EVENIMENT
FOTO. Elena din Dnipro, REFUGIATĂ printre ardeleni: Când se va termina, totul va fi Ucraina! Олена з Дніпра,

Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană.
Elena, o tânără ucraineancă din Dnipro, s-a refugiat la Cluj împreună cu mai multe femei din țară și copiii lor. Își dorește să se întoarcă la viața normală din orașul natal, dar momentan locuiește printre ardeleni, departe de soț, pentru a fi în siguranță.
„Am plecat din Dnipro în data de 4 martie, dimineața, și am ajuns în România 2 zile mai târziu. Am părăsit țara pentru că, pe timp de noapte , trupele rusești au început să bombardeze centrala nucleară din Energodar, iar soții noștri au decis să ne trimită pe noi, 4 femei și cei 4 copii ai lor, în afara țării, pentru a rămâne în siguranță”, precizează aceasta pentru Cluj24.
Cu alte cuvinte, Elena a venit în România fără niciun membru din familie.
„Toți ceilalți au rămas acasă: soțul, mama care are grijă de bunica în vârstă de 96 de ani, și fratele meu, soția și copilul lor. Vorbim prin apeluri video, fiecare apel se încheie cu fraza <<Când se va termina, totul va fi Ucraina!>>, ceea ce pentru noi înseamnă că totul va fi bine”, indică ea.
Viața la Dej i-a adus noi experiențe
O prietenă ucraineancă se afla deja în România, fiind căsătorită cu un român. Cuplul le-a oferit ei și celorlalte ucrainence sprijin încă din prima zi.
„Numele ei e Albina și mi-a spus să plec din țară de când începuse războiul. Era foarte îngrijorată pentru mine și soțul meu.
Prietenii mei români au găsit o casă mică și modestă în Dej pentru 8 persoane, astfel că în primele 2 luni am locuit acolo.
Am fost ajutate cu cumpărăturile, o femeie minunată pe nume Felicia ne-a gătit, vecinii se interesau de noi. Am întâlnit mulți oameni deosebiți în Dej, față de care ne-am arătat recunoștința cu fiecare ocazie”, relatează Elena.
Din când în când, mergea să lucreze gratis la fabrica de bomboane a Feliciei, pentru a o ajuta.
„Am ajutat-o și cu curățenia în casă, alteori dădeam o mână de ajutor în bucătărie, la restaurant. Am avut grijă și de grădina casei împreună”, adaugă ea.
De asemenea, a lucrat ca vânzătoare de legume la un magazin din Dej, astfel că încă din primele zile a avut parte de numeroase experiențe noi, urmând ca în luna mai să se mute în Cluj-Napoca.
Pășind prin Ardealul urban
Orașul îi amintește de Dnipro.
„Clujul e mare și frumos, cu numeroase locuri interesante și oportunități. Am întâlnit mulți oameni faini aici și sper să îmi pot face mai mulți prieteni”, menționează ucraineanca.
Albina i-a oferit propriul apartament pentru a locui până la sfârșitul lunii iulie, fiind plecată cu soțul într-o vacanță.
„Din august, dacă nu mă voi putea întoarce în țară, voi căuta un alt loc unde să stau”, adaugă Elena.
În prezent, lucrează ca bonă part-time, ajutând la curățenie în casă și pregătind candy bar-uri pentru nunți, în paralel.
„Încerc să fac tot ce pot, folosind toate resursele pe care le am la dispoziție”, afirmă ea.
În rest, îi place campingul, kayakingul, alergatul, iar în fiecare dimineață face yoga.
Rușii încearcă să bombardeze Dnipro: „Fragmentele rachetelor doborâte se împrăștie peste tot în suburbii”
Situația s-a mai liniștit la Dnipro, comparativ cu începutul războiului, dar sirenele continuă să se audă, anunțând sosirea rachetelor, pentru ca oamenii să se ascundă în buncăre sau alte adăposturi, conform spuselor sale.
„Poți auzi cum apărarea aeriană este doborâtă de rachete. Se întâmplă de vreo 5-6 ori pe zi.
