FOTO. Despre comunism, Nicolae Ceaușescu și memoria sa la 32 de ani distanță

La aproape 32 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, memoria trecutului comunist continuă să suscite intrepretări diverse și de cele mai multe ori contradictorii. Versiunea oficială, care insistă asupra caracterului represiv al regimului comunist, se lovește de indiferența tinerilor, dar și de sentimentele nostalgice după comunism ale unei părți a populației.

Nostalgia comunistă se concentrează invariabil asupra persoanei și activității ultimului lider comunist, Nicolae Ceaușescu. În anii’90, oricine încerca să-și exprime o amintire pozitivă despre „tiranul” Ceaușescu era taxat ca „nostalgic comunist”, o persoană înapoiată, înrădăcinată în trecut și, prin urmare, nereceptivă la reformele economice și democratice ale noii puteri. Situația s-a schimbat gradual începând cu a doua parte a anilor 2000.

Amintirile despre „vremurile bune” din comunism au câștigat teren în lumina problemelor sociale cauzate de criza economică mondială din 2008, în timp ce condamnare oficială a regimului comunist ca „ilegitim și criminal” a făcut posibilă rememorarea pozitivă a trecutului comunist.

Această evoluție este reflectată și de modul în care memoria despre Nicolae Ceaușescu  s-a schimbat de la evenimentele din decembrie 1989. Imediat după căderea regimului său, portretul oficial al liderului comunist a fost dat jos de pe pereții claselor și ai instituțiilor de stat și ars în piețele publice.

Totodată, protestatarii l-au vandalizat, prezentându-l pe Ceaușescu ca vampir, însetat de sângele poporului, împotrica căruia a ordonat Armatei să tragă în zilele Revoluției din decembrie 1989.

Începând cu mijlocul anilor 2000, imaginea și memoria lui Ceaușescu au revenit în spațiul public românesc în forme inedite și registre diferite, care îmbinau, de cele mai multe ori, ironia și umorul. Un exemplu în acest sens este desenul stradal creat de Dumitru Gorzo, în care binecunoscutul portret al lui Ceaușescu este dublat de o pereche de aripi de înger.

O altă variantă, inspirată de binecunoscutul filmul Terminator și de celebra frază a lui Arnold Schwarzenegger (I’ll be back), folosește portretul liderului român, anunțând prezența sa în dezbaterile privind memoria comunismului în România

Imaginea lui Nicolae Ceaușescu capătă, de asemenea, și un alte semnificații în arta contemporană românească. \Un exemplu în acest sens este lucrarea lui Alex Gâlmeanu, Dulcea propagandă. Ea constă din câteva pahare cu prăjitura italiană Tiramisu, care au pudrat cu cacao portretul binecunoscut al lui Ceaușescu. Această prăjitură „nostalgică” a fost expusă în câteva galerii de artă, iar publicul a fost invitat să consume deliciosul desert, inclusiv portretul liderului român.

Imaginea lui Nicolae Ceaușescu este resemnificată și în alte două experimente artistice ale lui Alex Gâlmeanu, Cartea de colorat și Cubul Rubik sau Versiunile comunismului. Fiecare dintre ele utilizează imaginea liderului român ca un proiect în lucru. Cartea de colorat folosește portretul său tipărit pe 60 de pagini, pentru a fi colorat de cei care o răsfoiesc.

 

Cubul Rubik are fiecare dintre cele șase fețe acoperite cu portretul lui Ceaușescu în diferite culori. Provocarea adresată de artist publicului său nu este de a recompune imaginea pe fiecare parte cu aceeași culoare, ci de a oferi posibilitatea de a interpreta într-o notă personală portretul cunoscut al lui Nicolae Ceaușescu.

Consumul de produse care au supraviețuit căderii comunismului s-a bazat și el pe valorificarea imaginii lui Nicolae Ceaușescu. Binecunoscut înainte de decembrie 1989, săpunul Cheia a creat Omagiu Ceaușescu, un săpun care reproduce portretul lui Nicolae Ceaușescu, având imprimată în relief, chiar și semnatura sa.

Și nu în ultimul rând, portretul lui Nicolae Ceaușescu a fost sursă de inspirație pentru realizarea unor tatuaje. În 2012, artistul tatuator Szikszai Jozsef Janos din Brașov a câștigat premiul la categoria „Best Of Color” cu un portret al lui Ceaușescu tatuat pe spatele unui tânăr. Acesta declara că, deși a trăit doar 12 ani în comunism, a „avut o copilarie frumoasă” și că „există înca mulți nostalgici după acea perioadă și eu sunt unul dintre ei”.

Cercetarea pentru redactarea acestui text s-a realizat în cadrul proiectului CNCS-UEFISCDI pentru Tinere Echipe PN-III-P1-1.1-TE-2019-0025 din PNCD III.

Manuela Marin, Maria-Alina Asavei

Centrul interdisciplinar de cercetare Arte, Politici, Memorie, Societate (PolArt)

Facultatea de Științe Politice, Universitatea București

Surse foto: Prosport.ro, blog.alexgalmeanu.ro, newsbv.ro, săpunulcheia.ro

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News