Tehnica de colectare a datelor poate influența puternic rezultatele sondajelor de opinie, arată o analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Publicată pe blogul său Doar un grafic să-ți mai spun, analiza evidențiază modul în care metodologia sondajului – mai exact diferența dintre tehnica CATI (telefonică) și cea online – afectează estimările privind intențiile de vot pentru diverși candidați.

„Scopul acestei analize este de a vedea dacă tehnica de sondaj (modalitatea de colectare a datelor) are un impact asupra estimărilor obținute. Pentru că un Institut folosește de obicei o singură tehnică, e dificil de atribuit sursa diferențelor unuia dintre cele două tipuri de efecte. Simplu spus, cu datele existente, nu putem estima cu certitudine care este cauza diferențelor dintre estimările observate ale intențiilor de vot: institutul, tehnica de sondaj sau, mai probabil, o combinație a acestora”, arată sociologul.

CATI vs. online, mai mult decât o chestiune tehnică

Mircea Comșa subliniază că diferențele dintre sondaje nu pot fi explicate doar prin tehnica de colectare a datelor (CATI sau online), ci pot fi influențate și de numeroși alți factori metodologici, precum perioada sondajului, populația țintă sau modul de formulare a întrebărilor. În lipsa unor informații detaliate despre cum au fost realizate sondajele, concluziile trebuie tratate ca fiind orientative.

„Pentru că informațiile despre modul în care au fost produse estimările din sondajele publice sunt limitate, efectul acestor cauze nu poate fi controlat. În aceste condiții există riscul să «descoperim» că principala cauză a diferențelor dintre estimările produse de sondaje are legătură cu modalitatea în care au fost colectate datele (CATI, online), în timp ce cauzele reale pot fi mai degrabă altele. O altă limită este dată de premisa de la care plecăm atunci când lucrăm cu aceste estimări: «nu s-a umblat la date», adică institutele nu au distorsionat sau modificat intenționat estimările. În concluzie, estimările prezentate aici sunt mai degrabă orientative”, a mai arătat profesorul.

Sociologul precizează că toate sondajele publice din acest an au fost realizate fie telefonic (CATI), fie online, fiecare având metode specifice de recrutare a respondenților. În analiza sa, Comșa compară doar aceste două tehnici, întrucât alte informații metodologice detaliate lipsesc în majoritatea cazurilor.

Cine este supraestimat și cine e avantajat în funcție de tehnică

Sociologul a folosit o regresie logistică multivariată pentru a analiza influența tehnicii de colectare a datelor asupra rezultatelor sondajelor, controlând pentru data aplicării și institutul care a realizat sondajul. Diferențele dintre estimările CATI și cele online sunt exprimate în puncte procentuale, indicând dacă o metodă tinde să supraestimeze sau să subestimeze intenția de vot pentru anumiți candidați.

„Concluzii: Sondajele online au produs estimări mult mai mari în cazul lui Nicușor Dan (+7 puncte procentuale) și, oarecum surprinzător, mai mari în cazul lui Crin Antonescu (5 pp; mă așteptam ca scorul acestui candidat să fie ceva mai mare în sondajele CATI). Sondajele telefonice (CATI) produc estimări mult mai mari în cazul lui Victor Ponta (9 pp, probabil o supra-estimare) și puțin mai mari în cazul candidaților George Simion (2 pp) și Elena Lasconi (3 pp)”.

Cum ajustăm scorurile în funcție de metoda de sondare

Analiza arată cum pot fi interpretate estimările din sondaje în funcție de metoda folosită: dacă știm cu ce tehnică a fost realizat sondajul (CATI sau online), putem ajusta scorurile candidaților adăugând sau scăzând diferențele medii identificate între metode. Alternativ, putem face media celor două estimări pentru a obține o valoare mai apropiată de realitate, presupunând că avem încredere egală în ambele metode.

„Cum pot fi folosite aceste estimări? Atunci când vedem o estimare a intenției de vot pentru un anumit candidat, aflăm care a fost modalitatea de colectare a datelor și, funcție de situație, scădem sau adunăm din acea estimare numărul de puncte procentuale indicat în grafic. Obținem astfel estimarea intenției de vot care s-ar fi obținut dacă sondajul ar fi fost realizat prin cealaltă tehnică. Dacă dorim să ținem cont de ambele tehnici, facem media celor două estimări (alternativ scădem/ adunăm jumătate din numărul de puncte procentuale indicat în grafic).

De exemplu, dacă într-un sondaj telefonic (CATI) candidatul Victor Ponta are o estimare a intenției de vot de 20%, într-un sondaj online, celelalte condiții fiind similare, are probabil aproximativ 11% (20% – 9%). Calculând media simplă dintre 20% și 11% obținem 15.5%, estimare care în general are șanse mai mari să fie mai apropiată de realitate (alternativ, scădem 5.5% din 20%). Desigur, aceste calcule corespund situației în care nivelul de încredere în cele două tehnici de sondare este aproximativ același”, mai explică sociologul.

