ACTUALITATE
FOTO/ Băile Someșeni au ajuns ruine și rampă de GUNOI

Mica stațiune balneo-climaterică Băile Someșeni, mândria Clujului și locul unde, odinioară, apa izvoarelor făcea minuni pentru sănătate, a ajuns în paragină, a devenit o ruină și s-a transformat în rampă de gunoi.
”Băile Someșeni, odinioară o mică stațiune balneo-climaterică, azi ruină și rampă de gunoi. Băile au fost un obiectiv turistic reorganizat de către profesorul Dominic Stanca în urmă cu aproximativ un secol, datorită proprietăților terapeutice ale izvoarelor din zonă”, a atras atenția clujeanul Mihai Cucerzan.
Nămolul și apele minerale de la Băile Someșeni erau recunoscute pentru proprietățile lor curative în tratarea mai multor boli, stațiunea fiind înființată în 1927 de medicul Dominic Stanca.
În prezent, băile sunt dezafectate iar repunerea lor în funcțiune ar necesita investiții serioase. Primăria Cluj-Napoca a intenționat să se implice în refacerea stațiunii și să achiziționeze terenul, dar urmașii doctorului Stanca nu au fost de acord în condițiile în care aceștia nu au ajuns la un consens privind împărțirea moștenirii.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
FOTO. Clujul mai are două “comori vii”: horitorul Traian Balcău și „Lie din Frata”, declarați Tezaure Umane

Doi reprezentanți de seamă ai județului Cluj, Traian Balcău, horitor din comuna Ceanu Mare, și Vasile Pop, cunoscut sub numele de scenă „Lia din Frata”, virtuoz al viorii, vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific de Tezaur Uman Viu.
Anunțul a fost făcut vineri, 20 iunie 2025, de Minuisterul Culturii, care a publicat lista celor 15 români care vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific.
Traian Balcău, horitorul din Ceanu Mare
Născut în 1949 în satul Iuriu de Câmpie, Traian Balcău este considerat unul dintre cei mai reprezentativi horitori ai Câmpiei Transilvaniei.
Horitul, o formă arhaică de expresie orală și muzicală, reprezintă o componentă esențială a spiritualității și filosofiei țărănești, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Cu autenticitate și sensibilitate, Traian Balcău continuă această tradiție vie, fiind sprijinit în demersul său de Centrul clujean.
„Lia din Frata” a învățat să cânte “după ureche”
Vasile Pop este una dintre cele mai proeminente figuri ale muzicii instrumentale tradiționale din județul Cluj.
Crescut în spiritul jocului popular din Câmpia Transilvaniei, el a învățat să cânte după ureche, devenind sufletul formației de jucăuși din Frata. Cu vioara sa, a adus și continuă să aducă bucurie la numeroase evenimente populare, arată specialiștii clujeni de la CJCPCT Cluj.
Clujul, lider național în păstrarea tradiției
Odată cu această recunoaștere, județul Cluj ajunge la un total de 17 titluri de Tezaur Uman Viu, consolidându-și poziția de lider național în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial.
Programul național „Tezaure Umane Vii”, derulat anual de Ministerul Culturii, are ca scop identificarea și recunoașterea publică a celor care păstrează, creează și transmit valori ale patrimoniului cultural imaterial românesc.
Titlul este acordat în urma unei selecții riguroase și reprezintă o recunoaștere oficială a contribuției personale la menținerea și transmiterea tradiției autentice.
Foto: CJCPCT Cluj
ADMINISTRAȚIE
VIDEO FOTO. Clujean, nemulțumit de modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu: Praful pune în pericol sănătatea elevilor!

Un clujean reclamă praful de pe strada Mihail Kogălniceanu, zonă recent modernizată de administrația locală.
Un clujean acuză Primăria, pe rețelele de socializare, că nu a rezolvat problema prafului excesiv din zona străzii Mihail Kogălniceau, care pune în pericol sănătatea elevilor și a profesorilor din zonă.
„Dragă domnule Primar, nu ați rezolvat problema gravă generată de dumneavoastră odată cu modernizarea zonei Kogălniceanu. Este total inacceptabil ca să inhalăm noi și mai ales copii noștri de la Colegiul Emil Racoviță praful dumneavoastră”, transmite acesta într-o postare pe grupul de Facebook Clujul Civic.
Praf sufocant pe strada Mihail Kogălniceanu
Bărbatul reclamă că, în ciuda modernizării recente a zonei Kogălniceanu, soluțiile tehnice adoptate ar fi dus la apariția prafului care se ridică în aer, mai ales în zilele uscate, afectând calitatea aerului în proximitatea unităților de învățământ.
Strada Mihail Kogălniceanu a trecut printr-un amplu proces de reamenajare în cadrul unui proiect al Primăriei care viza transformarea zonei într-un spațiu pietonal la standarde europene.
Sesizări de la mai multe instituții
Clujeanul solicită Primăriei să trateze problema cu urgență. Potrivit acestuia, au fost transmise oficial plângeri legate de aerul irespirabil din zonă de către instituțiile din zonă: Colegiul Național „Emil Racoviță”, Liceul Teologic Reformat sau Filiala Cluj a Academiei Române.
„Am înțeles ca nu ați luat act de nenumăratele sesizări pe care primăria le-a primit legate de praful insuportabil de aici. Va invit să veniți să vă desfășurați activitatea aici în «aer liber» până la rezolvarea problemei. (…) Sesizările au fost făcute de către Colegiul Emil Racoviță, Liceul Teologic Reformat și Academia Română”, a mai arătat acesta.
EVENIMENT
FOTO. Cireșe bio din Republica Moldova la târgul ”Produs de România” de la Cluj, mai ieftine decât cele ale USAMV

