FOTO. Din pasiune pentru plante medicinale. Prof. dr. Marcel Duda de la USAMV Cluj vrea să facă un soi autohton de agastache

Prof. dr. Marcel Duda de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca este pasionat de plante medicinale încă din studenție. El produce și vinde ceaiuri din plante crescute pe un teren al universității, iar noua „senzație” este ceaiul de agastache.

O plantă mai puțin cunoscută, poate, publicului larg, agastache a ajuns în România în urmă cu aproape 20 de ani și este cultivată și de profesorul clujean.

Din pasiune pentru plante medicinale. Prof. dr. Marcel Duda de la USAMV Cluj vrea să facă un soi autohton de agastache

Prof. dr. Marcel Duda de la Disciplina Fitotehnie din cadrul Facultății de Agricultură a USAMV Cluj-Napoca este pasionat de plantele medicinale și a ajuns nu doar să facă ceaiuri, ci și să le și vândă.

„Aici, la USAMV Cluj-Napoca, mi-am făcut lucrarea de diplomă și eram de pe atunci pasionat de plante medicinale. Cumpăram toate cărțile pe care le găseam despre utilizarea, culegerea și prelucrarea acestor plante.

Îmi făceam atunci, că eram mai preocupat de cum arăt și mi se părea că îmi cade părul, ceai de urzică și mă tratam. Pentru colegi era ceva ieșit din comun”, povestește prof. dr Marcel Duda.

Acesta a ajuns să predea chiar Plante medicinale la studenții din anul IV de la Agricultură și să își ducă pasiunea mai departe.

Ceaiuri din plante crescute la USAMV Cluj-Napoca

„Avem un teren mare la Hoia, în partea sudică a pădurii, și am reușit să îl prelucrez și să plantez pe 350 de metri pătrați, deocamdată. Dar de acolo am ajuns să pregătim ceaiuri și să le distribuim în magazinele universității. Cel mai <<de senzație>> este ceaiul de agastache”, spune profesorul.

Acesta a explicat că agastrache este o plantă mai nouă în țara noastră, fiind adusă de aproape 20 de ani. O plantă pentru care a și condus primul doctorat, al Cristinei Matei, acum 15.

„Atunci am studiat planta și merge foate bine în zona noastră, cu condiția să fie teren însorit și să nu fie o zonă prea rece, de munte. Nu îi place apa multă, deci numai bine având în vedere schimbările climatice. E o plantă care se poate adapta la secetă, își strânge frunzele ca și porumbul și rezistă bine”, explică prof. dr. Marcel Duda.

Cum se produce ceaiul

Pe terenul de la Hoia, profesorul a plantat și echinaceea, gălbenele, cătină, pe post de gard, dar și lavandă, salvie și roiniță, pe lângă agastache. Din toate face ceaiuri.

Prof. dr. Marcel Duda a și explicat cum decurge corect procesul.

„Plantele se recoltează la început de înflorit, ca să aibă conținutul maxim de principii active, și se usucă în condiții de umbră, în spațiu uscat. Nu se recomandă o cădură mai mare de 35 de grade la plantele care conțin uleiuri volatile, ca acestea să nu se piardă.

Eu am un pod și le pun pe niște rame și acolo se usucă foarte bine. După aceea le împachetăm în pungi de folie speciale, 35 – 40 de grame. Noi le facem manual. Lucrez cu colegii și cu studenții, sigur, în condiții de igienă”, a spus acesta.

Ceaiurile de la USAMV Cluj-Napoca au început să se vândă destul de bine și sunt tot mai căutate în perioada iernii. Asta pentru că mulți clujeni aleg să se trateze natural în sezonul virozelor.

Cum se prepară corect un ceai

Sunt o multitudine de ceaiuri și, chiar dacă sunt vrac sau ambalate în pliculețe separate, e bine de știut cam cât trebuie ținute în apa fierbine, tocmai ca să nu își piardă proprietățile.

„La ceaiurile aromate e important ca materialul vegetal să nu fie fiert. Acesta se pune în apa fierbinte, se scufundă, eventual se mișcă puțin și se ține doar 3 minute, nu mai mult pentru că altfel pierde din valoare.

Cel din flori se ține și mai puțin, iar cel de gălbenele, de exemplu, se poate ține în apă fierbinte și 5 minute”, spune prof. dr. Marcel Duda.

Pe pungile de ceai produse de profesor găsiți, însă, toate informațiile de care aveți nevoie pentru a face un ceai „ca la carte”. Acestea au fiecare un cod QR care poate fi ușor accesat.

„Este un mod modern de primi informații și tot acolo se poate vedea și modul de a face ceaiul”, a precizat profesorul.

Ce proprietăți are ceaiul de agastache, „planta magică”

Potrivit prof. dr. Marcel Duda, planta de agastache este foarte bună pentru sistemul digestiv, fiind un calmant, un liniștitor pentru stomac.

„Este foarte bună și la răceli. Preventiv, întărește organismul împotriva viozelor, iar curativ, în timpul afecțiunii, ajută organismul pentru însănătoșire”, precizează acesta.

Mai mult, agastache se poate folosi și ca îndulciutor.

„Nu va îndulci la fel de mult ca ștevia, dar nu mai trebuie pus zahăr sau miere, pentru că este dulce. Și se poate folosi și în salate, iar frunzele proaspete ca îndulcitor în diferite mâncăruri.

Este o plantă foarte interesantă, inclusiv ornamental. Nu mai vorbesc de albine sau alte insecte, care o caută. Deci este și o plantă meliferă, iar mierea are o culoare mai închisă, ca de mană”, explică profersorul.

Agastache, mai spune acesta, este o plantă perenă, care durează peste 10 ani în cultură, ceea ce este un avantaj pentru că trebuie doar îngrijită și recoltată, iar primăvara următoare crește singură.

Cu alte cuvinte, sunt numeroase motivele pentru care profesorul clujean vrea să facă un soi autohton de agahstache.

De unde vine planta

Agastache este o plantă medicinală şi aromatică. Numele genului provine de la grecescul „agatos”, cuvânt care înseamnă „admirabil”. Este numită şi „planta magică”, după cum se arată pe site-ul USAMV Cluj-Napoca.

A fost folosită frecvent în scop terapeutic de indienii din America de Nord, de unde și provine, sub formă de infuzie sau cataplasme. Are și proprietăţi antivomitive, antibacteriene şi antifungice, se mai arată pe site-ul universității.

Ceaiul de agastache, la fel ca și celelalte ceaiuri medicinale produse de prof. dr. Marcel Duda, se găsesc la magazinele USAMV Cluj-Napoca pe Calea Mănăștur nr. 7, capăt str. Liviu Rebreanu, dar și la standul de la mall-ul din cartierul Gheorgheni.