Compararea corectă a două sondaje realizate diferit

Pentru a compara corect două sondaje făcute în condiții similare, dar cu metode diferite (CATI vs. online), trebuie ajustate estimările cu diferențele medii identificate între metode. Astfel, dacă un candidat are scoruri diferite în cele două sondaje, dar diferența corespunde efectului de metodă observat, estimările pot fi considerate comparabile.

„În aceeași logică, dacă dorim să comparăm estimările din două sondaje realizate în aproximativ aceleași condiții, cu excepția tehnicii de colectare a datelor, adunăm / scădem punctele procentuale din grafic la estimările realizate de unul dintre sondaje. De exemplu, să presupunem că Crin Antonescu a obținut într-un sondaj CATI o intenție de vot de 20%, iar într-un sondaj online 25%. Pentru că acest candidat obține în sondajele online cu aproximativ 5 pp mai mult decât în cele CATI, putem concluziona că cele două estimări sunt relativ similare. Desigur, putem evalua care tehnică a produs estimările cele mai corecte doar după aflarea rezultatelor oficiale”, a conchis Mircea Comșa.

Cea de-a XII-a ediție a Colectei Naționale de Alimente, desfășurată între 4–6 aprilie în peste 1.000 de magazine din toată țara, a adus un nou record de solidaritate. Datorită generozității oamenilor cu inimă mare, au fost colectate peste 704 tone de alimente neperisabile, transformate în peste 1,4 milioane de porții de mâncare pentru cei aflați în dificultate. Este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată în cele douăsprezece ediții ale acestei campanii.

Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, Colecta Națională de Alimente, organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale, a adus împreună români din toate colțurile țării care, timp de trei zile, au ales să transforme un gest simplu – acela de a dona alimente – într-un act de grijă și solidaritate. Prin cele 398 de organizații partenere ale Rețelei Băncilor pentru Alimente, alimentele donate au ajuns pe masa a 121.890 de oameni aflați în dificultate din toată țara.

Timp de trei zile, românii au răspuns apelului la solidaritate, donând alimente neperisabile care au devenit un sprijin real pentru zeci de mii de persoane aflate în nevoie. Cu sprijinul generozității donatorilor, al efortului voluntarilor și al implicării partenerilor, campania a reușit să adune peste 704 tone de alimente neperisabile, echivalentul a peste 1,4 milioane de porții de hrană, care vor deveni o masă demnă de Paște pentru 121.890 de persoane vulnerabile, prin intermediul a 398 de organizații caritabile partenere.

Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente

Această cantitate impresionantă donată echivalează cu aproximativ 2.347 de frigidere de familie încărcate cu hrană – o imagine concretă a generozității oamenilor care au ales să dăruiască din puținul lor pentru cei care au mai mare nevoie.

Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, campania organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente a reunit mii de voluntari, parteneri, organizații și donatori din întreaga țară, demonstrând că puterea binelui devine realitate atunci când este împărtășită.

Impactul impresionant al acestei ediții a campaniei reflectă o creștere pe toate planurile:

– 704,1 tone de alimente colectate – cu 77,13 tone mai mult decât la ediția precedentă. Printre produsele donate: ulei, făină, conserve, orez, paste, zahăr, dulciuri, cereale și alimente pentru copii.
– 1.408.209 porții de hrană – cu 154.268 mai multe decât la ediția precedentă. Fiecare pungă portocalie a devenit un simbol al grijii față de ceilalți.
– 398 de organizații partenere – cu 46 mai multe față de ediția anterioară: ONG-uri care oferă sprijin social, educațional și emoțional celor aflați în dificultate și prin care hrana donată a ajuns la cei în nevoie.
– 121.890 de oameni sprijiniți – cu 21.097 mai mulți decât la ediția precedentă: vârstnici singuri sau din cămine, mame fără sprijin, copii din centre rezidențiale, de zi sau de recuperare, persoane fără adăpost, familii cu venituri reduse și mulți alți oameni aflați în nevoie.
– 10.519 voluntari implicați – cu 1.722 mai mulți decât la colecta anterioară: tineri, angajați din companii, elevi, studenți și pensionari care au transformat timpul și energia lor într-o punte către cei vulnerabili.
– 1.017 magazine participante – cu 32 mai multe față de ediția precedentă, din rețelele Lidl România, PENNY | REWE România, Auchan România și Kaufland România.

„Fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate”

Deși colecta în magazine s-a încheiat pe 6 aprilie, munca din spatele gestului a continuat intens în depozitele Băncilor și în cadrul organizațiilor partenere. Întreaga Rețea a Băncilor pentru Alimente, organizațiile partenere și mii de voluntari au lucrat contracronometru pentru a prelua, transporta, sorta și distribui alimentele donate, astfel încât acestea să ajungă înaintea sărbătorilor în cămările centrelor sociale și ale gospodăriilor celor sprijiniți.

