Connect with us

EVENIMENT

FOTO. Clujean blocat cu mașina în coloană pe Transfăgărășan: „E ca și când vin dimineața din Florești spre Cluj-Napoca”

Publicat


transfagarasan (4)

Imagini spectaculoase pe Transfăgărășan, dacă nu ar fi vorba de nervii a zeci și zeci de șoferi.

Traficul pe Transfăgărășan a fost aproape complet blocat, sâmbătă, pe ambele sensuri. Printre șoferii nevoiți să meargă bară la bară pe una dintre cele mai frumoase șosele din țară se afla și un clujean, care ne-a trimis și pozele.

transfagarasan (1)

Pe Transfăgărășan ca pe drumul Florești – Cluj

Acestea se deplasa dinspre Argeș spre Sibiu și tot ce a putut face a fost un pic de haz de necaz.

transfagarasan (2)

„Am o senzație de déjà vu, e ca și când vin dimineața din Florești spre Cluj-Napoca, bară la bară”, a spus șoferul, care la ora publicării acestei știri spunea că este deja în coloană de peste 2 ore și jumătate.

transfagarasan (3)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Accident cu două mașini în Borhanci. Un șofer băut a intrat pe contrasens

Publicat

accident

Un accident cu două mașini implicate a avut loc, luni seară, pe strada Borhanci din Cluj-Napoca. 

Din primele informații, șoferul uneia dintre mașini era băut și a intrat pe contrasens, lovind un alt autoturism, Șoferul vinovat de producerea accidentului a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o alcoolemie de 0,73.

Se pare că bărbatul băut sărbătorise cu prea mult alcool victoria României în meciul cu Ucraina de la Euro2024.

Un echipaj de la SAJ Cluj a consultat persoanele implicate în accident.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Hotelul Transilvania Cluj-Napoca, inclus în Historic Cafes Route. Meniu istoric special pentru ceremonie

Publicat

De

meniu istoric

Celebrul Hotel Transilvania din Cluj-Napoca, situat pe strada Regele Ferdinand, a fost admis în prestigioasa rută culturală Historic Cafes Route, aflată sub Înaltul Patronaj al Consiliului Europei. Hotelul Transilvania este menționat în celebru  roman ”Dracula” de Bram Stoker drept locul în care ar fi înnoptat avocatul britanic Jonathan Harker, chemat de Contele-Vampir pentru a-i intermedia o tranzactie imobiliara  în Anglia.

Historic Cafes Route sau „Ruta Cafenelelor de Aur ” din Europa este unul dintre cele 49 de trasee culturale acreditate de Consiliul Europei.

Aderarea Hotelului Transilvania în Historic Cafes Route va fi marcată printr-un eveniment aparte, programat în 29 iunie, de la oras 12:00.
Punctul culminant al evenimentului va fi decorarea clădirii cu plăcuța onorifică a Consiliului Europei, primul discurs oficial al domnului Arnold Gunter Klingeis , noul presedinte al Rutei Cafenelelor Istorice din Europa reprezentand acum 47 de state membre din Consililul Europei.

Invitație culinară

meniu istoric

Evenimentul de admitere coincide cu preluarea oficială a mandatului de președinte al Historic Cafes Route de către Arnold Gunter Klingeis, reprezentantul Brukenthal Palace Cafe Avrig. Este pentru prima dată în istorie când un cetățean român devine președinte al unei rute culturale europene.
Ceremonia include, alături momentele oficale festive, prezentări de modă, recitaluri muzicale live, vizionarea unui scurt metraj documentar despre cele mai celebre ecranizari ale celebrului roman Dracula, precum și invitația la o călătorie culinară inspirată de meniurile istorice ale restaurantului hotelului clujean.

Preparate istorice

În 29 iunie 2024, din prezentarea preparatelor incluse în meniul istoric Hotel Transilvania (care, în romanul ”Dracula” este denumit Hotelul Regina Angliei), nu vor lipsi supele de țelină și găluște, limba de vită cu buchet de salată și sos tartar, salatele de vară asezonate cu piept de rață și vinigrette cu pere sau brânză maturată și french dressing, pulpa de iepure cu morcovi sote și găluște din făină integrală, ragout de căprioară cu pară în vin și mămăliguță cu trufe, papricașul cu pulpe
dezosate, împletita de vinete (pomenită și în romanul Dracula), pulpa de rață cu măr copt, varză roșie și găluște din făină integrală, rasolul de miel cu piure din țelină și mămăliguță cu trufe, budinca de morcovi, cu sos de mere, fructe de pădure sau vanilie, merele coapte cu sos de măr cu stafide sau cu sos de vanilie.

