Doi titani ai folcolorului românesc autentic, Maria Tănase şi Dumitru Fărcaş. Soarta a făcut ca ei să se întâlnească şi să se admire reciproc, dar tot soarta a făcut ca proiectul lor de a concerta împreună într-un turneu să nu se poată realiza atunci când îl gândiseră, acum zeci de ani. Însă dorinţa lor o împlineşte acum fiica lui Dumitru Fărcaş, Andreea Fărcaş, care aduce împreună amintirea lor la Cluj, în cadrul Festivalului „Dumitru Fărcaş”, sâmbătă, 4 noiembrie, la Casa de Cultură a Studenţilor „Dumitru Fărcaş”, într-un regal folcloric pregătit de Andreea Fărcaş şi colaboratorii săi.

Întâlnirea lui Dumitru Fărcaş cu Maria Tănase

Andreea Fărcaş povesteşte, pentru Cluj24, cum s-u întâlnit şi cum s-au apropit cei doi mari folclorişti.

„Asta-i poza cu prima diplomă internaţională a lui tata.

Premiul 1 la Concursul mondial al tineretului. Helsinki 1962. La doar doi ani după ce a pus pentru prima dată mâna pe taragot. La preselecţia pentru acest concurs era în juriu Maria Tanase, aşa l-a cunoscut pe tata. A fost atât de impresionată de el, de stilul lui interpretativ, de puterea lui de transmitere încât, după concurs a mers în culise şi l-a căutat. I-a cerut adresa si a urmat aceasta scrisoare…

Pentru tata, întâlnirea cu Maria Tanase a fost un moment marcant. Ştia această scrisoare pe de rost, o purta în minte şi în suflet şi i-a fost ghid pentru întreaga sa carieră artistică”, îşi aminteşte Andreea Fărcaş.

Tot Andreea povesteşte cum cei doi urmau să concerteze împreună, doar că soarta s-a opus atunci, pentru că Maria Tănase s-a îmbolnăvit şi a murit. Dar Andreea Fărcaş îi aduce acum împreună pe cei doi.

„Maria Tanase şi-a dorit să faca ceva concert împreuna cu tata sau turneu, din spusele lui tata. Din păcate, dânsa s-a îmbolnăvit şi s-a stins la scurtă vreme. Pentru mine, spectacolul din 3 noiembrie este un proiect pe care mi l-am dorit de când tata nu mai e. E foarte personal pentru mine, pentru ca e „concertul” pe care ei şi l-au dorit şi nu l-au putut face niciodată. E un tribut adus Mariei Tanase la 110 ani de la naşterea dansei şi 85 de la naşterea lui tata”, mărturiseşte Andreea Fărcaş.

„Ăsta cred ca e primul, sau printre primele articole apărute despre tata…Mama le-a catalogat foarte frumos în ordine cronologică şi cele din tara, apoi mai târziu cele din străinatate”

