Clujeni de 5 stele
FOTO. Cum a murit „Crăişorul munţilor”. 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu. Statuia sa de la Cluj trebuia să fie alta
În 10 septembrie 1872, acum 150 de ani, grav bolnav fiind, a murit Avram Iancu. Sfârşitul său a fost descris de istoricul Silviu Dragomir. Şi‑a dat sufletul în urma unei hemoragii. Moartea l-a găsit cu fluierul de cireş şi jalba către împărat. Pe lângă amănuntele morţii sale, ce se ştie mai puţin e şi faptul că Avram Iancu ar fi trebuit să aibă o altă statuie la Cluj, nu cea actuală, din piaţa care îi poartă numele.
Cum a murit „Crăişorul munţilor”
“În cursul anului 1872, Iancu se simţea bolnav şi istovit de puteri. În lunile de primăvară a fost îngrijit timp mai îndelungat în spitalul din Baia de Criş. Avusese o puternică hemoragie. Tusea ce‑l chinuia nu mai era chip să se potolească. Către sfârşitul lunii august petrecu câteva zile la preotul Toma Faur din Valea Bradului.
Pe urmă a plecat din nou spre Baia de Criş. Aici îl ajunge secera morţii la 10 septembrie a aceluiaşi an. S‑a culcat pe o rogojină de cu seară la cartierul său obişnuit, în casa brutarului Ion Stupină, zis Lieber. A doua zi dimineaţa şi‑a dat sufletul în urma unei noi hemoragii, înfrânt acum definitiv de „viforele timpului”. Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrenţuită, fluierul de cireş şi jalba către împărat, unsă şi mototolită”, arată istoricul Silviu Dragomir.
Înmormântarea sa a avut loc în 13 septembrie 1872.
Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849
Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849 şi al armatei populare din Transilvania, s-a născut la Vidra de Sus, în 1824, potrivit volumului ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).
Născut într-o familie de moţi înstăriţi, Avram Iancu a urmat Liceul piariştilor din Cluj, unde a studiat ”umanităţile” (1841) şi filosofia (1842-1844), şi, mai târziu, Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.
Fervent susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, unde a venit însoţit de 10.000 de moţi, a fost ales membru al Comitetului Naţional Permanent, organism de conducere a Revoluţiei române.
VEZI ŞI:
VIDEO. Unde îşi ascundea Avram Iancu documentele. Scrinul cu sertar secret. Piesă cumpărată de Goga, găzduită la Ciucea, Cluj
După ce, la 17/29 mai 1848, Dieta Transilvaniei de la Cluj, în care românii nu erau reprezentaţi, a votat uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi, mai ales, după ce s-a trecut la reprimarea sângeroasă a mişcării româneşti de la Mihalţ de către autorităţile maghiare, Avram Iancu a cerut românilor să se opună acestor măsuri ”cu lancea, ca Horea”. Astfel a organizat o armată între Arieşul Mare şi Arieşul Mic (iunie 1848).
În cadrul celei de-a treia adunări a românilor de la Blaj, din 3/15-16/28 septembrie 1848, a avut o contribuţie semnificativă la adoptarea unui nou program revoluţionar care cuprindea: schimbarea aşezămintelor sociale şi politice din Transilvania prin recunoaşterea naţiunii române şi reprezentarea ei proporţională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria, acceptarea constituţiei liberale austriece din 25 aprilie 1848.
Comitetul Naţional Român de la Sibiu a organizat în perioada următoare, pe ţinuturi, 15 legiuni româneşti înarmate, avându-i în frunte pe revoluţionarii Ioan Axente Sever, Alexandru Bătrâneanu, C. Romanu-Vivu, Ioan Buteanu ş.a. Avram Iancu a fost desemnat comandant al Legiunii Auraria Gemina, cu sediul la Câmpeni, ocupându-se de coordonarea tuturor acţiunilor militare din zona Apusenilor, aprovizionând trupele cu hrană, arme şi muniţie, în condiţii foarte grele.
În tabăra revoluţionară a lui Avram Iancu din Apuseni şi-au găsit adăpost numeroşi exilaţi politici din Moldova şi din Ţara Românească, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru G. Golescu, Ion Ionescu de la Brad, I. Bălăceanu, pictorul Barbu Iscovescu ş.a.
Intrarea pe pământul Transilvaniei, în decembrie 1848, a generalului polonez Iosif Bem, comandant suprem al trupelor revoluţionare maghiare din această provincie, a determinat restrângerea zonei controlate de legiunile româneşti. În prima decadă a lunii februarie 1849, în urma unei mari bătălii a fost ocupată Simeria, apoi în martie au fost ocupate Sibiul şi Braşovul.