Hotel de o jumătate de mileniu

”Participanții la acest important moment vor avea parte de o experiență cu adevărat deosebită, un periplu în istoria de peste 500 de ani a acestui celebru hotel, combinată cu trăiri contemporane, arome din trecut, planuri, idei și strategii pentru viitor.

La activitățile prilejuite de admiterea Hotel Transilvania în cadrul HCR vor fi prezenți reprezentanți ai rutei culturale europene și ai Consiliului Europei, oficialități locale și de la nivel central, oameni de cultură și artă,
reprezentanți ai presei, diverși alți invitați. Acest eveniment reprezintă o adevărată carte de vizită pentru România”, spune
președintele „Rutei Culturale a Cafenelelor de Aur”, Arnold Gunter Klingeis.

Romanii și Dracula

”Hotelul Transilvania înseamnă mult mai mult decât menționarea în romanul Dracula. El este legat de istoria străveche a Clujului.

Din punct de vedere istoric, hotelul a fost ridicat peste ruinele reședinței guvernatorului Daciei Porolissensis. Știm și numele acestui guvernator: Cnaeus Minucius Faustinus Sextus Iulius Severus, menționat într-o diplomă militară romană, emisă chiar în 29 iunie 120 A.D.

Există și o legendă, din secolul al XIX-lea, care spune că în apropiere s-ar fi sinucis regele Daciei, Decebal.

Știm cu certitudine faptul că, în Evul Mediu, actualul Hotel Transilvania era un han, situat pe strada numită Platea Pontis, care făcea legătura între poarta principală de intrare în orașul medieval și piața centrală a Clujului.

Istoria neîntreruptă a hotelului se întinde pe mai mult de o jumătate de mileniu”, spune experta în turism Adriana Sava, cea care continuă, în calitate de Director General al hotelului, această tradiție remarcabilă a ospitalității la Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. PROTEST. Zeci de clujeni au cerut demisia șefului AEP, Toni Greblă, și renumărarea voturilor la București

Publicat

protest
Zeci de clujeni au cerut, luni seară, într-un protest desfășurat în fața Prefecturii Cluj renumărarea voturilor de la mai multe secții de votare din București unde, susțin ei, rezultatul alegerilor locale a fost viciat și demisia șefului AEP, Toni Greblă.
Ca semn de sprijin pentru secțiile de votare unde au fost nereguli, unii participanți au purtat o banderolă albă pe braț.
Organizatorii protestului au precizat că doresc modernizarea procesului electoral, corectitudine și transparență în procesul de votare și renumărarea voturilor în secțiile unde dovezile de fraudă sunt evidente.
Protestarii au avut pancarte cu mesaje precum ”Nu grebla voturi – vremea trece, vremea vine, de ce AEP nu intervine”, ”Voturi numărate, nu greblate”, ”Democrația se fură la vot” și au cerut demisia președinteluui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.
Sursa foto&video: Anca Mihai – Facebook

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO. Podcast Cluj24. Regizorul Paul Negoescu: Experiența la cinematograf e diferită față de laptop sau televizor

Publicat

Paul

Regizorul Paul Negoescu a fost, luni, invitatul lui Doru Pop la podcastul Cluj24 dedicat TIFF.  Acesta este și membru al juriului festivalului de la Cluj-Napoca.

Negoescu absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, în prezent lector la catedra catedra regie de film a UNATC.

Regizor și scenarist de film, a debutat cu un prim lungmetraj intitulat O lună în Thailanda (2012).

A scris și regizat Două lozuri (2016), adaptare după schița celebră a lui I. L. Caragiale, urmat de comedia Povestea unui pierde-vară (2018) și filmul polițist Oameni de treabă (2022).

În 2023 a făcut o continuare după cel mai de succes film al său, Încă două lozuri.