Scrisoarea Mariei Tănase către Dumitru Fărcaş

7 AUGUST 1962
BUCURESTI
DRAGUTULE FARCAS “EL”
AJUNSA DE CATEVA ZILE IN BUCURESTI, MI-AM INVINS OCUPATIUNILE MULTIPLE PE CARE LE AM,
NU CA SA-TI POT SCRIE ACESTE RANDURI, DAR CA SA-MI ADUN GANDURILE SI INTR’O LINISTE
RELATIVA MACAR SA POT FORMULA PE HARTIE CEEA CE DORESC DE LA DTA
VEZI MATA DRAGUTA! N’AM PREA SCRIS MULTE IN VIATA MEA- SI MAI CU SEAMA SCRISORI- DAR
SCRISOARE CA ACEEASCA IN CARE TOATA RESPIRATIA MEA DE ARTIST SA-SI CAUTE LOCUL NU AM
MAI SCRIS NICI O DATA!
VEZI FARCAS “EL” SA NU TE “UMFLI” CA-TI “CADE” NASUL SI TE FACI “URAT” SI “GATA” CU
ADMIRATORII TALENTULUI MATALE!
NU VREAU SA TE NECAJESC DAR VEZI, D-TRU FARCAS ESTI UN MARE ARTIST DAR ATAT DE
TANAR FATA DE MINE CA NU-MI DAU SEAMA DACA “DOAMNE FERESTE” NU FACI SI DTA POATE
DINTRE ACEI CARI INAINTE SA INCEAPA SA “UMBLE” ISI “IAU BOII LUI DUMNEZEU IN CAP”
MI-AI POVESTIT CA MUNCESTI MULT SI AM DEDUS CA ESTI AMBITIOS SI VEZI MATALE ACI STA
MISTERIOSUL “CE” DIN NODUL MATALE GORDIAN.
ESTI AMBITIOS CA SA “PARVII” SAU ESTI AMBITIOS SA RAMAI ARTIST !?!
AS AVEA SA-TI FAC O PROPUNERE, PROPUNERE CARE AR FI GENERATOARE DE “ISPRAVI” MARI.
ACESTE ISPRAVI CONSTAU SI IN GLORI SI IN BANI LUCRURI CARI DIN PACATE NU NE INGADUIE SA
LE DAM DE-O PARTE (DIN NENOROCIRE)
BANII ARZA-I FOCU, N-AR FI ATAT DE PERICULOSI DAR PERICOLUL MARE IL CONSTITUE “GLORIA”
CACI SA STII DRAGUL MEU ACEASTA VA FI LUCRUL IN FATA CARUIA NU VA TREBUI SA TE PLECI
FACAND CONCESII – NEFACAND CONCESII PENTRU OBTINEREA GLORIEI NU VA FI RUSINE SA
CASTIGI ORICAT DE MULTI BANI__ CA DACA ESTI ARTIST SI NU “PRESUPUS”, TOT SARAC VEI
MURII! BANII NU VOR CONTA ASA CUM NU VA CONTA CAT DE MULT VEI CANTA CI CUM VEI
CANTA
EU AM DISCUTAT CU MINE ARTIST SI AM MAI DISCUTAT CU CINEVA CARE PRIN POSIBILITATILE CE
LE ARE NE POATE ASIGURA SI BANII SI GLORIA- DAR DTA VEI FI GATA SA TE ARUNCI IN VARTEJUL
CEL MAI MARE ALATURI DE MINE “ARTISTUL” CA SA REALIZAM O “DRACIE” GIGANTICA?
ACELUI CINEVA CARUIA I-AM EXPLICAT CE “PLAN DE LUCRU” AM, FIIND PE LANGA POZITIA
INALTA CE O ARE SI UN OM CU “ANTENE DE ARTIST” A RAMAS ENTUZIASMAT! RAMANE DE VAZUT
CE CREZI MATALE SI CE RASPUNDE OMUL ARTISTUL DIN “EL”- FARCAS
IN ESENTA FARCASEL ITI SCRIU CA SA-TI ADUC LA CUNOSTINTA CA AM FACUT UN PLAN “ISTET”
SI L-AM EXPUS UNDE TREBUIE!
ACEST PLAN CONSTA INTR’O COLABORARE A DTALE CU MINE. ACEASTA COLABORARE VA
REALIZA UN SPECTACOL, ACEST SPECTACOL VA FI LANSAT SI “EXPLOATAT” VA FI DIFUZAT SI
VIZIONAT— VA FI VIZIONAT DE PRIMA TREAPTA ARTISTICA DEGUSTATOARE A NOASTRA SI DE TOT
CE AVEM MAI PRETENTIOS CA DEGUSTATORI DE ARTA DIN TARA NOASTRA.
RAMANE DE VAZUT DACA AI INCREDERE SI CURAJ CA EU SA-TI PUN LA DISPOZITIE ARIPILE MELE
MULT INCERCATE SI RAZBATATOARE IN ARTA, PE CARE AM PROFESAT-O CU SFIALA SI DEMNITATE
26 DE ANI.
AS FI FERICITA DACA MI-AR FI HARAZIT SA-TI POT AJUTA SA ZBORI, NU SA CALCI, PESTE SPINII
POTECILOR CARI DEALINGUL AU FACUT SA SANGEREZE SUFLETELE ARTISTILOR SI SA-I OPREASCA
LA PREOCUPARI JENANTE CA SA-SI CASTIGE LAURII SI EXISTENTA.
SE NASC ATAT DE RAR OAMENI IZESTRATI CU NOBLETEA ARTISTICA A DTALE INCAT CONSIDER O
DATORIE DE ARTIST SA-TI OFER “ARIPILE” MELE CA SA TE FERESC SA DAI “PIEPT” CU ZIDUL GROS
LA NECHEMATILOR CARI AU AJUNS SA FIE MARI CASTIGATORI DE POZITII, PENTRU CA SI NUMAI
PENTRU CA ARTISTII NU SE AJUTA INTRE EI (IN PARANTEZA, VEZI HELSINKY—) DAR “ATATA
PAGUBA”…
EU VOI PLECA INTR-UN TURNEU SI PE ZIUA DE 14 AUG SI 15 AUG SUNT IN BUCURESTI.— VINO
URGENT LA BUCURESTI, ADICA SA FI LA MINE (STR POPA NAN 32) IN ZIUA DE 14 AUGUST
DIMINEATA SA STAM DE VORBA SI SA MERGEM UNDE SUNTEM ASTEPTATI — EU ITI VOI SUSTINE
CHELTUIELILE DE DRUM SI VEI DORMI LA NOI.
TE IMBRATISEZ CU TOATA CALDURA, PRIETENIA SI ADMIRATIA, A DTALE,
MARIA TANASE

