după Paști era interzisă munca în gospodărie

În prima vineri după Paști, în Săptămâna Luminată, oamenii căutau izvoare de apă, făceau fântâni și le curățau pe cele aflate în vatra satului.

Se credea că izvoarele şi fântânile care vor fi găsite și rânduite în această zi vor avea apă multă şi nu vor seca în verile secetoase, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Cine nu lucra avea un loc asigurat în rai

În unele zone din Transilvania, arată specialiștii clujeni, oamenii obişnuiau ca în această zi să îşi stropească vitele cu apă sfințită, pentru a fi sănătoase şi de asemenea, să stropească viile şi ogoarele, pentru a fi roditoare peste an.

Totodată, era interzisă orice muncă fizică în această zi.

Se credea că cine „țâne așé cum trebe zâua de vineri de după Paşti”, va avea un loc asigurat în rai, iar cine lucrează, va fi lovit de boală.

Foto: Nagy Botond -Tîrgu Mureș, „Fântână cu roată”

Notă: Fotografia a obținut Premiul Secţiunii speciale „Fântâna, sursă de apă și simbol sacru”, în cadrul Concursului național „Fotografia document etnografic”, ediția 2021, derulat de CJCPCT Cluj

Progres slab înregistrat pe șantierul căii ferate Cluj-Oradea, la mai bine de trei luni de la demararea lucrărilor. Termenul limită din PNRR, anul 2026, este greu de respectat, semnalează Asociația Pro Infrastructură.

Început timid pentru lucrările de electrificare a căii ferate de pe magistrala Cluj-Oradea. Potrivit Asocițaiei Pro Infrastructură, termenul limită impus prin PNRR, anul 2026, ar putea fi greu de respectat, în condițiile în care progresul necesar pentru încadrarea în grafic – 3%/ lună – a fost realizat în mai bine de trei luni.

„Arcada, început timid pe M300 Aghireșu-Poieni. Progresul antreprenorului Arcada este destul de slab deși traficul este închis din ianuarie 2024 pe lotul 2 al Magistralei 300 dintre Cluj-Napoca și Oradea (Episcopia Bihor), reconstrucția căii ferate Aghireșu-Poieni fiind atacată încă din noiembrie 2023”, arată Asociația Pro Infrastructură.

Viteza de circulație pe acest lot va crește de la 80 km/h la maxim 120 km/h (Huedin-Brăișoru). În premieră pentru nord-vestul Ardealului, linia va fi electrificată și se va instala sistemul european de semnalizare ETCS.

„Data limită este chiar și mai greu de atins pe celelalte loturi”

În condițiile în care, după mai bine de trei luni, lucrările au ajuns la stadiul fizic de 3%, asociația trage un semnal de alarmă privind respectarea termenului impus prin PNRR – anul 2026.

„Lotul de 36 km în valoare de 1,5 miliarde lei a ajuns la aproximativ 3% stadiu fizic, adică mult sub nivelul de 3% pe lună necesar ca să fie gata în termenul PNRR din 2026.

Acest tronson este din păcate singurul atacat mai serios din cele patru semnate în ianuarie 2023 pentru proiectare și execuție. Data limită a PNRR din 2026 este chiar și mai greu de atins pe celelalte loturi”, au arătat cei de la Pro Infrastructură.

Autorizația de construire pe cel mai dificil tronson, în așteptare

„Pe tronsonul Cluj-Aghireșu se va circula cu 100 km/h și există autorizație de construire. Poieni-Aleșd include zona de defileu, cea mai dificilă, unde sperăm să iasă autorizația în următoarele săptămâni. Pe acest sector trenurile vor merge cu 75-100 km/h, fir simplu, cu 160 km/h pe secțiunea Vadu Crișului-Aleșd.

Pe tronsonul Aleșd-Oradea, proiectat la 160 km/h, linie dublă, tocmai a fost emisă autorizația de construire și ar trebui, teoretic, să vedem mișcare în teren în curând”, transmite asociația.

De Ziua Europei, în 9 mai, PSD Cluj a organizat un eveniment dedicat satului românesc în context european, la care au participat producători locali, oameni politici și invitați speciali.

Printre aceștia ss-au numărat Vasile Dîncu – senator și viitor europarlamentar din partea PSD, Ovidiu Ganz – deputat din partea Forumului Democrat și ca invitați speciali Ioan Oleleu – vicepreședinte ANSVSA, Felix Arion – în calitate de președinte al AGRO TRANSILVANIA CLUSTER, Ștefan Gadola – președintele Organizației Patronale HORECA – CLUJ, Dorin George Bob, manager AROVIT Legume-fructe și Avraham Marian CIOCEANU, președintele BIO România.

