Regenerarea urbană a Clujului trebuie să însemne vitalizarea culoarelor verzi. NU doar blocuri înalte de locuințe și birouri

Regenerare urbană în sensul administrației Boc pare se însemne până acum demolarea caselor vechi și înlocuirea lor cu imobile de mari dimensiuni de locuințe și birouri. Și nimic nu stă în calea acestei regenerări, nici măcar proprietarii care au reclamat viitoarea aglomerație sau umbrirea casei lor. Chiar și investitorii din zona Bulevardului Muncii se tem de viitorul Masterplan propus… dacă le vor demola halele și fabricile să facă loc unor blocuri mari? Specialiștii Băncii Mondiale, care au propus Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030, arată însă că regenerarea urbană trebuie să însemne musai revitalizarea culoarelor verzi-albastre ale Clujului. De aici va veni salvarea atât pentru urbanismul din municipiu, cât și pentru localitățile învecinate.

S-a mers chiar mai departe și s-a propus realizarea unui masterplan la nivelul Municipiului Cluj-Napoca şi a localităţilor învecinate pentru conceptul sistemului verde integrat al oraşului (sistemul de spaţii verzi, coridoare ecologice).

Practic pentru ca fiecare zonă din Cluj să fie regenerată urban, aceasta trebuie să se dezvolte în jurul unui culoar verde. De aici trebuie să pornească regenerarea și nu invers – de la niște blocuri uriașe propuse, care să aibă zone verzi strecurate printre.

Municipiul Cluj-Napoca, alături de localităţile învecinătate vor trebui să mizeze pe un concept de utilizare unitar al principalelor rezerve de spaţiu verde conţinut de acestea: valea Râului Someşul Mic (atât în amonte cât şi în aval faţă de municipiu), valea Pârâului Căpuşu Mic, Pădurea Făget, Pădurea Borhanci, Dealul Feleacului etc.

Sunt necesare masterplanuri și planuri urbanistice zonale pentru diversele cursuri de apă ce traversează intravilanul municipiului: Masterplan și P.U.Z. Canalul Morii, P.U.Z. Pârâul Calvaria, P.U.Z. Pârâul Becaş, P.U.Z. Pârâul Popii, P.U.Z. Pârâul Chinteni – toate racordate la masterplanul general pentru întregul sistem verde al oraşului.

Din cauza ignorării diverselor componente ecologice din interiorul intravilanului municipiului se impune realizarea unui regulament urban general de relaţionare a mediului construit cu acestea – relaţionarea cu petice de habitat – păduri, văi şi cursuri de apă, chiar dacă prezenţa apei în aceste văi este una sezonieră, cu Băile Someşeni etc.

Un astfel de coridor ecologic s-ar putea realiza de exemplu pe traseul străzilor Bulevardul 21 Decembrie, de la Biserica Sfâtu Petru – Piaţa Mărăşti – strada Aurel Vlaicu, cu o posibilă conectare prin intermediul străzii Calea Someşeni cu Băile Someşeni.