Programul Festivalului „Dumitru Fărcaş”

Orchestra Naţională Lăutarii din Chişinău şi maestrul Nicolae Botgros vor fi prezenţi pentru prima dată în Cluj-Napoca, unde vor concerta la Festivalul Dumitru Fărcaş, în data de 4 noiembrie, la Casa de Cultură a Studenţilor.

„Cu mare bucurie, Fundaţia Dumitru Fărcaş anunţă că în 4 noiembrie, de la ora 18,00, într-un Concert folcloric de gală ce se va desfăşura la Casa de Cultură a Studenţilor Dumitru Fărcaş, publicul iubitor de folclor va avea ocazia să îi vadă şi să îi asculte pentru prima dată la Cluj-Napoca pe virtuoşii instrumentişti ai cunoscutei Orchestre ‘Lăutarii’ din Chişinău condusă de maestrul Nicolae Botgros. Cea mai apreciată orchestra de muzică populară din întreg spaţiul românesc, Orchestra Naţională ‘Lăutarii’ din Chişinău a participat la prestigioase evenimente cultural-artistice din România, în emisiuni de mare popularitate cum ar fi ‘O vedetă populară’, ‘O dată în viaţă’, dar şi la Festivaluri precum ‘Cerbul de Aur’, ‘Maria Tănase’, ‘Mamaia’ şi ‘Pe marginea Dunării’. În anul 1978, violonistul Nicolae Botgros preia conducerea orchestrei ‘Lăutarii’, reuşind într-un timp record să plaseze orchestra în prim-planul muzicii populare, devenind un simbol şi un reper în domeniu”, se arată într-un comunicat al organizatorilor festivalului.

Totodată, Fundaţia invită spectatorii să celebreze „zestrea inestimabilă” pe care maestrul Dumitru Fărcaş ne-a lăsat-o, în cadrul aceleiaşi gale, alături de îndrăgiţii solişti: Angela Buciu, Florica Zaha, Veta Biriş, Matilda Pascal Cojocăriţa, Traian Jurchela, Ovidiu Barteş, Ştefan Cigu, Gheorghe Radu, Petrică Popa, Cristian Totpati şi Ansamblul folcloric DOINA.