Un producător din raionul Hâncești din Republica Moldova a venit de la 500 de km distanță să vândă cireșe bio la târgul ”Produs de România” care a început, vineri, pe platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian” Cluj-Napoca.
Nicolai Tronciu a declarat pentru Cluj24 că cireșele au fost culese din livada proprie și a adus peste 20 de kg care aproape s-au vândut încă din prima zi.
”Am venit cu cireșe bio, culese din livada proprie, dar și cu vinuri din struguri proprii. Avem cultură eco, cu certificare. Cireșele le vând cu 10 lei caserola de 500 de gr, deci kilogramul este la 20 de lei.
Cireașa este un fruct care nu se păstează mult timp și nu le ținem prea mult, le dăm cu acest preț”, a spus Tronciu.
Aproape de standul fermierului din Republica Moldova este cel cu produse ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca unde kilogramul de cireșe se vinde cu 25 de lei.
La târgul ”Produs de România” sunt prezinți aproximativ 100 din mai multe județe ale țării, dar și din Republica Moldova.
Degustat și cumpărat
Vizitatorii pot degusta și cumpărapreparate tradiționale din carne și lapte (slănină, cârnați, jumări, caș proaspăt și brânzeturi maturate), produse apicole (miere, polen, lăptișor de matcă, faguri și ceară), dar și dulciuri de casă (turtă dulce, ciocolată, rahat, prăjituri tradiționale).
De asemenea, vor descoperi vinuri și țuică tradițională, produse din pește și păstrăv proaspăt, pâine de casă, gemuri, dulcețuri și sucuri naturale. Standurile artizanilor oferă costume populare lucrate manual, podoabe, obiecte din ceramică, pielărie și multe alte creații tradiționale.
Printre acestea, un meșter din Alba vinde tulnice din lemn la 900 de lei bucata, cu care se poate și cânta.
Pentru gurmanzi, oferta culinară este variată, de la grătare și bucate tradiționale până la langoși, kurtos-kalacs, palanețe, înghețată artizanală și sucuri naturale.
Spectacol folcloric
Târgul durează până duminică. În ultima zi, va avea loc un spectacol folcloric, iar pe scenă vor urca tinerii interpreți Maria Moldovan, Diana Moga, Alesia Rus, Raluca Drule, Teodora Nan, Adela Burcă, Ansamblul folcloric „Românașul” al UTCN, Ioana Breda Morar, Amalia Chiper Iurian, Petrică Mureșan, Oana Bozga Pintea, Cornel Borza, Mioara Velicu, Constantin Enceanu, Ana Ilca Mureșan și Deți Iuga.
Acompaniază Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj.
ADMINISTRAȚIE
Ediție-pilot de bugetare participativă, în două școli din Cluj-Napoca. Ce propuneri au adus elevii pentru școlile lor

Primăria Cluj-Napoca a organizat o primă ediție de bugetare participativă în școli, prin care s-au urmărit susținerea implicării elevilor în viața comunității și transformarea ideilor lor în proiecte concrete.
Primăria Municipiului Cluj-Napoca, împreună cu Grupul Pont și Federația Tinerilor din Cluj, au organizat în perioada mai-iunie ediția pilot de bugetare participativă dedicată elevilor desfășurată în două școli gimnaziale: „Com’on Goga” și „Com’on Hațieganu”.
„Un colț de școală devine un colț de viitor”
Cele două școli din cartierul Mănăștur au fost selectate pentru a testa această idee de bugetare participativă în școli, în zona țintă a proiectului european Blueprint for Net-Zero Apartment-block Neighborhoods, coordonat de municipalitate prin programul NetZeroCities.
„Un colț de școală devine un colț de viitor. Mă bucur că elevii clujeni reușesc prin acest proces să îmbine energia cu creativitatea, mișcarea cu tehnologia, adică pregătesc terenul pentru viitor. Separat de faptul că îi premiem cu o sumă simbolică prin care să își implementeze ideile, ei învață niște aptitudini necesare mai târziu în viață, pentru facultate, pentru muncă, pentru implicarea în comunitate. Este un proces din care toată lumea are de câștigat: elevi, părinți, profesori, facilitatori, administrație, întreaga comunitate”, a declarat primarul Emil Boc, în cadrul festivității de premiere.
Sute de elevi implicați
Peste 370 de elevi au fost implicați în procesul de informare, ateliere de ideație și promovare a unor proiecte cu impact real asupra vieții școlare: idei verzi pentru spațiul școlar și comunitar, implicare civică, bugetare participativă.
Printre propunerile formulate s-au numărat:
- spații verzi de relaxare
- fântâni de apă
- foișoare reamenajate
- vestiare
- ludoteci
- ateliere de artă
- stații de încărcare alimentate prin biciclete
Votul final a avut loc în 18 iunie, iar ceremoniile de premiere s-au desfășurat în cele două unități școlare: la Școala Gimnazială „Octavian Goga” în data de 18 iunie, respectiv la Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” în data de 20 iunie. Peste 1.000 de elevi din cele 2 școli au fost implicați în procesul de vot.
Procesul de implementare și acordarea premiilor au fost susținute financiar prin proiectul Blueprint for Net-Zero Apartment-block Neighborhoods, în contextul implicării municipiului Cluj-Napoca în Misiunea Europeană pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030. În perioada următoare, un ghid despre întreaga desfășurare a procesului va fi realizat și făcut public, astfel încât oricine dorește să implementeze astfel de procese să le poată replica.