Fragmentele rachetelor doborâte se împrăștie peste tot în suburbii, uneori în sate rezidențiale. Au fost puține atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile, dar au fost destule.
De când a început războiul, aeroportul e distrus complet, asemenea depozitelor de combustibil și mai multor unități militare.
Cu toate acestea, situația în orașul meu e mai liniștită decât cea din Kharkiv, un oraș din apropiere. Rușii încearcă să bombardeze Dnipro pentru că nu reușesc să treacă de apărarea noastră mergând pe jos”, descrie Elena.
Viața înainte de război versus cea de acum: „Ne făcuserăm planuri de viitor, dar acum visăm doar la pace în țară”
Înainte de război, locuia împreună cu soțul și lucra în departamentul de marketing ca leading specialist, la o fabrică de carne, un job pe gustul său.
„Obișnuiam să călătorim mult. Am vizitat peste 15 țări împreună și nu ne-am fi imaginat că într-o bună zi vom locui în țări diferite atâta timp, fără să ne vedem în realitate”, împărtășește ucraineanca.
Când a început războiul, șeful său de la fabrica de carne a anunțat că nu va mai avea nevoie de reclame, astfel că nu a primit nicio ofertă de a lucra de la distanță, fiind nevoită să se descurce în România.
„Eu și soțul ne făcuserăm planuri de viitor, ne dorim copii, dar acum visăm doar la pace în țară. E înfricoșător ce se întâmplă”, conchide Elena.
*** *** *** *** *** *** *** *** *** ***
Олена з Дніпра, БІЖЕНКА серед трансільванців: «Коли це закінчиться, все буде Україна!»
Олена, молода українка з Дніпра, знайшла притулок у Клужі з кількома жінками з країни та їхніми дітьми. Вона хоче повернутися до нормального життя у своєму рідному місті, але зараз живе серед трансільванців, далеко від чоловіка, щоб бути в безпеці.
«Я виїхала з Дніпра 4 березня вранці, а через 2 дні прибула до Румунії. Ми виїхали з країни, тому що вночі російські війська почали бомбити Енергодарську АЕС, і наші чоловіки вирішили вислати нас, 4 жінок і їхніх 4 дітей, з країни, щоб залишитися в безпеці», – заявляє вона для Cluj24.
Іншими словами, Олена приїхала до Румунії без рідних.
«Всі залишилися вдома: чоловік, мама, яка доглядає за моєю 96-річною бабусею, і брат, дружина та їхня дитина. Ми спілкуємося через відеодзвінки, кожен дзвінок закінчується фразою «Коли все закінчеця буде Україна!», що для нас означає, що все буде добре», — сказала вона.
Життя в Дежі принесло ій новий досвід
Подруга-українка вже була в Румунії, вона одружена з румуном. Пара запропонувала їй та іншим українцям підтримку з першого дня.
«Її звати Альбіна, і вона сказала мені виїхати з країни, оскільки почалася війна. Вона дуже переживала за мене і мого чоловіка.
Мої румунські друзі знайшли маленький і скромний будиночок в Дежі на 8 осіб, тож перші 2 місяці ми жили там.
Нам допомагали з покупками, чудова жінка на ім’я Феліція готувала для нас, сусіди цікавилися нами. У Дежі ми зустріли багато особливих людей, яким висловлювали свою вдячність при кожній нагоді», – розповідає Олена.
Час від часу вона ходила безкоштовно працювати на цукеркову фабрику Феліції, щоб допомогти їй.
«Я також допомагала їй з прибиранням вдома, іноді допомагала на кухні, в ресторані. Ми також разом доглядали за садом у будинку”, – додає вона.
Вона також працювала продавцем овочів у магазині в Дежі, так що з перших днів у неї було багато нових вражень, а в травні вона переїде в Клуж-Напока.
Прогулянка міською Трансільванією
Місто нагадує ій Дніпро.
«Клуж великий і красивий, з багатьма цікавими місцями та можливостями. Я познайомилася тут з багатьма хорошими людьми і сподіваюся, що зможу знайти більше друзів”, – зазначає українка.