De la ora 21,00, Festivalul se va încheia cu evenimentul Hori şi joc pe muzica unor tarafuri tradiţionale din Transilvania, Maramureş şi Banat, (Taraful lui Emiluţ de la Gherla, Fraţii Sicuţa din Botiza şi Taraful Fraţii Vincu, Banat) cărora li se vor alătura şi alţi instrumentişti şi tânăra generaţie de taragotişti.

„Cele două evenimente vor avea loc sâmbătă, la Casa de Cultură a Studenţilor Dumitru Fărcaş din Cluj-Napoca, iar biletele sunt disponibile online bilete.ro/festivalul-dumitru-farcas/ şi în magazinele Inmedio & RELAY, Vodafone, Germanos – Telekom, Oficiile Poşta Română, precum şi în Agenţia de bilete a Operei Naţionale Române Cluj-Napoca”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, joi şi vineri, 2 şi 3 noiembrie, Festivalul propune alte două „evenimente de suflet”, la care accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.

„În 2 noiembrie, de la ora 18,00, va avea loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Vernisajul Dumitru Fărcaş – OMUL din spatele taragotului – o călătorie vizuală şi sonoră ce ne invită să descoperim multe detalii mai puţin ştiute despre taragot şi instrumentele de suflat tradiţionale în inima tradiţiilor româneşti. Alături de Călin Han, Toth Jozsef, dar şi mulţi alţi invitaţi, vom explora lumea maestrului Dumitru Fărcaş, descoperind povestea omului din spatele muzicii ce a atins sufletele a multor generaţii. Va fi o seară plină de amintiri, muzică şi comunitate, într-o atmosferă caldă şi primitoare, completată de o degustare de vin”, se menţionează în comunicat.

Ziua a doua a festivalului aduce mai aproape de „rădăcinile noastre culturale printr-un concert tribut emoţionant”. În 3 noiembrie, de la ora 18,00, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca va avea loc un concert tribut pentru Maria Tănase şi Dumitru Fărcaş. „Alături de invitaţii Irina Sârbu, Cristian Totpati, Orchestra New Hope – dirijor Simona Strungaru, Taraful Fraţilor Cazanoi, dar şi de actriţa Elena Ivancane ne vom lăsa purtaţi de muzică, redescoperind frumuseţea şi profunzimea folclorului românesc. Fiecare notă muzicală va fi o punte între trecut şi prezent, între inimile noastre şi esenţa autentică a culturii noastre”, mai menţionează organizatorii.

Dumitru Fărcaş, scurt CV

Dumitru Fărcaş (12 mai 1938, Groşi, Maramureş, 7 august 2018, Cluj-Napoca), taragotist de muzică populară. Făcea parte dintr-o familie cu tradiție muzicală. Bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier.

Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 urmează cursurile Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi.

Dumitru Fărcaș și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureşul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de Cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

Premii obţinute

1962 – Premiul I și titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, Helsinki.
1972 – Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.
1991 – Laureat al Premiului Ethnos.
1999 – Laureat al Festivalului „Smithsonian Folklive Festival”, Washington.
1999 – Premiul I la Festivalul Internațional de la Bruxelles.
2000 – Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică și Dans „Cele cinci Lyre”, Budapesta.
Dumitru Fărcaș a primit titlul de „Cetățean de onoare” al orașului Phenian (Coreea de Nord) și al orașelor Cluj-Napoca, Bucureşti, Reţişa şi Baia Mare. A fost președinte de onoare al Congresului Internațional al Taragotiștilor.
Președintele Ion Iliescu i-a conferit, pe 29 noiembrie 2002, Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. El i-a conferit pe 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.
În martie 2008, Dumitru Fărcaș a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

*Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București, România – d. 22 iunie 1963, București, România) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră, de către Nicolae Iorga, în anul 1938.