Connect with us

Clujeni de 5 stele

FOTO. Cum a murit „Crăişorul munţilor”. 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu. Statuia sa de la Cluj trebuia să fie alta

Publicat


avram iancu batran horz

În 10 septembrie 1872, acum 150 de ani, grav bolnav fiind, a murit Avram Iancu. Sfârşitul său a fost descris de istoricul Silviu Dragomir. Şi‑a dat sufletul în urma unei hemoragii. Moartea l-a găsit cu fluierul de cireş şi jalba către împărat. Pe lângă amănuntele morţii sale, ce se ştie mai puţin e şi faptul că Avram Iancu ar fi trebuit să aibă o altă statuie la Cluj, nu cea actuală, din piaţa care îi poartă numele.

Cum a murit „Crăişorul munţilor”

“În cursul anului 1872, Iancu se simţea bolnav şi istovit de puteri. În lunile de primăvară a fost îngrijit timp mai înde­lungat în spitalul din Baia de Criş. Avusese o puternică hemo­ragie. Tusea ce‑l chinuia nu mai era chip să se potolească. Către sfârşitul lunii august petrecu câteva zile la preotul Toma Faur din Valea Bradului.

avram iancu batran

Pe urmă a plecat din nou spre Baia de Criş. Aici îl ajunge secera morţii la 10 septembrie a ace­luiaşi an. S‑a culcat pe o rogojină de cu seară la cartierul său obişnuit, în casa brutarului Ion Stupină, zis Lieber. A doua zi dimineaţa şi‑a dat sufletul în urma unei noi hemoragii, înfrânt acum definitiv de „viforele timpului”. Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrenţuită, fluierul de cireş şi jalba către împărat, unsă şi mototolită”, arată istoricul Silviu Dragomir.

avram iancu ferpar

Înmormântarea sa a avut loc în 13 septembrie 1872.

Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849

Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849 şi al armatei populare din Transilvania, s-a născut la Vidra de Sus, în 1824, potrivit volumului ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).

Născut într-o familie de moţi înstăriţi, Avram Iancu a urmat Liceul piariştilor din Cluj, unde a studiat ”umanităţile” (1841) şi filosofia (1842-1844), şi, mai târziu, Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.

Fervent susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, unde a venit însoţit de 10.000 de moţi, a fost ales membru al Comitetului Naţional Permanent, organism de conducere a Revoluţiei române.

VEZI ŞI:

VIDEO. Unde îşi ascundea Avram Iancu documentele. Scrinul cu sertar secret. Piesă cumpărată de Goga, găzduită la Ciucea, Cluj

 

După ce, la 17/29 mai 1848, Dieta Transilvaniei de la Cluj, în care românii nu erau reprezentaţi, a votat uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi, mai ales, după ce s-a trecut la reprimarea sângeroasă a mişcării româneşti de la Mihalţ de către autorităţile maghiare, Avram Iancu a cerut românilor să se opună acestor măsuri ”cu lancea, ca Horea”. Astfel a organizat o armată între Arieşul Mare şi Arieşul Mic (iunie 1848).

În cadrul celei de-a treia adunări a românilor de la Blaj, din 3/15-16/28 septembrie 1848, a avut o contribuţie semnificativă la adoptarea unui nou program revoluţionar care cuprindea: schimbarea aşezămintelor sociale şi politice din Transilvania prin recunoaşterea naţiunii române şi reprezentarea ei proporţională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria, acceptarea constituţiei liberale austriece din 25 aprilie 1848.

Comitetul Naţional Român de la Sibiu a organizat în perioada următoare, pe ţinuturi, 15 legiuni româneşti înarmate, avându-i în frunte pe revoluţionarii Ioan Axente Sever, Alexandru Bătrâneanu, C. Romanu-Vivu, Ioan Buteanu ş.a. Avram Iancu a fost desemnat comandant al Legiunii Auraria Gemina, cu sediul la Câmpeni, ocupându-se de coordonarea tuturor acţiunilor militare din zona Apusenilor, aprovizionând trupele cu hrană, arme şi muniţie, în condiţii foarte grele.