Альбіна запропонувала їй власну квартиру, щоб жити до кінця липня, будучи з чоловіком у відпустку.
«З серпня, якщо я не зможу повернутися в країну, я буду шукати інше місце проживання», – додає Олена.
Зараз вона працює нянею на неповний робочий день, паралельно допомагає з прибиранням будинку і готує батончики на весілля.
«Я намагаюся робити все, що в моїх силах, використовуючи всі ресурси, які є в моєму розпорядженні», — каже вона.
Також вона любить кемпінг, каякінг, біг і щоранку займається йогою.
Росіяни намагаються розбомбити Дніпро: «У передмісті всюди розкидані уламки збитих ракет»
У Дніпрі ситуація заспокоїлася порівняно з початком війни, але сирени продовжують лунати, сповіщаючи про приліт ракет, щоб люди могли сховатися в бункерах чи інших укриттях, за ії словами.
«Чутно, як збивають ракетами ППО. Це відбувається приблизно 5-6 разів на день.
Осколки збитих ракет розкидані скрізь у передмістях, подекуди в житлових селищах. Ракетних ударів по цивільній інфраструктурі було мало, але їх було достатньо.
З початком війни аеропорт був повністю зруйнований, склади палива та кілька військових частин.
Але в моєму місті ситуація спокійніша, ніж у Харкові, сусідньому місті. Росіяни намагаються розбомбити Дніпро, бо їм не вдається пройти нашу оборону пішки», – описує Олена.
Життя до війни проти сьогодення: «Ми будували плани на майбутнє, а зараз лише мріємо про мир у країні»
До війни жила з чоловіком, працювала у відділі маркетингу провідним спеціалістом на м’ясокомбінаті, робота їй до душі.
«Раніше ми багато подорожували. Ми разом побували у понад 15 країнах і не могли подумати, що колись так довго будемо жити в різних країнах, не бачивши один одного наяву», – ділиться українка.
Коли почалася війна, ії начальник на м’ясокомбінаті заявив, що ій більше не потрібна реклама, тому вона не отримувала жодної пропозиції працювати віддалено, будучи змушеною справлятися в Румунії.
«Ми з чоловіком будували плани на майбутнє, хотіли дітей, але зараз лише мріємо про мир у країні. Страшно, що відбувається», – підсумовує Олена.
(Un proiect al Asociației Cluj24 și Fundației Comunitare Cluj, susținut de OXFAM)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ADMINISTRAȚIE
Peste 2.200 de cereri într-o lună, la Cluj, pentru eliberarea noilor cărți electronice de identitate. Sunt gratuite

În perioada 20 martie – 20 aprilie 2025, în județul Cluj au fost depuse nu mai puțin de 2.219 cereri pentru eliberarea noilor cărți electronice de identitate, potrivit unei analize realizate de Consiliul Județean Cluj și Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj.
Noua carte de identitate este gratuită și se eliberează începând cu vârsta de 14 ani.
Peste 2.200 de cereri într-o lună pentru eliberarea noilor cărți electronice de identitate
Începând cu 20 martie, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor din județul Cluj, respectiv Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Turda, Câmpia Turzii și Florești au început preluarea fotografiilor, a amprentelor digitale și a documentelor necesare pentru emiterea noilor acte de identitate.
Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Cluj, distribuția cererilor pe localități este următoarea:
- Cluj-Napoca – 848
- DJEP Cluj – 579
- Dej – 184
- Turda – 184
- Câmpia Turzii – 153
- Florești – 128
- Gherla – 80
- Huedin – 63
Prima carte electronică de identitate în format actualizat din România a fost eliberată în 2 aprilie 2025, la sediul DJEP Cluj, în prezența vicepreședintelui Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, a chestorului de poliție Cătălin-Aurel Giulescu, director general al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul MAI, și a conducerii DJEP Cluj.
Programările pentru obținerea unei cărți electronice de identitate se fac exclusiv online, prin platforma Ministerului Afacerilor Interne.
