FOTO. Alexandru Zugravu, valorosul iconar al secolului al XVIII-lea. Picturile lui mai pot fi văzute în biserici din Cluj

În monumentele religioase de lemn din satele clujene Sălișca și Muncel se păstrează urmele activității artistice a lui Alexandru Pop din Ciceu Hăşmaş, talentat pictor muralist și iconar, activ pe Valea Someșului la finalul celui de-al XVIII-lea veac.

Acesta se semna în diverse moduri: Pop Alexandru Zugravu din Ciceu Hăsmaș, Alexandru Popovici Zugravu sau, mai simplu, Alexandru Zugravu. Provenea, așadar, din satul bistrițean Ciceu Hășmaș, fiind încadrat de istoricul de artă Marius Porumb unui grup de pictori cu trăsături stilistice comune, care au împodobit monumentele unei zone care-și avea centrul artistic în Năsăud, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Stilul său este foarte grafic, cu tuşe puternice, evidente în faldurile veșmintelor, în desenul ochilor mari, arcuiți și în degete prelungi. Totodată, insistă pe benzile decorative, care separă scenele religioase, fiind un mare iubitor al vrejurilor vegetale bogate, a casetelor cu diverse simboluri și a torsadelor pictate.

„Cromatica este echilibrată, fiind dominată de combinația dintre roșu și albastru, sau albastru verzui. A împodobit cu siguranță mai multe monumente, însă doar lucrările din Sălișca și Muncel s-au păstrat, inclusiv valoroasele semnături care permit identificarea. Programul iconografic folosit în cele două edificii este cel clasic, dar cu diferențe vizibile între cele două ansambluri murale”, mai arată specialiștii clujeni.

Alexandru Zugravu, valorosul iconar al secolului al XVIII-lea. Picturile lui mai pot fi văzute în biserici din Cluj

Prima oprire a acestui meșter pictor este la Muncel, în 1786, când este chemat să picteze icoanele împărăteşti pentru biserica de lemn ridicată aici înainte de 1750: icoana Deisis (semnată şi datată) și icoana de hram, care îl reprezintă pe „Sfântul Nicolae” (doar datată), ambele fiind uşor înnegrite, dar în stare bună.

Accentul este pus preponderent pe desen și mai puțin pe elementele decorative și pe cromatică. Alte două icoane cu temele „Maica Domnului cu Pruncul” (datată) și „Arhanghelul Mihail”, nu se mai găsesc aici.

Poposește apoi într-un sat apropiat, la Sălișca, pentru a așterne veșmânt de pictură interioară, care este datat, cu aproximație, la 1790, inscripţia pe peretele estic al altarului fiind semnată, dar nedatată: „Zugravitu-s-au acest oltari prin îndemânarea și osârdia preotului Oanca…Alexandru Popovici Zugravul”.

În interior, pictura din altar este relativ deteriorată, mai ales în partea superioară, însă se mai poate citi programul iconografic folosit de Alexandru Pop: figuri de sfinţi părinţi, pe porțiunea verticală a pereților, Sfânta Treime şi Maria Orantă, pe boltă. Sfinţii Constantin şi Elena sunt înfățișați într-o scenă de mari dimensiuni, pe spatele tâmplei, flancați de două biserici cu aspect diferit, în care recunoaștem influențele asupra arhitecturii religioase transilvănene din acea epocă.

Naosul, peretele vestic şi partea de nord a bolţii conservă mai bine părți din ansamblul mural, în rest acesta fiind deteriorat și înnegrit. O restaurare necesară ar scoate în evidență busturile de prooroci şi scenele din Ciclul Hristologic de pe boltă.

Registrul celor 12 Apostoli, cu Iisus în centru, domină tâmpla, care este altfel inundată de motive decorative variate. Adam și Eva împodobesc luneta peretelui vestic. Comparativ cu pictura murală de la Muncel, la Sălișca muralistul nostru a dat și mai mult frâu liber preferinței pentru decorativ, elaboratele vrejuri vegetale, casete cu simboluri și torsade dând un aspect de sărbătoare întregului interior.

„Urmele” lui Alexandru Pop la Muncel

La șase ani după realizarea icoanelor împărătești Alexandru Pop revine la Muncel, după ce comunitatea reușește, probabil, să adune fondurile necesare acestui demers artistic costisitor.

„Din cele câteva inscripții pe care le-a lăsat în interior, aflăm că acesta a început cu pictura altarului: <<Anul Dm 1792 luna iunie. S-au zugravit oltariu prin mine pop Alexandru Zugravu pacatosul>> (inscripție pe latura sudică a absidei). Aici se păstrează reprezentări clasice pentru acest spațiu: Maica Domnului cu Pruncul, pe boltă, sfinţi părinţi, pe pereţi, Sacrificiul lui Avraam şi Viziunea lui Zaharia, pe spatele iconostasului”, mai arată specialiștii clujeni.

Continuă anul următor cu pictura naosului și a iconostasului: „Zugrăvitu-s au aciastă sfântă biserică în zilele Preaosfinţitului Arhiepiscopu Gherasie Adamovici şi Ci(nstitului) protopop Ilie Lador 1793” (inscripție pe tâmplă). Pe bolta naosului se mai întrezăresc scene din Ciclul Patimilor, dar și Adam şi Eva, Abel şi Cain şi Sfântul Ilie, pe peretele vestic.

Pictura iconostasului, cel mai bine păstrată din toată biserica, dezvăluie un frumos registru al celor 12 apostoli, avându-l în centru pe Hristos Împărat. În pronaos, urme vagi de pictură lasă să se ghicească o friză a fecioarelor.

Cele două ansambluri de pictură murală, împreună cu icoanele semnate de Alexandru Pop din Ciceu Hășmaș, merită să fie supuse unei restaurări, care să repună în evidență calitățile artistice ale acestui meșter valoros, care a contribuit la arta religioasă transilvăneană.

Sursa: Info și foto CJCPCT Cluj