FOTO. Asocierea acidului uric cu îmbătrânirea sistemului imunitar, studiată de tinerii cercetători clujeni de la UMFIH Cluj

Tinerii cercetători ai Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” (UMFIH) Cluj-Napoca au câștigat un proiect în care studiază dacă  îmbătrânirea ar putea fi influențată de nivelul de acid uric din organismul uman. Studiul se va face utilizând probe biologice de la un număr de 200 de pacienți selectați în cadrul Secției de Geriatrie din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca.

Echipa de cercetători a câștigat la finalul anului trecut competiția națională de tinere echipe (UEFISCDI) pe domeniul Biologie.

”De când am început  doctoratul, și pe parcursul cercetărilor postdoctorale, am lucrat într-un domeniu de cercetare ce investigează hiperuricemia. Ce face, ce consecințe poate să aibă asupra răspunsului inflamator în primul rând și, mai nou, studiem posibilele efecte asupra îmbătrânirii. Hiperuricemia (creșterea acidului uric seric peste valoarea considerată fiziologică) e o condiție metabolică ce afectează cam 10-20% din populație, fiind asociată cu diverse patologii cronice precum disfuncția renală sau sindromul metabolic, însă nefiindu-i atribuit vreun rol patologic sau inflamator direct.

Dar se știe că, dacă acidul uric depășește pragul de solubilitate în sânge sau în unele țesuturi, la un moment dat poate să precipite sub forma unor cristale de urat și să determine, la o minoritate din pacienți, apariția unei artrite, guta. Acesta a fost subiectul tezei mele de doctorat.

Pe parcursul acestui doctorat a ieșit la iveală că hiperuricemia poate să impacteze într-un mod oarecum silențios răspunsul nostru imun, precondiționând inflamator celulele imune circulante în sânge.

Relevanță pentru îmbătrânirea omului

Conform rezultatelor noastre, aceste celule care sunt expuse la nivele crescute de acid uric nu determină o inflamație puternică în absența vreunui alt agent inflamator.  Însă atunci când noi le provocăm cu un stimul, acestea răspund mai agresiv decât celulele care nu au fost expuse la acid uric.

În ultimii 7-8 ani, în colaborare cu mentorii noștri, prof. Leo Joosten și Mihai Netea de la Centrul Medical Universitar Radboud din Olanda, am lucrat pe ipoteza că hiperuricemia ar putea contribui la inflamație prin inducerea unor modificări epigenetice persistente la nivelul materialului genetic al acestor celule.

De aproximativ 2 ani am început să studiem asocierea hiperuricemiei și cu imunosenescența (îmbătrânirea sistemului imunitar) lucru care, ar putea avea relevanță, în ultimă instanță, pentru îmbătrânirea omului.

Astfel, s-a născut curiozitatea referitoare la ceea ce se întâmplă în cazul persoanelor de peste 65 de ani”, a declarat pentru Cluj24 directorul de proiect de la UMFIH, Tania Crișan.

Măsurarea îmbătrânirii

Potrivit acesteia, există anumite tehnici prin care cercetătorii pot măsura îmbătrânirea.

”Dacă ne uităm la ADN, anumite modificări la nivelul ADN-ului sunt asociate cu îmbătrânirea. Noi le numim ceasuri epigenetice de îmbătrânire. Apoi răspunsul imun în sine: variații ale felului în care celulele răspund la stimuli inflamatori sau infecțioși pot să se asocieze mai mult sau mai puțin cu îmbătrânirea.

Obiectivul proiectului actual este să determinăm aceste date biologice în această cohortă de 200 de pacienți geriatrici în colaborare cu Spitalul Municipal Cluj-Napoca. Apoi dorim sa corelăm rezultatele ce țin de îmbătrânirea sistemului imunitar cu nivelul de acidul uric. Așadar, prima întrebare este legată de sistemul imunitar, dacă celulele care circulă în sânge și sunt responsabile de reacția împotriva infecțiilor sau de inflamație sunt mai mult sau mai puțin îmbătrânite din cauza acidului uric?

Apoi, vom studia eventualele corelații dintre acești parametri biologici cu evaluările geriatrice ale subiecților incluși în studiu deoarece se știe din studii recente că îmbătrânirea sistemului imunitar este implicată în îmbătrânirea de organ.

Dacă demonstrăm că ipoteza studiului este adevărată, și anume că acidul uric este asociat sau legat în mod cauzal de vreunul din aceste aspecte ce țin de senescență, atunci, relevanța acestui proiect ar fi că în viitor am putea să scădem concentrația acidului uric pentru a putea să influențăm procesul de îmbătrânire”, a explicat cercetătorul clujean.

Reducerea nivelului de acid uric

Tania Crișan a subliniat că vârsta biologică poate fi diferită de vârsta cronologică din motive încă necunoscute pe deplin. Pe baza cercetărilor anterioare în domeniu, proiectul de față pornește de la premisa că acidul uric ar putea fi unul din factorii care să contribuie la o îmbătrânire biologică accelerată.

” Este posibil ca anumite persoane, deși având factori de risc similari, să prezinte o vârstă biologică mai avansată din cauza nivelului de acid uric. Dacă vreo asemenea legătură va fi identificată, atunci e tentant să speculăm că o intervenție asupra nivelului de acid uric ar putea influența aceste procese legate de îmbătrânire.

Reducerea nivelului acidului uric se poate realiza relativ ușor, fie prin medicamente care inhibă producția sau cresc excreția acestuia, fie prin reducerea aportului alimentar.

În cazul în care vor fi identificate mecanisme prin care acidul uric provoacă modificări epigenetice, s-ar putea interveni pentru a atenua aceste efecte. Există modulatori epigenetici care ar putea avea aplicații în acest sens.

Sau, dacă aflăm că o anumită moleculă mediază tot acest proces, această moleculă ar putea fi țintită prin terapie.

La finalul proiectului, rezultatele cercetării vor fi publicate în articole științifice și vor fi prezentat la diverse conferințe.

Proiectul este în valoare de 500.000 de lei și va începe în luna septembrie 2025, având o durată de 2 ani.

Echipa de cercetători de la UMFIH

Echipa de tineri cercetători UMFIH Cluj-Napoca: asist.univ.dr. Tania Crișan – director de proiect, asist.univ.dr Lucreția Avram – cercetător postdoctoral, dr. Medeea Badii – cercetător postdoctoral, dr. Orsolya Tőkés Gaál – cercetător postdoctoral, dr. Georgiana Cabău – cercetător postdoctoral, asist.univ.dr. Valentin Nica – cercetător doctoral, dr. Ancuța Straton – cercetător doctoral, dr. Maria Muntiu – cercetător doctoral.

Tania Crișan – carte de vizită

Tania Crișan (foto sus) este cercetător la Departamentul de Genetică Medicală al UMFIH Cluj-Napoca. A absolvit universitatea clujeană, iar titlul de doctor în Științe Medicale l-a obținut la Universitatea Radboud din Nijmegen (Olanda).

Este specializată pe mecanismele bolilor inflamatorii și interrelația acestora cu factorii individuali de susceptibilitate genetică.

De-a lungul anilor a publicat multe articole științifice în reviste de specialitate.