 

Doru Pop, cronica la ”Oameni de treabă”: Cum ar fi fost dacă Agatha Christie s-ar fi născut la Botoșani?!

Oameni de treabă (2022) a fost nominalizat la 10 premii Gopo și a fost premiat la principalele categorii (Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol secundar și Cel mai bun montaj). Povestea începe în cheie parodică și se încheie într-o tentă voit absurdă.

Încă din incipitul filmului primim această cheie de lectură tragi-comică, când vedem că, de pe platforma unei dube, cade o găină în mijlocul drumului.

Găina rătăcită devine o metaforă vizuală recurentă pentru diverse momente de intensitate narativă, de fapt funcționând ca un simbol simplist pentru identitatea personajului principal, polițistul Ilie. Negoescu reintroduce găina ca un fel de indiciu hermeneutic, pentru că și în curtea primarului ciugulește o găină în fântâna kitsch (ca semn al corupției), polițistul nostru vrea să prindă o găină în mijlocul drumului (chiar în punctul de inflexiune morală) etc.

Dacă nu putem să știm la ce se gândește o găină, ne dăm seama încă din primele scene că filmul este povestea unui om mărunt. Ilie „din Băbuleni”, personaj jucat de Iulian Postelnicu, e un agent de poliție mutat disciplinar într-un sat moldovenesc uitat de timp. Ilie are apartament la Botoșani și idealuri mărunte, e divorțat și dornic să își cumpere o livadă. Acum trăiește de vreo zece ani într-o comunitate în care pare că nu se întâmplă nimic, dar unde, de îndată ce apare un alt nou polițist, lucrurile se schimbă.

Negoescu, care s-a remarcat după ce a făcut o adaptare contemporaneizată a nuvelei lui Caragiale „Două loturi”, publicată încă din 1898 și deja popularizată în cinemaul nostru, se dovedește un „caragialian” până la capăt. În acest film, spre deosebire de filmul anterior intitulat „Două lozuri” (2016), unde subiectul e tratat mai degrabă umoristic, Negoescu evoluează ca și marele dramaturg pe care îl consideră maestrul său, către tragedie.

Eforturile regizorului sunt oarecum ajutate de figura lui Postelnicu, care a câștigat un alt premiu Gopo pentru actorie (în rolul turnătorului „Vali” din filmul lui Andrei Cohn, Arest), făcând din Ilie e un fel de „Buster Keaton de Botșeni”, care prestează tot felul de schimonoseli faciale, ridică din sprâncene și pune în mișcare felurite ticuri, care se vor expresive, dar care reduc dramatismul personajului. Acesta, ca și găina cu care e asociat, arată adeseori ca un animal speriat, prins între faruri.

Postelnicu, actor și scenarist (a scris inclusiv câteva episoade din „Las Fierbinți” cu care, aduce și acest film), ar vrea să aducă puțin cu prințul Mîșkin, cu idiotul mistic dostoievskian, dar această asociere e posibilă doar dacă prințul s-ar fi născut la Fălticeni (sau la Focșani, ca actorul nostru) și ar fi vulgar fără vreun motiv întemeiat.

Uneori grimasele lui Postelnicu ajută la construirea nui „comic din off”, cum este scena în care Ilie aude dialogul fratelui său cu fosta lui soție, sau când povestește cu primarul, iar concetățenii lor se bat în fundal. Dar, în general, el nu reușește să fie mai mult decât un Pristanda mioritizat, un slugoi al primarului care duce scândurile acestuia cu Mitsubishi-ul șefului și care o ia treptat razna, ca și personajul caragialian din „Două loturi”. După o lungă perioadă de acalmie, în primele 20 minute ale filmului nu se întâmplă mai nimic, regizorul și scenariștii săi (Radu Romaniuc plus Oana Tudor) ne introduc un prim moment de „tensiune”, în care îl vedem pe primarul Costică izbindu-se cu capul de stâlpul casei. După alte 20 de minute, în care urmărim deambulările inutile ale polițistului nostru, se produce și un fel de climax, când aflăm că a avut loc un incident narativ, moartea unui concetățean. De aici încolo povestea se transformă într-un „sfriller” scris dacă Agatha Christie s-ar fi căsătorit a doua oară la Vaslui, pentru că primarul, ajutat de popa din sat, l-a ucis pe soțul unei localnice dezirabile sexual.