PSD Cluj, de Ziua Europei: Producem local, gândim european

La eveniment au fost prezenți, de asemenea, candidați ai Partidului Social Democrat pentru primăriile comunelor din județul Cluj, primari în funcție, candidați pentru Consiliul Local Cluj în frunte cu Aurelia Cristea, care candidează pentru primăria Cluj-Napoca, și candidați pentru Consiliul Județean Cluj în frunte cu Alexandru Cordoș, care candidează pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj.

Cu toții și-au luat angajamentul că vor contribui la transformarea gospodăriilor de la sat din nuclee de dezvoltare a familiilor, în nuclee de dezvoltare a comunităților, prin măsuri și proiecte de la nivel local, județean, național și european.

Felix Arion: Agro Transilvania Cluster îi poate ajuta pe primari să creeze strategii de dezvoltare pentru comunitățile rurale și să obțină finanțare pentru producătorii locali

Felix Arion, cadru didactic la USAMV Cluj, a prezentat Agro Transilvania Cluster ca un model de succes.

Înființat în 2012, la inițiativa lui Ioan Oleleu – pe atunci vicepreședinte PSD al Consiliului Județean Cluj, clusterul este în prezent unul dintre cele trei clustere certificate gold din toată Europa.

„Principala misiune este de a aduce produsele locale cât mai aproape de consumatorii din Cluj. Noi îi putem ajuta pe cei interesați să scrie proiecte în vederea obținerii finanțărilor din fonduri europene sau guvernamentale și să creeze strategii de dezvoltare pentru comunitățile rurale, pentru o evoluție eficientă și sustenabilă”, a menționat Felix Arion.

Dorin George Bob: AROVIT va crea exemple de bună practică pentru dezvoltarea zonelor rurale de către investitori

Managerul AROVIT Legume-fructe, Dorin George Bob, a propus câteva idei de creștere a bunăstării locuitorilor din mediul rural, idei pe care intenționează să le implementeze în două comunități rurale – în Valea Vinului și Necopoi din județul Satu-Nare, acolo unde sunt plantații importante ale AROVIT, și să le transforme în exemple de bune practici.

Printre aceste inițiative se numără dezvoltarea unei comunități energetice, reîmpădurirea, piscicultura, investiții pentru cei care migrează de la oraș la țară, agroturism și tinny village – o mică localitate, cu un fel de a doua locuință a omului de la oraș, de unde poate lucra remote dar se poate bucura și de avantajele vieții la țară.

Ștefan Gadola: HORECA trebuie să se aprovizioneze cu celeritate de la producătorii locali

Ștefan Gadola a subliniat importanța aprovizionării lanțului HORECA de la producători locali, care asigură în proximitate produse de calitate.

Avraham Marian Cioceanu: mâncare bio pentru scoli și spitale, pentru încurajarea producătorilor locali

Avraham Marian Cioceanu a atras atenția asupra faptului că avem o legislație stufoasă care descurajează micii producători, inclusiv procesatorii din sistemul BIO.

„Ar trebui să se impună mâncare bio pentru scoli și spitale, pentru a crește nivelul sănătății publice și pentru a încuraja producătorii locali.

Satul românesc va fi căutat de mulți europeni, satul romanesc are viitor, depinde de noi să îl valorificăm”, a concluzionat Cioceanu.

Ioan Oleleu: independența agroalimentară a României trebuie să fie o prioritate strategică pentru clasa politică!

Vicepreședintele ANSVSA, Ioan Oleleu, și-a început alocuțiunea prin amintirea unor proiecte inițiate pe durata mandatului de vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, dar oprite ulterior de conducerea PNL.

Este vorba de înființarea unei unități de sacrificare animale, de capacitate mare, la standarde europene, în localitatea Iclod, înființarea unui centru de preluare și prelucrare a legumelor și fructelor la Câmpia Turzii și înființarea unui centru de colectare a fructelor de pădure în Huedin, pentru zona de munte.

Lipsa de informații și teama de necunoscut, principalele probleme ale producătorilor locali

„Exemplele de bune practici ale unor administrații locale de susținere a producătorilor locali, cum ar fi piețele volante din comunele Chinteni, Apahida, Frata, Jucu etc. ori punctul de sacrificare amenajat de către primăria Frata trebuie dezvoltate și încurajate.

Lipsa de modele, lipsa de informații și teama de necunoscut sunt principalele probleme ale producătorilor locali.

Ca și vicepreședinte al ANSVSA, am inițiat un proces de adaptare a legislației în domeniu la realitățile din teren, o flexibilizare și o relaxare a legislației, pentru încurajarea producătorilor locali; de la directivele Uniunii Europene se pot face și derogări, prin legislație națională coerentă.