„Colecta Națională de Alimente este despre comunitate, despre solidaritate, despre a face loc celuilalt la masa ta. Faptul că, ediție cu ediție, tot mai mulți oameni aleg să transforme un simplu drum la cumpărături într-un gest de grijă pentru cei în nevoie spune multe despre puterea binelui care ne unește. Împreună, în acest lanț viu al solidarității, nu doar oferim alimente – hrănim speranța. Dincolo de orice cifră, fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate. Le mulțumim tuturor celor care au ales să fie parte din acest gest”, a spus Gabriel Sescu, președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.

Un bărbat a anunțat, joi, Poliția municipiului Cluj-Napoca că și-a găsit tatăl decedat în apartamentul în care locuiau. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.

În data de 17 aprilie, în jurul orei 12.00, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată de către un bărbat de 31 de ani din Cluj-Napoca, cu privire la faptul că l-ar fi găsit pe tatăl său, în vârstă de 81 de ani, decedat în apartamentul în care aceștia locuiau.

„La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție din cadrul Secției 4 Poliție Cluj-Napoca și un echipaj din cadrul Serviciul de Ambulanță Județean Cluj, care au constat aspectele sesizate, respectiv decesul persoanei de 81 de ani”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Cluj.

Bărbatul suferea de mai multe afecțiuni

În contextul cercetărilor efectuate, au fost identificate echimoze la nivelul urechii stângi și la nivelul buzei superioare asupra persoanei în cauză. Totodată, s-a stabilit faptul că bărbatul suferea de mai multe afecțiuni medicale.

„Trupul acestuia a fost transportat la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, în vederea efectuării expertizei medico-legale, urmând a se stabili cu exactitate cauza decesului. Precizăm că vom reveni cu informații ulterioare, în funcție de concluziile rezultate în urma autopsiei”, a mai transmis IPJ Cluj.

În prezent, sunt continuate cercetările în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

În spațiul cultural românesc, Săptămâna Mare este structurată în funcție de numeroase practici ritualice.

Între acestea, un loc aparte îl ocupă obiceiul vopsirii sau decorării ouălor, o practică răspândită în toate regiunile țării, dar cu particularități locale semnificative, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj

Împistrirea ouălor. Cojile de ceapă, cel mai folosit pigment

Astfel, în multe sate transilvănene, acest gest se desfășura în mod tradițional în Joia Mare, fiind cunoscut în limbaj popular sub denumirea de „împistrirea ouălor”.

“Potrivit tradiției, pregătirea pentru împistrire începea devreme, încă de luni sau marți. Femeile adunau plantele necesare pentru prepararea coloranților vegetali, transmițând astfel o cunoaștere empirică, transmisă din generație în generație”, arată specialiștii clujeni.

Cojile de ceapă, strânse și păstrate pe durata Postului Mare, reprezentau cel mai frecvent pigment folosit, oferind nuanțe de roșcat, brun sau auriu, în funcție de tipul de ceapă utilizat. În unele sate din Cluj se mai foloseau scoarța de arin, sfecla roșie sau lemnul cânesc, demonstrând o adaptare creativă la resursele vegetale locale.
“Aplicarea frunzelor sau plantelor direct pe coaja oului, înainte de fierberea acestuia în decoctul vegetal, reprezenta o tehnică frecvent întâlnită, care permitea obținerea unor modele vegetale. Frunza de pătrunjel, trifoiul sau mici flori de primăvară generau, prin fierbere, imprimări naturale, ce transformau oul într-un suport vizual al semnificației rituale”, explică reprezentanții CJCPCT Cluj.

În unele localități, decorarea ouălor avea loc nu în Joia Mare, ci în Vinerea Mare, în funcție de rânduiala locală.

Vopsirea ouălor, semnificație profund creștină

Dincolo de dimensiunea tehnică sau decorativă, oul vopsit, în special cel roșu, are o semnificație profund creștină.

“Numeroase legende din folclorul românesc explică originea acestui obicei prin raportare la Patimile Mântuitorului. Una dintre cele mai cunoscute variante spune că, la poalele Crucii, Maica Domnului a așezat un coș cu ouă, care s-au înroșit de sângele lui Hristos. Astfel, oul roșu devine nu doar un simbol pascal, ci și o mărturie a jertfei și a speranței în viața veșnică”, mai arată specialiștii clujeni.

Practica împistririi ouălor rămâne o expresie relevantă a continuității culturii populare românești, în care meșteșugul și simbolul se întâlnesc într-o formă de spiritualitate cotidiană. Chiar dacă astăzi metodele industriale de vopsire sunt larg răspândite, în numeroase gospodării se mențin încă tehnicile tradiționale, fie din respect pentru rânduială, fie din dorința de a păstra o legătură vie cu valorile de odinioară. Este un semn că tradiția merge mai departe – cu credință, cu dragoste și cu gând bun, spun speciliștii clujeni.

Foto: Ouă vopsite în coji de ceapă / Arhiva CJCPT Cluj