În tabăra revoluţionară a lui Avram Iancu din Apuseni şi-au găsit adăpost numeroşi exilaţi politici din Moldova şi din Ţara Românească, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru G. Golescu, Ion Ionescu de la Brad, I. Bălăceanu, pictorul Barbu Iscovescu ş.a.

Intrarea pe pământul Transilvaniei, în decembrie 1848, a generalului polonez Iosif Bem, comandant suprem al trupelor revoluţionare maghiare din această provincie, a determinat restrângerea zonei controlate de legiunile româneşti. În prima decadă a lunii februarie 1849, în urma unei mari bătălii a fost ocupată Simeria, apoi în martie au fost ocupate Sibiul şi Braşovul.

În aprilie, Avram Iancu s-a întâlnit cu deputatul Ioan Dragoş, trimis de Kossuth Lajos, conducătorul revoluţiei maghiare, pentru a se ajunge la o înţelegere, dar fără niciun rezultat. În mai 1849, cu excepţia Timişoarei şi a zonei Munţilor Apuseni, întreg teritoriul Banatului şi Transilvaniei era sub ocupaţia armatelor ungare, potrivit lucrării ”Revoluţia română de la 1848” (Editura Politică, Bucureşti, 1969).

A urmat sfaturile lui Bălcescu

Urmând sfaturile lui Nicolae Bălcescu, cu care avusese lungi discuţii, chiar în tabăra sa din Munţii Apuseni, Avram Iancu s-a arătat gata pentru o înţelegere comună româno-maghiară. În urma unor îndelungi tratative, s-a ajuns la o înţelegere semnată la 2/14 iulie 1849, la Seghedin, de Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române, iar din partea maghiară de Kossuth Lajos, liderul revoluţiei maghiare.

Prin această înţelegere, guvernul revoluţionar maghiar îi obliga pe români să depună armele în decurs de două săptămâni, în schimbul acordării de către guvernul maghiar a amnistiei.

Documentul consfinţea folosirea limbii române în administraţie, şcoală şi biserică. Se desfiinţau claca şi celelalte privilegii feudale. Aceste concesii făcute de maghiari au fost considerate ca nesatisfăcătoare de Adunarea românilor, desfăşurată la Zlatna. Românii conduşi de Avram Iancu au decis să păstreze neutralitatea în conflictul dintre maghiari şi armatele ţariste şi austriece.

La 1/13 august 1849, la Şiria, lângă Arad, armata revoluţionară maghiară a capitulat în faţa celei ţariste şi revoluţia maghiară a fost înfrântă. La scurt timp şi armata română a fost obligată să depună armele.

Decorat de ţarul Rusiei

Avram Iancu a continuat să susţină cauza românilor şi după înfrângerea Revoluţiei, aflându-se printre cei care au înmânat memorii împăratului de la Viena (februarie şi august 1850), dar fără a se concretiza ceva. Popularitatea de care se bucura în rândul românilor era incomodă pentru autorităţile austriece. Avram Iancu a fost arestat la un târg de ţară din Hălmagiu (15 decembrie 1849), însă a fost eliberat imediat în urma presiunii populare. Forţat de poliţie să părăsească oraşul, a revenit în Munţii Apuseni.

A fost decorat de ţarul Rusiei, pentru vitejia sa, cu ordinul Sf. Ana clasa a II-a, dar şi de împăratul Francisc Iosif, pe care, însă, l-a refuzat. Alungat din Viena (februarie 1851), a fost arestat din nou (17 august 1852) şi trimis la Alba Iulia, apoi la Sibiu unde a fost judecat şi achitat. A refuzat invitaţia de a-l întâlni pe împăratul Austriei, Franz Joseph I, care a vizitat Transilvania în perioada iunie-iulie 1852, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Avram Iancu a încetat din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat, la Ţebea, lângă ”Gorunul lui Horea”. AGERPRES

Statuia sa de la Cluj trebuia să fie alta

În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu (în imagini, arhiva Cluj24), autorul, Alexandru Ciura, explica, la începutul anilor 1920, necesitatea ridicării unei statui a “Crăişorului munţilor”. Era în 1924, la 100 de ani de la naşterea sa.

“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru national: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani dela naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura, în cartea sa.

De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”. Şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, pretură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.

Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.

„Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei. În spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional. În acest scop, s-a constituit un comitet executiv şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922. Iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet. Dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.