EVENIMENT
AVERTIZARE de vreme rea la Cluj. Sunt așteptate ploi torențiale, descărcări electrice și grindină

O vertizare de tip nowcasting a fost emisă de meteorologi pentru Cluj-Napoca, dar și alte localități din județ.
Avertizarea Cod Galben este valabilă marți, 22 aprilie, până la ora 21.30.
AVERTIZARE de vreme rea la Cluj
Potrivit meteorologilor, se vor semnala averse torențiale care vor acumula 15 – 25 litri pe metru pătrat, descărcări electrice, și, izolat, grindină de mici dimensiuni.
Codul Galben este valabil pentru Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin, Aghireșu, Baciu, Apahida, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Săvădisla, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Bonțida, Iclod, Luna, Feleacu, Jucu, Căpușu Mare, Mociu, Sic, Chinteni, Gârbău, Călărași, Cămărașu, Căianu, Sânpaul, Fizeșu Gherlii, Cătina, Țaga, Suatu, Petreștii de Jos, Borșa, Bobâlna, Panticeu, Cornești, Așchileu, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Recea-Cristur, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aluniș, Pălatca, Aiton, Buza și Ploscoș.

România are nevoie de o generație tânără puternică, educată, susținută și ascultată. Iar când studenții acestei țări îți trimit o scrisoare – nu doar de intenție, ci de speranță și responsabilitate – ai datoria să răspunzi cu seriozitate și onestitate.
Așadar, am primit o scrisoare de angajament din partea Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și o susțin pe deplin. Nu doar din respect pentru miile de tineri care cred în puterea educației, ci și pentru că am fost și eu acolo. În cămine. În biblioteci. Știu ce înseamnă să visezi, dar să nu te audă nimeni. Știu ce înseamnă să vrei să rămâi în România, dar să nu ai încredere că lucrurile se pot schimba.
George Simion (AUR): Angajamentul meu față de studenți: RESPECT, implicare și transparență
Mă angajez public ca, în calitate de președinte al României, să am un dialog permanent și sincer cu ANOSR și cu toți reprezentanții studenților. Vom construi împreună un calendar clar al măsurilor pentru învățământul superior, vom avea întâlniri regulate și vom pune educația unde îi este locul: în centrul strategiei de dezvoltare a țării.
Voi susține transparența în Administrația Prezidențială și voi desemna un consilier prezidențial dedicat educației și cercetării – un profesionist ales pe criterii meritocratice, care va lucra direct cu voi. Voi insista ca educația să fie inclusă în Strategia Națională de Apărare, pentru că o țară fără un sistem educațional solid este o țară vulnerabilă.
Știu că cererile voastre nu sunt doar pentru voi. Sunt pentru o țară mai bună. Pentru viitorul nostru. Pentru părinții voștri, care vor să vă vadă reușind aici, nu în altă parte. Pentru frații și surorile voastre mai mici, care vor învăța într-o Românie pe care noi o vom face demnă și suverană.
Îmi asum să transform aceste idei în realitate. Nu doar prin semnătură. Ci prin fapte. Cu respect. Cu seriozitate. Cu implicare.
Vă mulțumesc că aveți curajul să vă faceți vocea auzită. Și vă promit că și eu voi avea curajul să nu vă dezamăgesc. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Un bărbat căzut la pământ a fost văzut de mai mulți oameni în zona Platinia, de pe Calea Moților din Cluj-Napoca.
Acesta era, din nefericire, mort, și a fost alertată Poliția.
Bărbat găsit mort 1ntr-o parcare
Polițiștii au fost anunțați cu privire persoana decedată, marți, în jurul orei 06.55. La fața locului a fost direcționată o echipă operativă de polițiști și un echipaj medical, constatând că cele sesizate se confirmă. Bărbatul de 56 de ani era mort.
În urma primelor verificări, nu au fost identificate urme de violență, potrivit reprezentanților IPJ Cluj.
În cauză a fost întocmit un dosar penal privind infracțiunea de ucidere din culpă, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor în care a survenit decesul, iar trupul acestuia a fost transportat la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca pentru efectuarea expertizei medico-legale.
Din informațiile Cluj24.ro, bărbatul ar fi murit din cauze medicale.