În aprilie, Avram Iancu s-a întâlnit cu deputatul Ioan Dragoş, trimis de Kossuth Lajos, conducătorul revoluţiei maghiare, pentru a se ajunge la o înţelegere, dar fără niciun rezultat. În mai 1849, cu excepţia Timişoarei şi a zonei Munţilor Apuseni, întreg teritoriul Banatului şi Transilvaniei era sub ocupaţia armatelor ungare, potrivit lucrării ”Revoluţia română de la 1848” (Editura Politică, Bucureşti, 1969).
A urmat sfaturile lui Bălcescu
Urmând sfaturile lui Nicolae Bălcescu, cu care avusese lungi discuţii, chiar în tabăra sa din Munţii Apuseni, Avram Iancu s-a arătat gata pentru o înţelegere comună româno-maghiară. În urma unor îndelungi tratative, s-a ajuns la o înţelegere semnată la 2/14 iulie 1849, la Seghedin, de Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române, iar din partea maghiară de Kossuth Lajos, liderul revoluţiei maghiare.
Prin această înţelegere, guvernul revoluţionar maghiar îi obliga pe români să depună armele în decurs de două săptămâni, în schimbul acordării de către guvernul maghiar a amnistiei.
Documentul consfinţea folosirea limbii române în administraţie, şcoală şi biserică. Se desfiinţau claca şi celelalte privilegii feudale. Aceste concesii făcute de maghiari au fost considerate ca nesatisfăcătoare de Adunarea românilor, desfăşurată la Zlatna. Românii conduşi de Avram Iancu au decis să păstreze neutralitatea în conflictul dintre maghiari şi armatele ţariste şi austriece.
La 1/13 august 1849, la Şiria, lângă Arad, armata revoluţionară maghiară a capitulat în faţa celei ţariste şi revoluţia maghiară a fost înfrântă. La scurt timp şi armata română a fost obligată să depună armele.
Decorat de ţarul Rusiei
Avram Iancu a continuat să susţină cauza românilor şi după înfrângerea Revoluţiei, aflându-se printre cei care au înmânat memorii împăratului de la Viena (februarie şi august 1850), dar fără a se concretiza ceva. Popularitatea de care se bucura în rândul românilor era incomodă pentru autorităţile austriece. Avram Iancu a fost arestat la un târg de ţară din Hălmagiu (15 decembrie 1849), însă a fost eliberat imediat în urma presiunii populare. Forţat de poliţie să părăsească oraşul, a revenit în Munţii Apuseni.
A fost decorat de ţarul Rusiei, pentru vitejia sa, cu ordinul Sf. Ana clasa a II-a, dar şi de împăratul Francisc Iosif, pe care, însă, l-a refuzat. Alungat din Viena (februarie 1851), a fost arestat din nou (17 august 1852) şi trimis la Alba Iulia, apoi la Sibiu unde a fost judecat şi achitat. A refuzat invitaţia de a-l întâlni pe împăratul Austriei, Franz Joseph I, care a vizitat Transilvania în perioada iunie-iulie 1852, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Avram Iancu a încetat din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat, la Ţebea, lângă ”Gorunul lui Horea”. AGERPRES
Statuia sa de la Cluj trebuia să fie alta
În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu (în imagini, arhiva Cluj24), autorul, Alexandru Ciura, explica, la începutul anilor 1920, necesitatea ridicării unei statui a “Crăişorului munţilor”. Era în 1924, la 100 de ani de la naşterea sa.
“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru national: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani dela naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura, în cartea sa.
De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”. Şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, pretură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.
Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.
„Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei. În spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional. În acest scop, s-a constituit un comitet executiv şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922. Iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet. Dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.
De ce nu s-a mai ridicat statuia
Tot istoricul clujean arată că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926, dar că, din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l prezinte călare pe Avram Iancu.
“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în constucţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă la acea vreme. S-a aprobat contractul, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Potrivit acestuia, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel -arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară, foarte fumoasă.
Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de scuptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului de atunci, Gheorghe Funar. Dar, potrivit specialiştilor, aspectul monumentului lasă mult de dorit din punct de vedere artistic.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un eveniment rutier a avut loc joi dimineață pe strada Emil Isac, din municipiul Cluj-Napoca, iar din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 41 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, care se deplasa de pe strada Sindicatelor înspre strada Emil Isac, nu ar fi acordat prioritate de trecere unei biciclete condusă de o femeie de 42 de ani, din același municipiu, intrând în coliziune cu aceasta.
”În urma evenimentului a rezultat rănirea femeii de 42 de ani, ulterior fiind transportată la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate.
Testările cu aparatul etilotest au rezultat negative.
În continuare se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au transmis polițiștii clujeni.
Popularitatea vehiculelor electrice este în continuă creștere la nivel mondial. Având în vedere că tot mai mulți șoferi sunt interesați să achiziționeze un vehicul electric, acest nou segment de cerere se reflectă și în piața mașinilor second hand.
„Potrivit lui Matas Buzelis, expert automobilistic din cadrul companiei de date auto carVertical, vânzătorii necinstiți pot modifica kilometrajul mașinilor electrice pentru a ascunde starea reală a bateriei și pentru a crește valoarea vehiculului. Ce ar trebui să ia în considerare cumpărătorii atunci când cumpără o mașină electrică la mâna a doua?
Modelele Tesla domină piața mașinilor electrice rulate
Vehiculele electrice mai scumpe se depreciază mai repede și prin urmare cumpărătorii aleg adesea să cumpere mașini vechi de câțiva ani care și-au pierdut deja o parte semnificativă din valoare. Acest lucru este relevant în special pentru șoferii care achiziționează un vehicul electric în leasing și care doresc să evite plățile lunare mari.
Vreți să cumpărați un vehicul electric la mâna a doua? Atenție la ÎNȘELĂTORII
Tesla Model 3 este vehiculul electric cel mai frecvent verificat pe platforma carVertical (cu o pondere de 16,1% din toate verificările vehiculelor electrice). Acest model este cunoscut pentru deprecierea redusă și pentru popularitatea ridicată de care se bucură pe piața autoturismelor rulate. Model S (11,84%), Nissan Leaf (11,83%), Audi e-tron (9,8%) și Volkswagen Golf (9,5%) se numără și ele printre cele mai verificate modele EV.
„Tesla are o imagine puternică pe piața vehiculelor electrice și mulți șoferi își doresc un model de la acest producător. Aceste mașini oferă kituri excelente de siguranță și tehnologie, precum și autonomie mare după o încărcare completă. Cel mai important avantaj este că își păstrează foarte bine valoarea în timp. Puteți găsi prețuri foarte bune pentru un Model 3 la mâna a doua, dar cu siguranță nu sunt cele mai ieftine opțiuni”, explică Buzelis.
Un kilometraj ridicat înseamnă o baterie uzată
Producătorii de vehicule electrice oferă de obicei o garanție pentru baterii de 8-10 ani sau de 160.000 de kilometri. Cu cât kilometrajul unui vehicul electric este mai mare, cu atât starea bateriei acestuia poate fi mai proastă. Cu toate acestea, uzura bateriei depinde și de modul în care a fost încărcată mașina: dacă proprietarul a folosit frecvent stații de încărcare rapidă sau a încărcat-o lent, până la 80%, așa cum recomandă producătorii.
Vehiculele electrice care au kilometrajul dat înapoi reprezintă o problemă majoră deoarece îngreunează evaluarea stării reale a bateriei. Conform datelor carVertical, 2,6% dintre toate vehiculele electrice verificate pe platformă aveau kilometraj dat înapoi. Kilometrajul mașinilor hibride (4,5%), pe benzină (5,4%) și diesel (6,2%) a fost și mai des modificat.
Cu cât bateria unui vehicul electric este mai uzată, cu atât distanța pe care o poate parcurge este mai mică. O mașină electrică mai veche nu va avea o autonomie la fel de mare ca un model similar abia scos de pe linia de asamblare. Scăderea autonomiei provoacă anxietate în rândul șoferilor și este probabil unul dintre motivele principale pentru care mulți încă evită să cumpere vehicule electrice.
Întreținere ieftină dar reparații mai costisitoare
Deși mulți cumpărători se tem că întreținerea unui vehicul electric ar putea fi costisitoare, acest lucru nu este adevărat în totalitate. Vehiculele electrice au în general o construcție mai simplă decât mașinile cu motoare cu ardere internă și au mai puține părți mobile.
Totuși, dacă un vehicul electric este implicat într-un accident grav de circulație, lucrările de reparație pot costa mii de euro. Dintre toate mașinile verificate pe carVertical, vehiculele electrice au avut cea mai mare valoare medie a daunelor – 7.023 de euro. Valoarea medie a daunelor pentru mașinile hibride (6.793 de euro), pe benzină (5.957 de euro) și diesel (4.256 de euro) a fost mai mică.
În comparație cu alte vehicule, cele electrice sunt implicate în accidente mai rar. Dacă 45% dintre hibride, 49,1% dintre mașinile pe benzină și 46% dintre cele diesel au fost avariate cel puțin o dată, ponderea vehiculelor electrice avariate care au fost verificate pe carVertical a fost de doar 35,4%. Potrivit lui Buzelis acest lucru se datorează prevalenței relativ scăzute a vehiculelor electrice – acestea nu sunt încă foarte populare în majoritatea țărilor, iar vechimea lor medie este semnificativ mai scăzută”, scrie carVertical.
