FOTO. Caragiale voia Clujul. A ales Berlinul. El şi Veronica erau să ne lase fără Eminescu. 169 de ani de la naştere

Într-o zi ca azi, în 1852, s-a născut Ion Luca Caragiale. Aşa apare în acte, deşi se pare că el s-ar fi născut pe 30 ianuarie. Operele sale încă sunt de mare actualitate. Este suficient să ne uităm la scena noastră politică şi să regăsim situaţii şi personaje din operele sale. Tot el grăia unul dintre multele sale adevăruri: “Vrei să cunoşti lucrurile? Priveşte de aproape. Vrei să-ţi placă? Priveşte-le de departe”.

Caragiale. Teatru. 1952. Ediţie festivă de centenar, ilustraţii Corneliu Baba (arhiva Cluj24)

A dat Clujul pe Berlin

Puţină lume ştie că IL Caragiale a vizitat de mai multe ori Clujul şi că a vrut chiar să se stabilească în inima Transilvaniei.

Caragiale. Teatru. 1952. Ediţie festivă de centenar, ilustraţii Corneliu Baba (arhiva Cluj24)

“Caragiale a avut legături cu Clujul. La un moment dat chiar a vrut să se stabilească la Cluj. Era prieten foarte bun cu Aurel Isac, tatăl poetului Emil Isac. Chiar l-a vizitat pe Aurel Isac înainte de a merge la Berlin. El a mai făcut nişte vizite în Cluj, i-a plăcut oraşul, dar până la urmă Berlinul a avut câştig de cauză”, povesteşte, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

El mai spus că marele dramaturg a fost menţionat pe o plachetă de pe casa unde a stat, însă aceasta a fost schimbată.

“Pe casa Emil Isac pe vremuri era o plachetă în care se spunea că în această casă, unde a stat Emil Isac şi tatăl său, avocat, Aurel Isac, apărător al Memorandiştilor, a poposit şi Caragiale, în peregrinările sale prin Ardeal şi înainte de a merge la Berlin”, mai spune istoricul clujean.

Eminescu voia să se lase de poezie din motive de Veronica Micle şi Caragiale

Un alt lucru mai puţin cunoscută se referă la faptul că Mihai Eminescu voia să se lase de poezie. Era din cauza Veronicăi Micle. Poetul a aflat că iubirea vieţii sale se culcase cu IL Caragiale. Lucrul acesta a fost ţinut secret 42 de ani.

Revista Familia (1937, arhiva Cluj24) şi o mărturisire a lui Ion Al. Brătescu-Voineşti

În revista Familia din martie-aprilie 1937 (în imagini, arhiva Cluj24), Ion Al. Brătescu-Voineşti face o mărturisire pe care a ţinut-o secretă 42 de ani. În 1898, el avusese o discuţie cu Titu Maiorescu, în care acesta din urmă dezvăluia faptul că, din dragoste pentru Veronica, Eminescu voia să renunţe la scris. Dar a aflat de legătura ei cu IL Caragiale. Iar din durerea pricinuită s-a născut “Luceafărul”.

Veronica, prietena multora

Titu Maiorescu către Ion Al. Brătescu Voineşti, despre Eminescu: “Dumneata, ca toţi cei din generaţia dumitale, nu-l cunoşti îndeajuns şi nu-ţi poţi da seama de genialitatea lui; dumneata nu-l cunoşti decât ca poet. (…) Mai târziu (…) aveţi să vă daţi seam ace vastă minte avea, constatând că nu există problemă a neamului nostrum care să nu-l fi preocupat ţi asupra căreia să nu se fi pronunţat cu desfăvârşită competenţă şi claritate. A! ce şubrezi suntem, dacă o astfel de minte… Luceafărul a răsărit din noaptea unei mari dureri.

Revista Familia (1937, arhiva Cluj24) şi o mărturisire a lui Ion Al. Brătescu-Voineşti

Am să-ţi fac o mărturisire, dar şi o rugăminte: păstreaz-o pentru mult mai târziu. Între Eminescu şi mine exista o legătură ca aceasta care ne uneşte pe noi doi, ba poate şi mai strânsă. Cu timpul, ne ajunseseră ca o rudă apropiată şi dragă, căreia îi era uşa deschisă la orice oră. De câtăva vreme însă, vizitele lui se răreau şi în curând începu să să lipsească şi de la adunările noastre literare. Am aflat degrabă pricina acestei schimbări; era legătura cu Veronica Micle, legătură care pe zi ce trecea ameninţa să-l înstrăineze cu totul de cercul “Junimei”. (…)

Poţi deci înţelege cât mă îngrijora şi mă durea faptul că-l vedeam în fiecare zi mai învălui în mrejele unei femei ca Veronoca Micle. Cunoşteam bine reputaţia de care se bucura. Ştiam că fusese… prietena multora, între cari şi a lui Caragiale. Mi-o mărturisise chiar el”.