Pentru dezvoltarea comunităților locale, trebuie susținute și înființate unități de procesare a materiilor prime din mediul rural, de diferite capacități, pentru o valorificare superioară a acestora. Trebuie dezvoltate în continuare unități de sacrificare de dimensiuni mici, de procesare a produselor de origine animală și non-animală, unități de produse tradiționale, puncte gastronomice locale etc.

Independența agroalimentară a României trebuie să fie o prioritate pentru clasa politică! Avem soluții și știință, este nevoie doar de dorință și de muncă în echipă în perioada următoare” a spus Ioan Oleleu.

Alexandru Cordoș: înființarea unui parc industrial la Huedin, pentru colectarea și procesarea fructelor de pădure este o necesitate

Alexandru Cordoș a menționat că în 2008, în calitate de senator, a susținut înființarea unor centre de colectare pentru legume și fructe și a subliniat că, în calitate de viitor președinte al Consiliului Județean Cluj, va implementa inițiativele de încurajare a producătorilor locali.

„Punctele de sacrificare în fermă sunt realizabile, necesare și așteptate, la fel și un centru de colectare a legumelor, ca să nu mai vorbim de înființarea unui parc industrial la Huedin, pentru colectarea și procesarea fructelor de pădure”, a spus acesta.

Aurelia Cristea: dezvoltarea satului românesc este o misiune de credință

Aurelia Cristea promite că va face o misiune de credință din dezvoltarea satului românesc.

„Știm cine suntem și de unde am plecat. Acolo ne sunt rădăcinile și așa știm cine suntem. Vom amenaja spații special destinate micilor producători din județ, spații oferite gratuit de Primăria Cluj-Napoca, prin care vom asigura produse sănătoase pentru locuitorii din oraș”, a spus Aurelia Cristea.

Remus Lăpușan: avem nevoie de bani din bugetul Consiliului Județean, de la nivel național și european pentru acțiuni de promovare a producătorilor locali

Remus Lăpușan, candidat pentru funcția de consilier județean, atrage atenția că produsele locale au rămas fără piață de desfacere.

„80% din piață este blocată de supermarketuri. Nu avem unde să ne vindem produsele locale”, a spus acesta.

Pentru reglementarea situației, Lăpușan propune să se acționeze pe patru paliere – local, județean, național și european.

„Singura șansă a producătorului local sunt piețele volante. Trebuie reînființate târgurile săptămânale de la sate, dar și târgurile tematice – cum este târgul recoltei toamna.

La nivel de județ, trebuie să investim în clustere, în puncte de sacrificare, centre de colectare, dar mai mult – Consiliul Județean ar trebui să aloce bani pentru promovarea producătorilor locali. Iar de la nivel național și european – ar trebui să avem fonduri suficiente și o legislație prietenoasă”, a spus Remus Lăpușan.

Ovidiu Ganz: nu trebuie să inventăm roata, avem exemple de bune practici în statele europene

Ovidiu Ganz subliniază importanța folosirii exemplelor de bune practici din celelalte state europene.

„Nu trebuie să inventăm roata, avem exemplul Germaniei pentru structuri asociative, avem exemplul Italiei și al Austriei”, a susținut acesta.

Vasile Dîncu: Suntem ultima civilizație rurală din Europa; trebuie să refacem structura organică a comunității

Vasile Dîncu recunoaște că avem blocaje în privința agriculturii în general, iar principala piedică în deblocarea situației este faptul că nu am avut un proiect politic comun, la nivel național.

„Din cauza noastră nu se iau fonduri europene, pentru că filtrăm proiectele politic – avem nevoie de o viziune politică pentru ce vrem să facem, de asta am gândit un proiect serios, comun cu PNL, subliniind că la Bruxelles trebuie să se audă o singură voce: a românilor, indiferent din ce partid sunt.

Nu avem o strategie pentru agricultura românească și pentru comunitățile rurale: strategia au făcut-o cei din zona de câmpie, care au gândit doar în termeni de structuri asociative de tip CAP; satul are suflet, are identitatea lui, nu e doar unitate de producție.

Suntem ultima civilizație rurală din Europa, ceea ce este un câștig, pentru că o putem valorifica. Revitalizarea comunității rurale se poate face prin turism, prin producție, trebuie să refacem structura organică a comunității”, a spus el.

Vasile Dîncu se angajează ca, în calitate de viitor europarlamentar, să militeze pentru renegocierea cotelor pentru România, pentru obținerea unor derogări de la legislația europeană, care este flexibilă, respectiv pentru condiții egale în ceea ce îi privește pe agricultori, comparativ cu cei din alte state membre (de exemplu producătorii români au subvenții mai mici de la APIA față de producătorii din Uniunea Europeană).