FOTO. Cum ajută cercetătorii clujeni la stoparea bolii Huntington. Proiect finanțat prin PNRR cu 1,2 milioane euro

O echipă de cercetători de la Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS) din Cluj-Napoca lucrează la un proiect finanțat prin PNRR care are ca scop dezvoltarea unei terapii genetice inovatoare pentru boala Huntington.

Echipa a făcut recent parte dintr-un grup mai mare de cercetători condus de profesor Sarah Tabrizi din Marea Britanie, care este specialistul numărul 1 în lume în ceea ce privește boala Huntington.

Huntington este o boală neurodegenerativă ereditară rară gravă, care apare de obicei la vârsta adultă și, în prezent, nu are un tratament curativ. Evoluția bolii duce, treptat, la pierderea controlului mișcărilor, tulburări cognitive și schimbări de comportament, afectând profund viața pacienților și a familiilor lor. Simptomele apar între 30 și 50 de ani, dar boala poate debuta mai devreme sau mai târziu.

Boala poate fi ținută pe loc

”Scopul nostru final este să identificăm substratul molecular al bolii, care apoi poate deveni țintă terapeutică. Practic, noi vrem să spunem companiilor farmaceutice că gena MSH3 este foarte importantă ca să țină în șah aceste expansiuni necontrolate ale ADN-ului, care duc la declanșarea bolii Huntingtoniar proteina devine o țintă terapeutică, care poate fi țintită cu nucleotide antisens, cum arătăm în articolul științific recent publicat. Boala nu dispare, în schimb poate fi ținută în șah, să nu mai evolueze.

Fiind o boală neurodegenerativă, odată ce începe, neuronii încet, încet se degradează și, practic, îți distruge mobilitatea corpului.

Și dacă noi  țintim de la început această proteină, ținem boala pe loc, iar pacientul trăiește cu boala, ceea ce nu este problemă”, a declarat pentru Cluj24, dr. Mihai Miclăuș, membru al echipei.

Proiect PNRR pe trei ani

Acesta a explicat de ce o echipă de cercetători clujeni a fost cooptată în proiect.

”Noi existăm aici în Cluj ca și echipă ca urmare a demersurilor profesorului Gabriel Balmuș, de la Universitatea din Cambridge, care a câștigat în 2023 un proiect finanțat prin PNRR, de 1,2 milioane de euro (peste 7 milioane de lei).

Având la dispoziție acești bani pe trei ani, până în iunie 2026, el a putut să ne angajeze pentru a dezvolta sectorul de neuroștiință din România, practic să dezvolte o nouă echipă și să ne axăm cu preponderență pe bioinformatică.

În România găsim, încă, o resursă umană înalt calificată, care face bioinformatică, și o face cu bani mai puțini decât un bioinformatician din Vest.

Prof. Balmuș este conducătorul echipei și, având aceste colaborări internaționale, grupul profesoarei Sarah Tabrizi avea nevoie de bioinformaticieni, astfel că a fost o potrivire perfectă”, a menționat cercetătorul clujean.

Cercetare de frontieră

Cercetătorii clujeni au, în cadrul proiectului, target-uri foarte bine punctate și investighează mai multe gene, încercând să înțeleagă funcțiile lor prin diverse mutații, pentru a găsi, în final, potențiale ținte terapeutice.

”Noi facem aici cercetare de frontieră, cercetare fundamentală, iar de aici până la aplicabilitatea practică trebuie să treacă mai mult timp.

Un rezultat palpabil este articolul publicat recent în revista Science Translation Medicine în care se arată pe modelul de șoarece că, dacă noi injectăm în creier o bucată mică de ARN, aceasta stopează boala, ceea ce înseamnă sâmburii unui tratament pentru boala Huntington.

De aici încolo urmează trialurile clinice. Boala nu este tratabilă, ci evoluția sa poate fi stopată. Speranțele sunt mari în urma rezultatelor cercetărilor noastre”, a mai menționat Mihai Miclăuș.

Server de 30.000 de euro

Acesta a subliniat cât este de important PNRR ca sursă de finanțare pentru proiecte de cercetare, mai ales în condițiile în care echipa clujeană a beneficiat, pe lângă specialiști cu înaltă calificare, și de aparatură performantă, la standarde internaționale.

”Avem un server de bioinformatică, un server computational puternic, care a costat 30.000 de euro. În cadrul proiectului, noi analizăm diverse date, rezultate în urma secvențializării AND/ARN-ului extras din celule. Datele brute sunt uriașe, fiind vorba de sute de GB de informație.

Noi trebuie să luăm aceste date și să folosim genomul uman ca referință pentru procesarea și înțelegerea lor. Această analiză are nevoie, în primul rând, de spațiu de stocare de sute de GB sau TB de informație și de putere de calcul, adică de procesoare foarte puternice. Cu cât sunt mai multe probe, cu atât analizele durează mai mult, unele chiar o lună.

Serverul nostru înseamnă undeva la 15 computere și rulează peste noapte, iar dimineață produce un rezultat intermediar. Un lucru e clar, nu am putea face aceste analize pe un laptop sau pe un desktop normal. Serverul poate încărca 1TB de informație și să facă diverse conexiuni între ele”, a mai explicat Mihai Miclăuș.

Comparație între finanțarea PNRR și cea din România

Potrivit acestuia, dacă profesorul Gabriel Balmuș ar fi vrut să vină în România să adune o echipă de cercetare avansată beneficiind de fonduri românești, n-ar fi putut pentru că mecanismele financiare sau proiectele de cercetare în România sunt gândite pentru un sistem în care cercetătorul este deja angajat și are un salariu de bază, iar aceste proiectele îl ajută doar să îi crească puțin salariul.

”Un proiect de tip flagship programs de cercetare în România (anume, Proiecte de Cercetare Exploratorie) are un buget de 1,5 milioane de lei, comparativ cu peste 7 milioane cât are proiectul nostru”, susține cercetătorul clujean.

Boala Huntington are o incidență de 5-10 cazuri la 100.000 de persoane la nivel global, astfel că afectează între 400.000 și 800.000 de oameni din întreaga lume.

Componența echipei HUNTGEN de la Cluj

Prof. Gabriel Balmuș – director al Departamentului de Neuroștiințe Moleculare la Transylvanian Institute of Neuroscience și profesor la Universitatea Cambridge, Marea Britanie;

Dr. Ioana Ardelean – doctorat obținut în 2013 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu stagii doctorale și postdoctorale la WSL Birmensdorf (ETH), Elveția;

Cătălin Coltău – student doctorand la Universitatea „Babeș-Bolyai”;

Samuel Dolean – student doctorand la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;

Dr. Dragoș Leordean – doctorat obținut în 2018 la Universitatea Oxford, Marea Britanie;

Dr. Andrei-Ștefan Lia – doctorat obținut în 2020 la Universitatea Fribourg, Elveția;

Dr. Mihai Miclăuș – doctorat obținut în 2011 la Universitatea Rutgers, SUA.