De ce nu s-a mai ridicat statuia

Tot istoricul clujean arată că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926, dar că, din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l prezinte călare pe Avram Iancu.

“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în constucţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă la acea vreme. S-a aprobat contractul, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Potrivit acestuia, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel -arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară, foarte fumoasă.

Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de scuptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului de atunci, Gheorghe Funar. Dar, potrivit specialiştilor, aspectul monumentului lasă mult de dorit din punct de vedere artistic.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Carrefour recheamă de urgență 12 sortimente de paste din cauza ALERGENILOR nedeclarați, inclusiv la Cluj

Publicat

paste 3

Carrefour a început o amplă campanie de retragere și rechemare de la consumatori a 12 sortimente de paste alimentare marca Carrefour Classic, fabricate de Ghigi 1870 S.p.A., indiferent de lot sau termen de valabilitate.

Măsura a fost luată după ce s-a constatat că produsele nu aveau menționat pe etichetă posibilul conținut de muștar, un important alergen care poate provoca reacții severe persoanelor sensibile.

Carrefour recheamă de urgență 12 sortimente de paste din cauza ALERGENILOR nedeclarați, inclusiv la Cluj

Produsele au fost vândute în principalele orașe din țară, inclusiv București, Cluj, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Sibiu, Ploiești, Arad, Oradea și Galați, în cele peste 300 de magazine ale rețelei.

Sortimentele retrase includ diverse tipuri de paste, atât obișnuite cât și integrale: Fusilli, Farfalle, Conchigliette, Penne Rigate, Spaghetti, Mezze Penne, Mezze Maniche și Tortiglioni.

Consumatorii care dețin aceste produse sunt sfătuiți să nu le consume, în special persoanele alergice la muștar, și să le returneze în orice magazin Carrefour din rețea. Contravaloarea va fi restituită fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Vântul puternic a produs stricăciuni la Cluj. Pompierii au îndepărtat table desprinse de pe acoperișuri, dar și copaci

Publicat

De

Vântul produce stricăciuni la Cluj

Vântul deosebit de puternic a produs stricăciuni în Cluj-Napoca, dar și la Turda.

Echipajele de pompieri au intervenit pentru a îndepărta în special elemente de pe acoprișuri, care reprezintă pericol pentru trecători, dar și copaci.

Vântul puternic a produs stricăciuni la Cluj

Mai multe localități din județul Cluj sunt sub avertizare de vânt puternic. Rafale de vânt au afectat în această după-amiază mai multe clădiri, dar și copaci.

Echipajele ISU Cluj au fost solicitate să intervină în mai multe locații pentru îndepărtarea unor elemente de construcție sau arbori care prezentau risc de prăbușire.

Până în acest moment, s-au înregistrat următoarele intervenții:

  • Calea Victoriei, municipiul Turda – degajare elemente de acoperiș (dolii desprinse)
  • Piața Abator, Cluj-Napoca – intervenție pentru tencuială căzută; acțiune desfășurată de Detașamentul 2 Cluj-Napoca și Detașamentul 1 Cluj-Napoca
  • Str. Vasile Lupu 21, Cluj-Napoca – degajare tablă desprinsă de pe acoperiș
  • Str. Burian, municipiul Turda – îndepărtare stâlp de lemn căzut
  • Str. Bună Ziua 35, Cluj-Napoca – intervenție pentru acoperiș din tablă desprins
  • Str. Tăbăcarilor 2, Cluj-Napoca – tablă desprinsă de pe acoperiș; echipajele urmează să intervină
  • Str. Einstein 2, Cluj-Napoca – intervenție pentru degajarea unui element de construcție aflat în pericol de prăbușire

Echipajele ISU Cluj acționează în continuare pentru gestionarea situațiilor de urgență semnalate și monitorizarea acestora prin dispeceratul comun ISU-SAJ, au mai transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

O clujeancă, „Raportor” în cadrul conferinței europene care analizează „Clean Industrial Deal” – planul UE de reindustrializare

Publicat

De

Raportor

Clujeanca Dana Novăcescu a fost desemnată „Raportor” în cadrul conferinței europene care analizează „Clean Industrial Deal” – noul plan al UE de reindustrializare.

Aceasta a fost desemnată „Raportor” pentru sesiunea de lucru pe tema Strategiei Bioeconomiei (Bioeconomy Strategy), parte integrantă a „Clean Industrial Deal”, în cadrul Conferinței Anuale a Platformei Europene pentru Economia Circulară (European Circular Economy Stakeholder Platform), care se desfășoară, joi, la Bruxelles.

Conferința intitulată „Circular Economy Stakeholder Dialogue” are ca principal obiectiv să prezinte și să analizeze noul plan european de industrializare – „Clean Industrial Deal” – plan propus de Comisia Europeană, la sfârșitul lunii februarie, pentru revitalizarea industriei europene prin decarbonizare curată și promovarea economiei circulare.

„Clean Industrial Deal” este menit să înlocuiască și să înlăture efectele „Green Deal”, plan ideologizat și înțesat de reglementări și restricții, care a afectat gravindustria, economia și competitivitatea UniuniiEuropene.

Discurs la Bruxelles

Dana Novăcescu a susținut și un discurs în plenul Conferinței, în calitatea ei de reprezentantă de tineret a Rețelei Europene pentru Dezvoltare Durabilă–  (ESDN Youth Network). Ea este singurul tânăr prezent în panelul dedicate analizării planului UE – „Clean Industrial Deal”.

Clujeanca va susține implicarea și participarea tinerilor în cadrul acestui plan de reindustrializare al Uniunii Europene și va prezenta o propunere concretă prin care Uniunea Europeană să folosească cea mai puternică, curată și inepuizabilă energie pe care o are continentul nostrum și anume energia și creativitatea tinerilor.

Conferința reunește la Bruxelles lideri din industrie, factori de decizie politică, membri ai Comisiei Europene din Direcția Generală Mediu (DG ENVIRONMENT) și reprezentanți ai societății civile pentru a discuta despre prioritățile cheie ale economiei circulare ale UE pentru mandatul 2024-2029.

 

 

 

Citește mai departe

CLUJ24 TV

VIDEO. Profesorul Ciprian Mihali despre acceleraționismul lui Trump și progresismul cel bun

Publicat

Mihali

Pe profesorul Ciprian Mihali l-am invitat la podcast ca susținător al progresismului și al lui Nicușor Dan. Până la urmă a ieșit un dialog despre doctrina, câtă o fi, din spatele gesturilor administrației Trump, dar și despre progresism, de unde vine și ce vrea el. A fost ca la școală, didactic și lămuritor. Mai jos câyeva extrase din podcastul ”Contraste” de pe Cluj24.(Florin Danciu)

„Sigur că Statele Unite își doresc mai multă autonomie economică, vor să dea mai multă putere și mai multă prosperitate cetățenilor americani, dar nu e sigur că asta e calea. Iar cred că Statele Unite au suficienți anticorpi democratici care să permită temperarea acestui avânt pe care administrația Trump l-a luat, un avânt foarte voluntarist, foarte triumfător în declarații, dar care e contrazis de cifrele economice.”

„Există inclusiv teama că Statele Unite s-ar putea să-și piardă din ceea ce este vocația ei democratică. Am văzut câteva acțiuni în ultima vreme care sunt contrare spiritului democratic și mai ales spiritului american tradițional care datează de la 1776. Dar, încă o dată, eu cred că este doar un moment și că Statele Unite au instituții puternice, au o cultură democratică, au o sensibilitate populară, care nu va permite democrației americane să se prăbușească sau să se diminueze.”

„Eu n-aș crede că ne îndreptăm înspre un război, n-aș fi atât de pesimist sau de apocaliptic, deoarece cred că, cel puțin în administrația americană, există nivelurile 2-3, acolo unde sunt oameni experimentați, oameni care cunosc valorea riscului.”

„Un risc pe care îl văd este cel al incompetenței. Din nefericire, Donald Trump a promovat în jurul său niște oameni foarte loiali, care în același timp sunt foarte bogați, dar care sunt foarte puțin pregătiți pentru a conduce o societate de complexitatea societății americane și care să gestioneze nu numai problemele sociale, ci și problemele financiare sau problemele militare.”

Mihali

„S-ar putea ca multe dintre acțiunile lui Trump însuși și ale celor foarte apropiați lui să n-aibă nimic ideologic, să fie doar o pulsiune și un joc speculativ. Dar aceste elemente ideologice sunt, într-adevăr, foarte interesante pentru că se bazează pe o filozofie care trebuie să ne până pe gânduri. Iar această filozofie este aceea a acceleraționismului.”

„Este o treabă foarte neliniștitoare, pentru că, așa cum bine ați spus, se îmbină cea mai înaltă tehnologie cu modelul de guvernanță al corporațiilor. Și asta se întâmplă de ce? Pentru că și-a făcut loc în ultimii 10-15 ani această doctrină pe care unii o numesc acceleraționistă, pe care o studiez și eu și care are, sigur, are unele virtuți, dar are foarte multe inconveniente și foarte multe riscuri colaterale.”

„Această dezvoltare economică dorește să funcționeze într-un ritm pe care nu-l pot urma celelalte structuri ale societății, bunăoară structurile democratice.”

„Noi nu putem să funcționăm într-o societate de la care să avem pretenții de drepturi, de libertăți, de egalități, sub formă de cliențisau sub formă de acționari. Faptul de a fi cetățean într-o societate este cu totul altceva decât a fi clientul unei firme sau decât a fi acționarul ultraminoritar al unei firme. Chit că asta poate să ofere pe moment oarecare bogăție sau iluzia unei bogății.”

„Dacă ne uităm bine într-un asemenea model, evident, câștigurile se duc către oligarhie și nu este deloc întâmplător că tot acest model este promovat de oameni extraordinari de bogați. Multimiliardari.”

„Da, e un fel de darwinism social până la urmă, pentru că cei puternici, cei bogați, cei care obțin profiturile mai mari, ei au făcut bine că s-au îmbogățit, în vreme ce cei săraci au greșit ceva. Da? Și după aceea, sigur, etica protestantă a venit și a mutat asta și a spus nu, îmbogățirea nu e un păcat cu condiția ca ea să se facă după niște reguli etice respectând morala creștină.”

„Pe de o parte avem deci această dreptate sau această virtute a celui puternic, pe de alta parte avem o masă mare de oameni săraci care sunt săraci pentru că merită să fie săraci, care sunt bolnavi pentru că merită să fie bolnavi, care nu s-au descurcat în viață, nu au reușit să devină miliardari așa cum a devenit Trump sau cum a devenit Musk!”

„Progresismul în varianta 1.0 este progresismul care a dat naștere cetățeanului modern și statului națiune modern. Valul al doilea al progresismului este cel determinat de luptele sociale pentru drepturi sociale și economice. Bunoară copiii să nu mailucreze 14 ore înmina!”

„Al treilea val este valul care începe în anii 1960 cu afirmarea drepturilor sau cu revendicarea drepturilor pentru minorități.”

„Datorăm progresismului în istoria modernă, toate libertățile de care noi ne bucurăm astăzi. Nu doar progresismul a făcut asta. Pentru că putem să avem un progresism de stânga, putem să avem un progresism liberal. Putem să avem, de asemenea, o comunicare foarte bună între progresiști și conservatori.”

„Vă dau un singurexemplu pe care eu îl cunosc bine. Regele Belgiei, Leopold II. Dacă mergeți la Bruxelles, toată Belgia este un elogiu adus acestui rege modernizator, care, într-adevăr, a construit Bruxelles-ul așa cum îl știm. A dezvoltat Belgia. Dar el a făcut-o ucigând 8 milioane de congolezi în condiții oribile. Și exploatând resursele de cauciuc și de fildeș în niște condiții atroce. Primul genocid modern este genocidul congolezilor, care a fost trecut sub tăcere până de foarte curând.”

„Este figural ui Cecil Rhodes, marele explorator englez care a dat numele țării Rhodesia și care a jefuit fără milă teritoriile din Africa de Sud și din Nordul Africii de Sud, acolo unde astăzi avem aceste țări.”

„E foartegreu să convingi astăzi un evreu din România care și-a pierdut familia la Auschwitz că Mircea Vulcănescu este un erou. Deci, noit rebuie să fim foarte echilibrați și foarte inteligenti.”

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate