Clujeni de 5 stele
FOTO. Cum a murit „Crăişorul munţilor”. 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu. Statuia sa de la Cluj trebuia să fie alta

În 10 septembrie 1872, acum 150 de ani, grav bolnav fiind, a murit Avram Iancu. Sfârşitul său a fost descris de istoricul Silviu Dragomir. Şi‑a dat sufletul în urma unei hemoragii. Moartea l-a găsit cu fluierul de cireş şi jalba către împărat. Pe lângă amănuntele morţii sale, ce se ştie mai puţin e şi faptul că Avram Iancu ar fi trebuit să aibă o altă statuie la Cluj, nu cea actuală, din piaţa care îi poartă numele.
Cum a murit „Crăişorul munţilor”
“În cursul anului 1872, Iancu se simţea bolnav şi istovit de puteri. În lunile de primăvară a fost îngrijit timp mai îndelungat în spitalul din Baia de Criş. Avusese o puternică hemoragie. Tusea ce‑l chinuia nu mai era chip să se potolească. Către sfârşitul lunii august petrecu câteva zile la preotul Toma Faur din Valea Bradului.
Pe urmă a plecat din nou spre Baia de Criş. Aici îl ajunge secera morţii la 10 septembrie a aceluiaşi an. S‑a culcat pe o rogojină de cu seară la cartierul său obişnuit, în casa brutarului Ion Stupină, zis Lieber. A doua zi dimineaţa şi‑a dat sufletul în urma unei noi hemoragii, înfrânt acum definitiv de „viforele timpului”. Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrenţuită, fluierul de cireş şi jalba către împărat, unsă şi mototolită”, arată istoricul Silviu Dragomir.
Înmormântarea sa a avut loc în 13 septembrie 1872.
Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849
Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849 şi al armatei populare din Transilvania, s-a născut la Vidra de Sus, în 1824, potrivit volumului ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).
Născut într-o familie de moţi înstăriţi, Avram Iancu a urmat Liceul piariştilor din Cluj, unde a studiat ”umanităţile” (1841) şi filosofia (1842-1844), şi, mai târziu, Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.
Fervent susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, unde a venit însoţit de 10.000 de moţi, a fost ales membru al Comitetului Naţional Permanent, organism de conducere a Revoluţiei române.
VEZI ŞI:
VIDEO. Unde îşi ascundea Avram Iancu documentele. Scrinul cu sertar secret. Piesă cumpărată de Goga, găzduită la Ciucea, Cluj
După ce, la 17/29 mai 1848, Dieta Transilvaniei de la Cluj, în care românii nu erau reprezentaţi, a votat uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi, mai ales, după ce s-a trecut la reprimarea sângeroasă a mişcării româneşti de la Mihalţ de către autorităţile maghiare, Avram Iancu a cerut românilor să se opună acestor măsuri ”cu lancea, ca Horea”. Astfel a organizat o armată între Arieşul Mare şi Arieşul Mic (iunie 1848).
În cadrul celei de-a treia adunări a românilor de la Blaj, din 3/15-16/28 septembrie 1848, a avut o contribuţie semnificativă la adoptarea unui nou program revoluţionar care cuprindea: schimbarea aşezămintelor sociale şi politice din Transilvania prin recunoaşterea naţiunii române şi reprezentarea ei proporţională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria, acceptarea constituţiei liberale austriece din 25 aprilie 1848.
Comitetul Naţional Român de la Sibiu a organizat în perioada următoare, pe ţinuturi, 15 legiuni româneşti înarmate, avându-i în frunte pe revoluţionarii Ioan Axente Sever, Alexandru Bătrâneanu, C. Romanu-Vivu, Ioan Buteanu ş.a. Avram Iancu a fost desemnat comandant al Legiunii Auraria Gemina, cu sediul la Câmpeni, ocupându-se de coordonarea tuturor acţiunilor militare din zona Apusenilor, aprovizionând trupele cu hrană, arme şi muniţie, în condiţii foarte grele.
În tabăra revoluţionară a lui Avram Iancu din Apuseni şi-au găsit adăpost numeroşi exilaţi politici din Moldova şi din Ţara Românească, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru G. Golescu, Ion Ionescu de la Brad, I. Bălăceanu, pictorul Barbu Iscovescu ş.a.
Intrarea pe pământul Transilvaniei, în decembrie 1848, a generalului polonez Iosif Bem, comandant suprem al trupelor revoluţionare maghiare din această provincie, a determinat restrângerea zonei controlate de legiunile româneşti. În prima decadă a lunii februarie 1849, în urma unei mari bătălii a fost ocupată Simeria, apoi în martie au fost ocupate Sibiul şi Braşovul.
În aprilie, Avram Iancu s-a întâlnit cu deputatul Ioan Dragoş, trimis de Kossuth Lajos, conducătorul revoluţiei maghiare, pentru a se ajunge la o înţelegere, dar fără niciun rezultat. În mai 1849, cu excepţia Timişoarei şi a zonei Munţilor Apuseni, întreg teritoriul Banatului şi Transilvaniei era sub ocupaţia armatelor ungare, potrivit lucrării ”Revoluţia română de la 1848” (Editura Politică, Bucureşti, 1969).
A urmat sfaturile lui Bălcescu
Urmând sfaturile lui Nicolae Bălcescu, cu care avusese lungi discuţii, chiar în tabăra sa din Munţii Apuseni, Avram Iancu s-a arătat gata pentru o înţelegere comună româno-maghiară. În urma unor îndelungi tratative, s-a ajuns la o înţelegere semnată la 2/14 iulie 1849, la Seghedin, de Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române, iar din partea maghiară de Kossuth Lajos, liderul revoluţiei maghiare.
Prin această înţelegere, guvernul revoluţionar maghiar îi obliga pe români să depună armele în decurs de două săptămâni, în schimbul acordării de către guvernul maghiar a amnistiei.
Documentul consfinţea folosirea limbii române în administraţie, şcoală şi biserică. Se desfiinţau claca şi celelalte privilegii feudale. Aceste concesii făcute de maghiari au fost considerate ca nesatisfăcătoare de Adunarea românilor, desfăşurată la Zlatna. Românii conduşi de Avram Iancu au decis să păstreze neutralitatea în conflictul dintre maghiari şi armatele ţariste şi austriece.
La 1/13 august 1849, la Şiria, lângă Arad, armata revoluţionară maghiară a capitulat în faţa celei ţariste şi revoluţia maghiară a fost înfrântă. La scurt timp şi armata română a fost obligată să depună armele.
Decorat de ţarul Rusiei
Avram Iancu a continuat să susţină cauza românilor şi după înfrângerea Revoluţiei, aflându-se printre cei care au înmânat memorii împăratului de la Viena (februarie şi august 1850), dar fără a se concretiza ceva. Popularitatea de care se bucura în rândul românilor era incomodă pentru autorităţile austriece. Avram Iancu a fost arestat la un târg de ţară din Hălmagiu (15 decembrie 1849), însă a fost eliberat imediat în urma presiunii populare. Forţat de poliţie să părăsească oraşul, a revenit în Munţii Apuseni.
A fost decorat de ţarul Rusiei, pentru vitejia sa, cu ordinul Sf. Ana clasa a II-a, dar şi de împăratul Francisc Iosif, pe care, însă, l-a refuzat. Alungat din Viena (februarie 1851), a fost arestat din nou (17 august 1852) şi trimis la Alba Iulia, apoi la Sibiu unde a fost judecat şi achitat. A refuzat invitaţia de a-l întâlni pe împăratul Austriei, Franz Joseph I, care a vizitat Transilvania în perioada iunie-iulie 1852, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Avram Iancu a încetat din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat, la Ţebea, lângă ”Gorunul lui Horea”. AGERPRES
Statuia sa de la Cluj trebuia să fie alta
În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu (în imagini, arhiva Cluj24), autorul, Alexandru Ciura, explica, la începutul anilor 1920, necesitatea ridicării unei statui a “Crăişorului munţilor”. Era în 1924, la 100 de ani de la naşterea sa.
“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru national: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani dela naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura, în cartea sa.
De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”. Şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, pretură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.
Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.
„Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei. În spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional. În acest scop, s-a constituit un comitet executiv şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922. Iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet. Dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.
De ce nu s-a mai ridicat statuia
Tot istoricul clujean arată că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926, dar că, din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l prezinte călare pe Avram Iancu.
“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în constucţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă la acea vreme. S-a aprobat contractul, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Potrivit acestuia, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel -arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară, foarte fumoasă.
Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de scuptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului de atunci, Gheorghe Funar. Dar, potrivit specialiştilor, aspectul monumentului lasă mult de dorit din punct de vedere artistic.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Campanie de DONARE de SÂNGE la Turda. RECOMPENSE pentru cei care prin acest gest ajută oameni în nevoie

Luni, 10 aprilie, va avea loc o nouă campanie de donare de sânge la Turda. Punctul de recoltare va fi amenajat în incinta Colegiului Tehnic de pe strada Piața Basarabiei numărul 48, anunță reprezentanții Primăriei Turda.
Programul recoltărilor este de la 8.15 pâna la ora 13.00.
Campanie de donare de sânge la Turda. Recompense pentru cei care prin acest gest ajută oameni în nevoie
Primăria anunță că donatorii vor fi recompensați cu analize medicale – care se efectuează la cerere (grupa sanguină, Rh, hemoleucogramă, hepatita B/C, HIV, HTLV sau analize biochimice); un card cu valoarea de 67 lei., adeverință pentru o zi liberă de la locul de muncă sau de la universitate, dar și o adeverință de 50% reducere pentru un abonament pe mijloacele de transport în comun.
Cine poate dona sânge?
La campania de donare sunt invitate persoanele cu vârste între 18 și 60 de ani. Greutatea pentru femei trebuie să fien între între 55 și 100 de kilograme, iar pentru bărbați, între 60 și 110 kilograme.
Important . Cei care donează sânge trebuie:
- să nu sufere de boli cronice (diabet, cancer, ciroză hepatică, boli autoimune, alte boli infecțioase, etc.);
- să nu aibă alergii severe (cele sezoniere, minore nu sunt criteriu de excludere);
- să nu fi suferit intervenții chirurgicale majore în ultimele 6 luni, operații minore în ultimele 3 luni sau intervenții stomatologice mici în ultimele 7 zile;
- să nu fie sub vreun tratament medicamentos (excepție: anticoncepționalele, suplimentele alimentare precum vitaminele și mineralele, de exemplu vitamina C și Zinc);
- să nu se fi tatuat și să nu își fi pus piercing în ultimele 6 luni;
- femeile să nu fie în perioada menstruală (sau cu câteva zile înainte sau după);
- să nu consume alcool cu 48 de ore înaintea donării.
Donatorii trebuie să aibă asupra lor cartea de identitate.
Foto: Arhivă

Un accident a avut loc, sâmbătă, la Apahida, jud. Cluj. A fost implicată o singură mașină. Pompierii au intervenit cu o autospecială și o ambulanță. Două tinere au fost transportate la spital.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente la un accident rutier petrecut pe strada Libertății din comuna Apahida. În accident a fost implicat un singur autoturism și nu au existat victime încarcerate. Două tinere de aproximativ 23 și 16 ani sunt evaluate de echipajele medicale și vor fi transportate la spital. La misiune iau parte o autospecială cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.
EVENIMENT
1 aprilie, Ziua Păcălelilor. Cum poți face o FARSĂ reușită și când poți avea GHINION dacă păcălești pe cineva

Pe 1 aprilie, în fiecare an, este marcată Ziua Păcălelilor, numită și Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools’ Day). Este o zi în care se fac farse, iar toată lumea păcăleşte pe toată lumea, scrie Alba24.ro.
În această zi, copiii le joacă farse părinţilor sau bunicilor, descreţindu-le frunţile, adulţii îi păcălesc la rândul lor pe cei mici când aceştia se aşteaptă mai puţin, prietenii şi colegii îşi fac unii altora glume, care mai de care mai amuzante.
Nu de puţine ori, chiar şi companiile iau parte la această tradiţie, prin diverse campanii ingenioase, toate cu un singur scop: provocarea zâmbetelor – de surpriză, pe chipurile celor păcăliţi şi de satisfacţie, în cazul păcălitorilor.
Originea sărbătorii
Nu se cunoaşte exact când a apărut Ziua Păcălelilor, însă această sărbătoare prezintă asemănări cu alte obiceiuri tradiţionale din diverse colţuri ale lumii, marcate de farse şi veselie. Unii cred că această zi celebrează „farsele” pe care le joacă natura capricioasă în această perioadă a anului.
Alţii susţin că ar avea legătură cu Holi, tradiţie indiană celebrată la sfârşitul iernii printr-un mare festival anual, sau cu Hilaria, un festivalul al veseliei din Roma Antică, ţinut în timpul echinocţiului de primăvară.
Cea mai veche referire cunoscută la Ziua păcălelilor se regăseşte în povestea „Nun’s Priest’s Tale” de Geoffrey Chaucer din anii 1390.
Tradiţia Zilei păcălelilor de 1 aprilie are rădăcini care se pierd în vechime. Din timpuri străvechi, popoare din Europa au celebrat Anul Nou în jurul datei echinocţiului de primăvară. Însă, odată cu stabilirea datei de 1 ianuarie ca primă zi a anului, cei care uitau de schimbare au devenit victime ale glumelor sau farselor, conform site-ului timeanddate.com.
Unii istorici consideră că acest obicei este originar din Franţa, pornind de la mutarea zilei de Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie, odată cu adoptarea calendarului gregorian, în secolul al XVI-lea. Cei care au continuat să celebreze Anul Nou pe 1 aprilie în loc de 1 ianuarie erau numiţi ”păcăliţii de aprilie”.
O altă poveste plasează mai exact originile acestei sărbători în Edictul lui Roussillon (1564, Franţa), care decreta că prima zi a Anului Nou, sărbătorită până atunci de Paşti, se muta pe 1 ianuarie. Sărbătoarea Paştilor, cu o dată variabilă, se întâmpla să aibă loc adesea în aprilie, astfel că ”păcăliţii de aprilie” au devenit cei care au păstrat tradiţia celor două sărbători în această lună, potrivit dictionary.com.
Când poți avea ghinion dacă faci farse
În Marea Britanie şi Canada, farsele de Ziua internaţională a păcălelilor – ”Fool’s Day” – se fac până la amiază, după acest moment al zilei considerându-se că poartă ghinion să mai faci farse. Oricine uită această regulă devine chiar el ”April Fool”.
În Franţa, Belgia, Olanda, Italia şi zonele unde se vorbeşte franceza din Canada şi Elveţia, tradiţia de 1 aprilie este cunoscută ca ”Poisson d’Avril” (”peşte de aprilie”).
Farse celebre
De-a lungul timpului, Ziua Păcălelilor a fost prilejul, pentru media dar şi pentru persoane, să realizeze şi să răspândească ştiri menite să inducă în eroare cititorul, prietenii, ba chiar şi necunoscuţii, momente care au rămas consemnate în istorie.
A fost realizat un clasament al celor mai reuşite farse, iar pe primul loc s-ar afla întâmplarea petrecută în anul 1993 când primăria oraşului Koln (Germania) ar fi dat o lege potrivit căreia cei care practicau jogging-ul se supuneau regulii unui maxim de viteză de 6 km/h, în caz contrar urmând a fi amendaţi. Restricţia de viteză ar fi fost impusă pentru a nu deranja veveriţele din parcul central al oraşului, care se aflau în perioada împerecherii.
– În perioada Primului Război Mondial, un aviator francez a aruncat deasupra unei tabere germane ceva asemănător unei bombe, iar nemţii au fugit spre adăposturi. Văzând că „bomba” nu explodează, aceştia s-au apropiat şi au văzut o minge de fotbal, pe care francezul scrisese „April Fool”
– În anul 1950, o televiziune olandeză anunţa că turnul înclinat din Pisa s-a prăbuşit
– În anul 1952, doi adolescenţi au predat unei secţii de poliţie din Londra un dosar găsit într-o staţie de autobuz şi care aparent conţinea schiţele unui dispozitiv atomic. Oamenii legii a intrat imediat în alertă şi au informat autorităţile, de la guvern la Camera Comunelor, despre posibila pierdere a unor secrete nucleare. După ce schiţele au fost examinate de fizicieni, care au spus că nu înţeleg despre ce e vorba, misterul a fost rezolvat de un prieten al celor doi tineri care a dezvăluit că aşa zisul dispozitiv nuclear era de fapt … o maşinărie de făcut cârnaţi
– Cinci ani mai târziu, la 1 aprilie, BBC difuzează o ştire de trei minute în care se spune că la o fermă din Elveţia s-au obţinut recolte record de spaghetti şi arătau imagini cu tăieţei recoltaţi din copaci. Informaţia a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantaţie şi au întrebat de unde ar putea cumpăra puieţi
– În 1962, în Suedia emitea o singură televiziune, care transmitea în alb-negru. De ziua păcălelilor, expertul tehnic al staţiei, Kjell Stensson, le-a spus privitorilor cum pot vedea color: „Tot ce trebuie să faceţi este să puneţi pe ecran o pereche de colanţi”. Astfel, mii de telespectatori au luat parte la această farsă, cautând colanţi prin casă şi decupându-i, pentru a vedea, în sfârşit, imagini color
– În 1965, o publicaţie daneză anunţa că a fost adoptată o lege prin care toţi câinii din Copenhaga vor fi vopsiţi în alb, iar astfel şoferii îi vor vedea mai bine pe stradă şi vor evita producerea de accidente
– În 1 aprilie 1976, în timpul unui interviu la postul de radio BBC 2, astronomul Patrick Moore a anunţat că, la ora 9:47, va avea loc un eveniment astronomic „unic în viaţă”. Planeta Pluto urma să se deplaseze în spatele planetei Jupiter, iar acest fenomen urma să reducă forţa atracţiei gravitaţionale pe Pământ. Moore le-a spus ascultătorilor că dacă vor sări în acel moment, vor simţi că plutesc. Imediat după momentul anunţat, sute de oameni au susţinut că s-a întâmplat exact astfel cum a prezis Moore, iar o femeie a declarat chiar că a plutit prin cameră
– În 1980, postul TV britanic BBC a anunţat că ceasul Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic, care ar fi fost mult mai precis decâ vechiul ceas cu sistem mecanic. O mulţime de cetăţeni şi-a exprimat protestul în legătură cu această decizie, iar o altă mare parte dintre oameni au întrebat chiar de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben
– În anul 1995, Ziarul „Irish Times” a anunţat că celebrul Disneyland negociează cu guvernul rus în privinţa achiziţionării trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris
– La 1 aprilie 1998, Burger King anunţa lansarea unui nou produs special – burger-ul pentru stângaci. În aceeaşi zi, Revista „New Mexicans for Science and Reason” publica un articol în care era anunţată decizia statului american Alabama care urma să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14159, considerată „necreştină”, în 3,0, un număr care ar fi „conform cu Biblia”
– Un an mai târziu, site-ul muzical Wall of Sound publica un material conform căruia cântăreaţa Britney Spears are, de fapt, 28 de ani în loc de 17. Dezvăluirea venea după ce diva pozase provocator pentru coperta revistei Rolling Stone. Pentru a fi credibil, articolul era foarte „documentat”. Spre exemplu era dezvăluit adevăratul nume al lui Spears, Belinda Sue Spearson, născută în West Baton Rouge la 7 august 1970, absolventă a liceului Robert E. Lee. Foştii colegi de clasă erau citaţi în articol pentru a confirma vârsta cântăreţei. Consecinţa? Sute de oameni au sunat la casa de discuri a lui Britney, pentru a se lămuri dacă povestea e reală sau nu
– Anul 2002 a adus o nouă minciună gogonată: un raport atribuit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţinea că blondele naturale vor dispărea în următoarele două secole. Desigur OMS a negat ulterior existenţa unui astfel de raport
– În 2007, site-ul „Lebanon Circle”, desinat pasionaţilor de magie, a postat o imagine cu o creatură care semăna cu o zână, precizând că a fost descoperită de un bărbat care îşi plimba câinele în apropiere de un vechi drum roman din Derbyshire. Zeci de mii de vizitatori au dorit să vadă cu ochii lor creatura, însă proprietarul site-ului avea să mărturisească, la scurtă vreme, că totul a fost o farsă
– În anul 2008 acelaşi post BBC lansa un documentar care făcea referire la pinguini zburători
– La 1 aprilie 2009, Oficiul elveţian de turism lansa un videoclip care dezvăluia de ce sunt atât de curaţi munţii lor, totul datorându-se muncii neîntrerupte a gunoierilor montani care spălau până şi pietrele murdărite de păsări. Se preciza că fără munca gunoierilor stâncile ar fi fost treptat erodate şi munţii ar dispărea! Milioane de oameni au urmărit clipul şi 30 de mii dintre ei au făcut şi testul online pentru a vedea dacă au calităţile necesare pentru a deveni gunoier montan. Mai mult, datorită cererii publicului, compania de transport de cablu Brunni a început chiar să ofere cursuri pentru toţi cei care doreau să cureţe munţii Elveţiei
– În anul 2011, celebrul lanţ de magazine Ikea anunţa lansarea unui scaun pentru câini
– În 2013, publicaţia Daily Express afirma că din cauza austerităţii, Palatul Buckingham a început să închirieze celebrul „Apartament Belgian” cu preţul de 10.000 de lire sterline pe noapte, iar oaspeţii vor putea să ia micul dejun alături de familia regală şi vor putea să mănânce orice şi oricât, dar nu au voie să se atingă de colecţia regală de vinuri.
– În 2014, Căile Ferate din Franţa (SNCF) a afişat pe panoul călătoriilor sale, orare şi rute fictive, iar aplicaţia Google maps a oferit acces la o hartă în care puteau fi văzuţi mii de Pokemoni.
– Tot în 2014, de 1 aprilie, publicaţia The Telegraph anunţa că „Lira Salmond”, fabricată de o monetărie aparţinând actorului Sean Connery, urma să intre în circulaţie la 1 aprilie 2015, iar tabloidul The Sun a publicat un articol în care afirma că regina Elisabeta a II-a şi-a dat acordul pentru exploatarea gazelor de şist în grădinile Palatului Buckingham.
Secretul unei farse reușite
Pentru o farsă reuşită de Ziua păcălelilor secretul constă în planificarea minuţioasă. În plus, trebuie să fiţi primul care o duce la îndeplinire, pentru că păcăleala îşi pierde farmecul dacă altcineva v-o ia înainte.
Odată făcută o farsă, toţi ceilalţi vor fi în alertă, iar elementul surpriză se va pierde.
Pentru a avea mai multe şanse la o păcăleală reuşită este bine să aveţi aliaţi. Atenţie, însă! Cu cât sunt mai multe persoane implicate, cu atât creşte riscul de a fi descoperiţi înainte ca planul să fie dus la bun sfârşit, potrivit Agerpres.
Superstiții legate de păcălelile de 1 aprilie
– Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.
– Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion.
– Se mai spune că, dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei.
– Să te căsătorești la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârșitul vieții.
– Copiii născuți la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viața
Idei de păcăleli și farse
– Pe 1 Aprilie poți să pui în cutia poștală a prietenilor o scrisoare tipărită și ștampilată prin care să-i anunți că vor fi deconectați de la rețeaua electrică sau gaz pentru reparații.
– Dacă prietenii au mașină, poți sa le faci extrem de ușor o fars; pune un anunț „DE VANZARE”. Dacă vrei sa fie sunat des, alege un prieten cu o mașină tare și pune un preț ridicol de mic.
– Umple toată casa cu pahare de unică folosință pline de apă
– Meniu ”exclusivist” de 1 aprilie – Ia o bucata de carton, dă-o prin ou și prin pesmet, apoi pune totul în tigaie. După ce s-a prăjit, îți poţi servi prietenii cu „delicatesa” respectivă. Iar la desert pregătește un “desert delicios”. Mere glazurate din cepe!
– Dă săpunul cu lac de unghii transparent
– Lipește ouăle dintr-un cofrag cu lipici.
– Pune-ţi o perucă cu o tunsoare pe care nu ai purta-o niciodată şi aşteaptă prietenul/soțul/iubitul acasă
– Sună-l şi, foarte grăbită, explică-i că mama ta se va muta la voi pentru câteva luni, pentru că are niște probleme de sănătate şi trebuie să îi fii alături
– Lipește o bucată mică de scotch pe senzorul de la telecomandă
– Lipește un post-it mic pe senzorul mouse-ului de la calculator
– Îmbracă scaunul de la birou în folie alimentară de aluminiu – un design inovator
– Înlocuiește pozele pe care le are pe birou cu pozele șefului (pentru coleg)
– Biscuiți cu cremă. Pune pastă de dinți în loc de cremă, între doi biscuiți
– Pune broccoli pe băț și învelește-l astfel încât să arate ca o acadea
– Bile de piure de cartofi în loc de înghețată, asezonat cu sos barbeque
– La școală, ai grijă cui te gândești să-i faci păcăleli! Sunt foarte multe persoane care nu gustă glumele și care ar putea reacționa urât. Mai mult decât atât, riști să te spună părinților sau chiar profesorilor!
– În privința profesorilor, încearcă să nu faci glume care ar putea să-i facă să se simtă ofensați. Cel mai important este să faci farse doar profesorilor care știi că nu s-ar supăra!

O atenţionare Cod galben de inundaţii pentru râuri din 12 bazine hidrografice, valabilă până luni la amiază, a fost emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), conform Agerpres.
Potrivit hidrologilor, până luni la ora 12:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic – bazin amonte Ac. Gilău (judeţele Bihor şi Cluj), Crasna (judeţele Sălaj şi Satu Mare), Crişul Negru (judeţele Bihor şi Arad), Crişul Alb (judeţele Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin amonte S.H. Baia de Arieş şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Baia de Arieş (judeţele Alba şi Cluj), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava (judeţele Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Bega – bazin amonte S.H. Topolovăţ (judeţul Timiş), Timiş – bazin amonte S.H. Lugoj (judeţele Caraş Severin şi Timiş), Pogăniş – bazin amonte Ac. Cadar Duboz, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera (judeţele Caraş Severin şi Timiş) şi Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Gorj şi Caraş Severin) se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenţie.
Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din judeţele Bihor, Arad, Timiş şi Caraş Severin, precizează INHGA.
Sursa: Agerpres