Acest studiu a fost realizat utilizând date din Marea Britanie, Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Franța, Ucraina, Suedia, Belgia, Cehia, Croația, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Finlanda, Slovenia, Germania, Italia, Elveția, Danemarca, Spania, Portugalia, Grecia.
EVENIMENT
FOTO. Incendiu la o cabană din lemn din Cluj-Napoca. Pompierii au stabilit cauza izbucnirii focului
Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o cabană, construită pe structură din lemn, situată pe strada Odobești din municipiul Cluj-Napoca.
”La fața locului au ajuns două autospeciale pentru stingerea incendiilor și o autoscară, unde au găsit o cabană cu o suprafață de aproximativ 100 mp, construită pe structură din lemn, cuprinsă în totalitate de flăcări.
Pompierii au acționat pentru stingerea flăcărilor, folosind echipamentele din dotare, astfel încât a fost împiedicată propagarea acestora mai departe de limitele în care au fost găsite”, arată ISU Cluj.
Nu au fost persoane care să solicite consult medical, iar cercetările preliminare au arătat că incendiul a pornit de la o defecțiune a instalației electrice a cabanei.
CULTURA
Cânepa în satul tradițional clujean. Era semănată de două ori pe an. Doar cea de vară era folosită pentru îmbrăcăminte
Fiecare nevastă, mai demult, semăna cânepă, atât de vară, cât și de toamnă.
Culturile de cânepă erau întâlnite peste tot în satele clujene, unde planta era utilizată și la țesături.
Cânepa în satul tradițional clujean. Era semănată de două ori pe an. Doar cea de vară era folosită pentru îmbrăcăminte
Cânepa se semăna și toamna și, de asemenea, era folosită de femei în gospodărie, chiar chiar dacă era mai aspră.
„Din cânepa de vară, în perioada iernii, femeile făceau hainele și pânzăturile, deoarece aceasta era fină și se albea ușor”, spune Elena Petre din Râșca, județul Cluj, conform specialiștilor de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT Cluj) Cluj.
Pânzăturile fine erau folosite la ștergarele pentru coșarca cu care se mergea la nunți și la botez, la „căpătâierele” de la capătul patului (fețe de perini) sau sacul pentru mers la moară.
Cânepa de vară folosită pentru cămeși și gaci
De asemenea, cânepa de vară era folosită la confecționatul îmbrăcămintei la femei, pentru „spăcele” (cămeși), care erau cusute cu „hărăsc” sau „fitău” (fir de bumbac cu care se coseau ornamente pe pânză albă), pentru poale, prevăzute la bază cu cipcă și colțișori, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.
Pentru bărbați se confecționau gacii (pantalonii de vară), cămeșile, prevăzute la piept cu modelul „cuib de viespe” și „colțișori”, în zona de munte a județului Cluj, iar la baza mânecii erau prevăzute cu manșete, numite „pumnărei”.
La ce era folosită cânepa de iarnă
Din cânepa de iarnă, arată cei de la CJCPCT Cluj, se prelucrau „dosoaiele” (ștergarele), străițile de câmp, de „bătele” (unelte pentru bătut coasa), sau cele folosite la colindat.
Tot din cânepa aspră se confecționau „sormojagul” (un sac umplut cu paie cu rol de saltea pentru pat) și „cenușerele” (lipideu pentru transportat frunzele și nutrețul pentru animale), printre altele.
Foto: Țesături tradiționale – casa familiei Petre din Râsca, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Femeie pe bicicletă, lovită de o mașină în centrul Clujului. A fost dusă la spital
Vreți să cumpărați un vehicul electric la mâna a doua? Atenție la ÎNȘELĂTORII
FOTO. Incendiu la o cabană din lemn din Cluj-Napoca. Pompierii au stabilit cauza izbucnirii focului
Cânepa în satul tradițional clujean. Era semănată de două ori pe an. Doar cea de vară era folosită pentru îmbrăcăminte
Fata de 15 ani, dispărută din Cluj-Napoca, a fost găsită. Poliția: Nu a fost victima vreunei infracțiuni
Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat noile TARIFE de referință RCA
Tânără dispărută la Cluj. Are 15 ani. Motocicliștii au dat alerta și o caută alături de familie. Sunați la 112 dacă o vedeți
CTP Cluj: Stația Traian Vuia Nord va fi SUSPENDATĂ pe toată durata lucrărilor la Park & Ride-ul de la aeroport