Eminescu: “Canalia!”

Revista Familia (1937, arhiva Cluj24) şi o mărturisire a lui Ion Al. Brătescu-Voineşti

Dialogul dintre Titu Maiorescu şi Mihai Eminescu:

Maiorescu: În ce mreje ai fost prins, de n-ai dat atâta vreme semen de viaţă?

Eminescu: Domnule Maiorescu, situaţia e mult mai serioasă decât credeţi. Nu mai pot continua viaţa pe care am dus-o până acum… Vreau să-i pun capăt… Vreau să mă căsătoresc.

Maiorescu: Cu cine?

Eminescu: Cu Veronica Micle. (…) Voi munci pentru amândoi. Voi munci şi la nevoie vom munci amândoi.

Maiorescu: Şi atunci poezia?

Eminescu: Mă las de poezii. Poate ar fi fost mai bine pentru mine dacă n-aş fi scris nici un rând de poezie!

Maiorescu: Eminescule, iartă-mă, te rog, de sfâşierea pe care ştiu că o să ţi-o pricinuiesc, dar aceea pe care ţi-ai ales-o drept tovarăşă de viaţă nu merită această cinste… N-o merită. Înainte de dumneata a fost… prietena multora, a fost şi a lui Caragiale. Mi-a mărturisit-o chiar el…

Eminescu: Canalia!

O fotografie a morţii

În imagine (arhiva Cluj24), o fotografie din 1911 a neştiutei morţi care urma să-i ia pe majoritatea. Atunci, în 1911, la serbările comemorative ale Astrei, părintele Alexandru Ciura (în imagine, 15 noiembrie 1876 – 2 martie 1936), îi găzduia în casa sa din Blaj pe Octavian Goga, IL Caragiale, Şt. O. Iosif şi pe Aurel Vlaicu.

1911, serbările Astrei (arhiva Cluj24)

După nici un an de la fotografia aceasta avea să dispară IL Caragiale (1 februarie 1852 – 9 iunie 1912). După un alt an avea să dispară şi Ștefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875 – 22 iunie 1913). Iar după alte câteva luni avea să zboare pentru ultima dată şi Aurel Vlaicu (19 noiembrie 1882 – 13 septembrie 1913).

Caragiale, Eminescu şi Veronica au vizitat Clujul

Se pare că prima vizită –poate şi ultima- în Cluj a Veronicăi Micle, pe atunci Ana Câmpeanu, a fost când s-a măritat. La 14 ani, în 1864. Soţul ei devenea Ştefan Micle, profesor universitar, din Feleacu, care avea 47 de ani.

“Veronica Micle se pare că n-a stat în Cluj, dar se pare că a stat în Feleacu. Atunci când s-a măritat, câteva zile. Ştefan Micle era din Feleacu şi Biserica Bob din Cluj era singura biserică catolică din zonă. În Feleacu era o biserică, dar nu era de confesiune greco-catolică. Deşi Veronica Micle nu era greco-catolică, din câte ştiu. Dar în Feleacu n-au stat mult, doar pentru nuntă, pentru că el era deja profesor la Iaşi, chiar primul rector, parcă, al universităţii de acolo.

Ea s-a măritat la 14 ani, dar atunci erai femeie de măritat la 14 ani. Se pare că şi Mihai Eminescu a fost în tranzit prin Cluj, în drumul spre Blaj. La Cluj, la Liceul Piarist a studiat şi profesorul său Aron Pumnul”, spune istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Protagoniştii

*Ion Luca Caragiale (1 sau 13 februarie 1852, 9 iunie 1912), dramaturg, nuvelist, poet, manager de teatru, comentator politic, jurnalist, probabil cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanți scriitori

*Mihai Eminescu (Mihail Eminovici, 15 ianuarie 1850, 15 iunie 1889), poet, prozator și jurnalist, socotit cea mai importantă voce poetică din literatura română.

*Veronica Micle (Ana Câmpeanu, 22 aprilie 1850, 3 august 1889), poetă, a publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

*Ștefan Micle (25 septembrie 1817, 4 august 1879), pedagog și fizician, profesor şi rector universitar la Iași. Pe 7 august 1864 s-a căsătorit în Biserica Bob din Cluj cu Veronica Micle, care atunci avea 14 ani.

*Corneliu Baba (18 noiembrie 1906, 28 decembrie 1997), pictor, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar și pentru alte tipuri de tablouri și ilustraţii de cărți. Prin originalitatea, măiestria și realismul ei, arta lui Corneliu Baba și-a câștigat o mare prețuire în țară și străinătate.

(MaAv)