Reușita este că, prin intermediul lui Ilie, suntem introduși în lumea satului moldovenesc profund și post-comunist, căruia îi lipsește complexitatea. Pare că în satul acesta nu mai există altcineva decât primarul (jucat Vasile Muraru), popa (jucat de Daniel Busuioc) și acoliții lor. E ca un banc despre România, în care primarul, cu popa și cu polițistul satului se întâlnesc la braserie să ia decizii, decizii însoțite adeseori de băutură.

În acest sat inexistent, populat de figuri caricaturale, apare brusc un tânăr agent, pe nume Vali, care începe propria sa investigație. Aici lucrurile sunt legate cu ață scenaristică foarte albă. Nu doar că investigațiile criminale în sistemul românesc de justiție nu sunt făcute de polițiștii locali, în sistemul judiciar din România „strângerea probelor” se face doar sub supravegherea procurorului, de către ofițerii investigatori specializați, nu de către polițiștii de la țară, dar și pentru că totul se întâmplă subit, fără justificare.

Singura explicație este că regizorul și scenariștii s-au gândit să facă un soi de A Few Good Men moldovenesc. Ca și în filmul lui Rob Reiner (1992) asistăm la sfâșierea morală a justițiarului „de Băbuleni” care, presat de primarul mefistofelic și ucigaș, care încearcă să îl corupă, polițistul își descoperă vâna morală când află că tânărul polițist (jucat de Anghel Damian), pentru care postul de agent local fusese un „challange” și cu care se certase, e bătut până la moarte sau că soția victimei a fost alungată tot prin violență.

Problema este că, deși regizorul și scenariștii vor cu tot dinadinsul să complice povestea, așa cum au citit în cărțile lui Syd Field, faptul că „Iliuță” descoperă imoralitatea primarului după ce a fost zece ani mâna dreaptă a acestuia, că apar informații despre traficul de țigări abia la final, este doar un traseul narativ care duce direct la dilema morale a polițistului, dar care nu se susține în construirea intrigii.

Un alt element de dezacord este dorința de autenticitate cu orice preț. Accentul moldovenesc al personajelor, care ar trebui să dea o notă de veridicitate, este adeseori exagerat de către unii actori, deși majoritatea sunt din această zonă dialectală. Muraru, care e de pe la Piatra-Neamț, îi dă polițistului sfaturi sfaturi din categoria: „fașim și putiem să șie ghini” sau „fă ce-ți spune cujetul”, iar procurorul de caz (care apare și dispare subit) zice „prinșipii”, ca pe la Chișinău, de unde e actorul. Și spațiul e „provincializat” cu bună știință, oamenii trăiesc într-un soi de case uitate de timp, cu carpete pe pereți, iar în fundal apar și niște ucraineni contrabandiști și bătăuși, fără nicio explicație.

La final aflăm că polițistul Ilie a mai „făcut pe nebunul” în urmă cu 10 ani, ceea ce justifică deznodământul care, din păcate, devine o sarabandă absurdă și cu totul necredibilă. Iliuță își pune chipiul de polițist și se hotărăște să fie justițiar, un de de „lităl uepon” de la Băbuleni. Se împușcă cu popa din sat, care e îmbrăcat cu un trening roșu și îl atacă pe polițist cu o toporișcă, pe care i-o înfige în spinare, polițistul împușcă mai mulți contrabandiști, primarul trage cu kalașnikovul și nu nimerește, toată lumea moare, mai ceva ca în actul final din „Hamlet”.

Oameni de treabă e bun numai ca să intre în portofoliul „Netflix” (deși a fost finanțat cu bani de la TVR), probabil la categoria „mioritic craim” (crime), unde s-ar putea inventa un nou gen de polisierului, un fel de Tarantino de Bahlui, cum un scenariu inspirat din „Las fierbinți”, injectat cu lecturi din Schopenhauer și pus la perfuzii cu filmele realizate de Guy Ritchie. Poate această tentantivă de polisier tragicomic va fi urmată de alte încercări ale cineaștilor autohtoni de a face experimente cu genurile asociate filmului polițist și vom vedea noi creații care explorează comicul din spatele dezastrului, așa cum doar Caragiale știa să o facă.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax