CULTURA
FOTO. Adevărate opere de artă. Judecata de Apoi în pictura bisericilor de lemn din Cluj

Judecata de Apoi, o temă frecvent reprezentată în iconografia creștină, este inclusă adesea și în ansamblul de pictură murală al bisericilor de lemn. Aceasta nu lipsește din bisericile clujene și sunt adevărate monumente istorie.
În Transilvania, cele mai vechi astfel de picturi se păstrează în edificiile de zid din Sântămărie Orlea și Strei Sângeorgiu, datând de la începutul secolului al XIV-lea, iar în biserici de lemn cele mai vechi fragmente sunt din secolul al XVII-lea, evidențiindu-se câteva exemple în Sălaj și Maramureș.
Monumentele istorice clujene din lemn conservă ilustrări puține sau deteriorate ale temei, însă fragmentele de la Someșu Rece, Ocolișel, Agârbiciu sau Finișel merită toată atenția, potrivit Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Adevărate opere de artă. Judecata de Apoi în pictura bisericilor de lemn din Cluj
„Dacă în unele reprezentări pedeapsa divină este colectivă, în altele ea este diferențiată pe păcate, aceasta fiind considerată o tendință în iconografia post bizantină începând cu secolul al XVII-lea, care pune accent pe dezvoltarea acestor scene, pe intrarea în detaliu, pentru ca impactul mesajului să fie mai mare.
Pronaosul este locul predilect de reprezentare a Judecații de Apoi, tema însoțind alte teme moralizatoare, precum Pilda Fecioarelor sau faptele bune ale Sfântului Nicolae.
Ea se adresează tuturor credincioșilor, nu doar femeilor, fiind un semn al importanței pe care tema o avea în mentalitatea colectivităților și în morala creștină. În lipsa alfabetizării oamenilor de rând, instituția bisericii era nevoită să recurgă la imagini sugestive, prin intermediul cărora să transmită mesaje puternice cu privire la păcat, abaterea de la învățăturile religioase, pocăință sau pedeapsă divină, arată specialiștii.
Păcatul și pedeapsa divină
Studierea temei Judecății de Apoi este o foarte bună sursă documentară, căci ilustrează poziția comunităților și a bisericii față de conceptul de păcat în diferite epoci: cum erau ierarhizate acestea, care erau considerate cele mai grave, care erau pedepsele divine aplicate fiecărui păcat.
Dincolo de limitele unor compoziții clasice, scenele pictate în lăcașurile clujene sunt diverse, variind în funcție de viziunea comanditarului și a pictorului, unele reprezentări conținând elemente de factură populară. Pe lângă scopul didactic și moralizator al acestor reprezentări, unele din ele transmit și informații despre realitățile sociale ale epocii.
„Astfel, în biserica de lemn din Finișel, pedeapsa este colectivă, pictorul înfățișând personaje neindividualizate, ținute laolaltă în lanțuri de diavoli.
În schimb, la Someșu Rece, pe peretele vestic al pronaosului, se păstrează urmele unei ample reprezentări a Judecății de Apoi. Aici pedepsele sunt sugestiv ilustrate prin diferențierea pe păcate, individualizarea pedepselor la specificul acestora și instrumentarul variat folosit: morarului necinstit îi sunt legate de gât două pietre de moară, lacomul care a luat pământul altuia este prins la jug, cei ce dorm duminica, în timpul slujbei, sunt pedepsiți în somn etc. Din compoziția pictată prin 1758-1768 nu lipsesc râul de foc și gura larg deschisă a unei lighioane negre simbolizând gura iadului”, explică specialiștii clujeni.
În pronaosul bisericii de lemn din Ocolișel, pictorul Darie Maier din Valea Ierii a pictat în 1878 o interesantă reprezentare a Judecății de Apoi, unde sunt inedit ilustrate câteva păcate sub forma cârciumarului necinstit, a femeii care face farmece, a celei care nu face prunci sau a funcționarilor locali care adună birul.
În mentalul colectiv al epocii, aceștia din urmă par să fie primii candidați la intrarea în Gura Iadului, pictorul transmițând astfel un mesaj vis-a-vis de greutățile care atârnau asupra satelor românești din Ardeal. Deasupra intrării, o cumpănă balansează între dreptate și strâmbătate. Deși de talerul strâmbătății atârnă o piatră de moară trasă în jos de un diavol, talerul dreptății, pe care se află doar o simplă țesătură, este mult mai greu.
În 1818, cunoscutul pictor muralist Dimitrie Ispas revenea la biserica din Agârbiciu pentru a picta pronaosul, finalizând astfel ansamblul început în 1801. Aici a lăsat două scene cu caracter moralizator, adresate femeilor. În prima din ele, un diavol se ușurează în oala în care gătește o femeie, sugerând vrăjitoria, iar în a doua este reprezentată o femeie alăptând doi șerpi, o întruchipare a celor care nu fac prunci. Inscripțiile în chirilică care însoțesc cele două picturi au scopul de a facilita recunoașterea acestor reprezentări.
Din vechile cercetări aflăm că monumentul de lemn din Sânpaul păstra și el în trecut o ilustrare a Muncilor Iadului, care astăzi nu se mai poate citi, fiind prea deteriorată.
În numeroase ansambluri murale din edificiile clujene, moartea a fost pictată fie cu piele neagră, ținând o cupă într-o mână și o coasă în cealaltă, precum la Ciubăncuța sau Tăuți, fie sub forma unui schelet ce călărește un măgar, la Năsal.
Pe bolta naosului bisericii din Strâmbu sunt pictați diavoli. Prezența lor în acest loc atipic este explicabilă prin faptul că edificiul este din piatră, pictura pe lemn fiind restrânsă doar în partea superioară, ceea ce a obligat pictorul la o concentrare a temelor.
„Așadar, dincolo de mesajul clar legat de importanța faptelor bune care te pot feri de caznele iadului, picturile Judecății de Apoi se constituie în veritabile documente. Ele conțin informații despre viziunea particulară a comunităților față de conceptul de păcat, detalii etnografice și care țin de realitățile politico-sociale ale vremii„, au mai arătat specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Foto: Facebook/Tradiții clujene
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
Emil Boc vrea acordarea de vouchere în școli și anul viitor. 80% dintre elevii de clasa a IX-a au accesat programul Primăriei

Emil Boc spune că va propune continuarea programului Primăriei privind acordarea de vouchere pentru elevii clujeni.
Asta în urma analizei privind programul prin care se acordă bani, sub formă de vouchere culturale pentru elevii din clasa a IX-a, și pentru sport pentru elevii din clasa a III-a.
Emil Boc vrea acordarea de vouchere în școli și anul viitor
Acest program a fost introdus pentru anul școlar 2024-2025, iar primarul vrea să îl continue și în anul școlar viitor. “La Cluj-Napoca, în clasa a IX-a sunt 3.798 de elevi. Până acum, 3.042 de elevi au solicitat voucherele culturale, iar programul nu este încheiat. Este un procent de 80%”, a spus Emil Boc la Ziua Live.
Primarul a mai spus că sunt 5 școli în Cluj-Napoca unde toți elevii de clasa a IX-a au solicitat voucherele sportive. Este vorba de Colegiul Tehnic “Ana Aslan”, Liceul Teoretic “Victor Babeș”, Liceul Unitarian „János Zsigmond”, Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior” și Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică” Octavian Stroia”.
De asemenea, sunt 15 școli unde procentul elevilor care au solicitat aceste vouchere este între 90 și 99%, printre care Liceul de Informatică, Colegiul “Emil Racoviță”, Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” sau Liceul Teoretic „Báthory István”. În alte 17 școli, printre care Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”, Liceul “George Barițiu”, sau Liceul “Gheorghe Șincai”, procentul este sub 90%. Liceul Tehnologic “Alexandru Borza” e singurul unde procentul elevilor de clasa a IX-a care au solicitat voucherele culturale este sub 50%.
Emil Boc: Aproximativ 2.000 de elevi au solicitat vouchere pentru sport
În ceea ce privește voucherele pentru sport, care se acordă elevilor din clasa a III-a din școlile din Cluj-Napoca, Emil Boc spune că nu are încă o situație oficială.
“Sunt 3.168 de elevi în clasa a III-a. Din datele preliminare pe care le avem, aproximativ 2.000 de elevi au folosit aceste vouchere…. Din punctul meu de vedere acest program își atinge scopul propus, iar începand cu luna mai voi propune continuarea acestui proiect și pentru anul școlar următor”, a declarat primarul Clujului.
Elevii de clasa a IX-a primesc vouchere de 300 de lei pentru a merge la teatru, operă, muzee, sau pentru a cumpăra cărți și a merge în excursii cuturale. În ceea ce îi privește pe elevii de clasa a III-a, aceștia primesc vouchere de 500 de lei pentru a se putea înscrie la un club și să practice un sport.
ADMINISTRAȚIE
Bugetul Clujului intră la vot. Emil Boc: Am preluat propuneri de la clujeni și toate partidele, inclusiv de la AUR

Bugetul municipiului Cluj-Napoca intră joi la vot, după ce a fost în consultare publică, anunță primarul Emil Boc,
În acest an, Primăria Cluj-Napoca va avea un buget de aproape un miliard de euro, mult mai mare decât cel din 2024, când a fost de aproximativ 721 de milioane de euro.
Emil Boc: Am preluat propuneri de la clujeni și toate partidele, inclusiv de la AUR
Emil Boc spune că au fost nu mai puțin de 193 de propuneri din partea societății civile, a clujenilor, a ONG-rilor și partidelor politice.
“98 dintre aceste propuneri erau deja preluate în diverse forme, iar altele au fost introduse. Am ținut cont de tot ceea ce am putut implementa. Evident că dacă am fi ținut cont de tot ceea ce trebuia introdus în proiect ne-ar mai fi trebuit vreo 2 miliarde de euro”, a declarat Emil Boc la Ziua Live.
Primarul spune că a preluat multe propuneri și de la partidele politice, inclusiv, USR, care a propus proiecte verzi, nepoluante și AUR, care are propuneri în zona de modernizare a curților școlilor. Emil Boc spune că există și proiecte mari pentru care este nevoie ca să se realizeze reforma adminitrativă în România. Aici a amintit proiectul privind inelul verde metropolitan, dar și cel al includerii pădurii Hoia în Situl Natura 2000.
“Dar tot ce se poate face pe teritoriului orașului Cluj-Napoca pentru aceste proiecte vom face”, a spus Emil Boc.
Primarul a mai anunțat că după adoptarea bugetului, în acest an se va relua și procesul de Bugetare Participativă, dar într-o nouă formulă, agreeată cu societatea civilă.
ECONOMIE
Eliminarea plafonării prețurilor la energie. Chirițoiu: Vom monitoriza piața, să nu vedem comportamente speculative

Consiliul Concurenței urmărește îndeaproape evoluțiile din sectorul energetic, în contextul eliminării plafonării prețurilor, a dat asigurări Bogdan Chirițoiu, președintele instituției.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la Cluj că evoluția pieței energiei electrice odată cu eliminarea plafonării va depinde de deciziile Guvernului, însă instituția va monitoriza îndeaproape eventualele creșteri nejustificate de prețuri.
„În domeniul energiei, ce se va întâmpla nu este în mâinile noastre, ci în mâinile Guvernului și a domnului ministru Burduja. Întotdeauna când este o liberalizare, când se elimină restricții, suntem atenți să nu profite lumea de moment și să avem creșteri exagerate și nejustificate de prețuri și asta vom face”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Șocuri pe piața de energie, cauzate de lipsa reglementărilor
Acesta a explicat că criza energetică a fost cauzată în mare parte de invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la majorarea prețului gazelor, care a influențat prețul electricității. Totuși, România avea probleme în sectorul energetic chiar și înainte de război, din cauza unor reglementări insuficiente, susține el.
„Ne interesează și pregătirea. Criza din energie a fost cauzată aproape integral de invazia rusească în Ucraina, care a dus la creșterea prețului gazelor, iar gazul, în esență, determină prețul electricității. Piața noastră de electricitate a avut însă probleme și înainte de invazie, au mai fost momente când am avut șocuri în piața de energie, cauzate în parte de insuficienta reglementare a pieței și a cadrului incomplet de reglementare”, a mai arătat președintele Consiliului Concurenței.
Furnizorii, obligați să își respecte contractele
Chirițoiu a criticat faptul că unii furnizori de energie au putut în trecut să denunțe unilateral contractele, lăsând consumatorii descoperiți, subliniind că economia nu poate funcționa fără respectarea fermă a contractelor.
„Noi am sugerat Guvernului să vină cu mai multe măsuri care să îmbunătățească funcționarea pieței, care înseamnă în special să obligi operatorii să își respecte contractele, să nu le dai posibilitatea pe care au avut-o ca contractul să fie oarecum opțional și pe principiul: „Cât mi-e bine, respect contractul, cât prețul pe care îl am în contract e mai mare decât prețul de pe piață îmi convine, că vând mai scump, când prețul pe piață a crescut, anulez contractul cu o penalitate foarte mică. Îmi las clienții descoperiți”, clienți care se bazau pe faptul că au un contract, pe faptul că cineva le dă energie la un anumit preț. Asta nu e în regulă, nu poate să funcționeze economia când nu am o respectare fermă a contractelor”, a evidențiat acesta.
Aberații pe piața energiei: 8 lei/kWh!
Oficialul a avertizat și asupra apariției unor prețuri neverosimile pe piață, dând exemplul furnizorilor care au anunțat tarife de 8 lei/kWh. El a subliniat că astfel de prețuri sunt nerealiste, iar consumatorii au suficiente alternative pe piața liberă.
„Într-adevăr, au fost furnizori de energie electrică care au comunicat prețuri neverosimile, de 8 lei pe kWh sau ceva de acest fel, informație preluată și diseminată în public, prețuri nerealiste, nimeni nu se duce la ei. Prețurile la furnizor ar fi fost undeva la 1,3 lei/ kWh, unde este plafonul acum. Seamănă într-un fel cu situația de la Bihor când a pus o benzinărie la un moment dat 11 lei litrul de benzină și toată țara a explodat, s-au făcut cozi, s-a creat o isterie. La fel, prețul acela de 8 lei este nerealist, nu o să se ajungă acolo, pentru că noi vorbim în România de câteva sute de furnizori de energie electrică, clienții au de unde alege”, a punctat, la rândul lui, Dan-Virgil Pascu, vicepreședintele Consiliului Concurenței.
Contracte previzibile pentru gospodării
Pentru protecția consumatorilor casnici, Chirițoiu a pledat pentru contracte pe termen lung, astfel încât fluctuațiile din piața energiei să nu afecteze facturile lunare.
„Vrem să vedem contracte pe termen lung mai ales la populație. Agenții economici pot să fie mai agili, pot să se adapteze mai rapid, dar pentru gospodării e important să aibă contracte pe termen mai lung. Fluctuațiile de pe bursa de energie nu e normal să se ducă în contractele consumatorului. Pe gospodărie e important să avem un contract pe un an de zile sau pe mai mulți ani, atunci șocurile acestea sunt absorbite și factura rămâne aceeași, chiar dacă azi crește prețul și mâine scade. Șocurile acestea nu trebuie să afecteze consumatorii casnici”, a mai a subliniat oficialul.
Sprijin pentru marile companii
Pentru marile companii, autoritățile caută soluții pentru reducerea prețurilor la energie, astfel încât acestea să poată rămâne competitive pe piața internațională, unde tarifele sunt mai mici decât în Europa: „Va trebui să găsim soluții ca prețul pe care îl plătesc să fie mai mic, ca să aibă o șansă în concurența cu piața internațională, unde energia este mai ieftină decât în Europa. Vom monitoriza piața, să nu vedem comportamente speculative, dar este important să și avem precondițiile ca ea să funcționeze mai bine decât a funcționat anterior”, a spus Chirițoiu.
Guvernul României a aprobat, în februarie, ultima prelungire a plafonării prețurilor la energie electrică, cu 3 luni, până la sfârșitul lunii iunie 2025. În prezent, plafoanele la energie electrică sunt următoarele:
- 0,68 lei/kWh pentru primii 100 kWh consumați lunar.
- 0,80 lei/kWh pentru consumul între 101 și 255 kWh lunar.
- 1,30 lei/kWh pentru consumul peste 255 kWh lunar.
Consiliul Concurenței dă asigurări că va monitoriza piața pentru a preveni comportamentele speculative și va colabora cu autoritățile pentru îmbunătățirea reglementărilor din domeniu.
EVENIMENT
VIDEO. ”Măcelarii de elită” ai României, pregătiți la Cluj, gata de ”Olimpiada Măcelarilor” la Paris. O barcă din carne e vedeta

Echipa de măcelari de elită a României, care s-a pregătit la Cluj-Napoca, pleacă joi la Paris unde va participa în perioada 28-31 martie la World Butchers Challenge (WBC) – Campionatul Mondial al Măcelarilor, o adevărată Olimpiadă a breslei.
Directorul Fundației ”Ștefan Moldovan” Cluj-Napoca, Florin Moroșan, a declarat, miercuri, că la concursul de la Paris participă 15 echipe -Australia, Brazilia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Italia, Indonesia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania și SUA, iar pentru prima dată va fi prezentă o echipă din România, singura din Sud-Estul Europei.
”E mai mult decât o echipă, am considerat important să discutăm și despre meseria de măcelar, pe care trebuie să o reevaluăm în România.
De anul trecut, am avut 4 selecții naționale și au fost selectați cei mai buni măcelari din țară care au avut 9 antrenamente în total.
Concursul de la Paris va dura 3,5 ore, iar echipele primesc carcase de carne vită, porc, miel, pui, iar din carcasă trebuie să scoată un produs cât mai valoros”, a spus Moroșan.
Căpitanul echipei este Gabriel Arghir, măcelar care lucrează în Italia, la Torino, care speră că a meritat tot efortul depus până acum, astfel că el și colegii lui vor da da totul la Paris, fiecare știind ce are de făcut.
”Fiecare membru al echipei are rolul lui important, știe la ce se pricepe cel mai bine”, a spus Arghir.
Echipa de nota 10
Creatorul de rețete, Gelu Vișan, membru al echipei tehnice, spune că echipa este de nota 10 și crede că va surpriza plăcută de la acest campionat mondial.
Designerul culinar Marius Verdeși, responsabil pe partea de creație, a precizat că echipa de măcelari de elită și preparatele care vor fi pregătite au fost o provocare pentru el.
”M-a ambiționat ideea de a ne confrunta cu cele mai importante țări din lume, împreună cu băieții se va întâmpla o magie la Paris”, a spus Verdeși.
Meseria de măcelar, dusă la nivel de artă
Inițiatorul proiectului ”Măcelari de Elită”, Cosmin Moldovan, CEO al Carmangeriei Moldovan, a declarat la rândul său că membrii echipei sunt încrezători că vor face o figură frumoasă.
”Visul meu de acum un an devine realitate. Sunt emoționat că proiectul devine realitate, acesta fiind gândit pentru a-i face pe tineri să se îndrăgostească de meseria de măcelar care poate fi dusă la nivel de artă”, a spus Moldovan.
Acesta va fi jurat la WBC la Paris și a precizat că această competiție pune bază pe creativitate, lucrul în echipă, reducerea risipei alimentare și a crea dintr-o carcasă cât mai tăieturi cu plus valoare.
Membrii echipei
Echipa națională de măcelari a României este compusă din 6 persoane: Gabriel Arghir – Torino, Sandu Mirea – București, Adrian Petre – București, Georgian Petre – Buzău, Ciprian Irimia – Suceava, la care se adaugă 4 rezerve – Florin Stîngă – Brașov, Biro Janos – Târgu Mureș, Cătălin Angheru – București și Alin Moldovan – Cluj-Napoca, dar include și un junior – Paul Cordea – Cluj-Napoca, care va concura la proba ucenicilor în preziua competiției.
Ultimul antrenament al măcelarilor de elită are loc, miercuri, la Cluj-Napoca.
”Barca fantomă” din piept de berbecuț
”Vedeta” produselor care vor pregătite de măcelarii români este ”barca fantomă”, construită din piept de berbecuț, condimentată și umplută cu carne tocată.
”Merge băgată la cuptor, unde trebuie să stea câteva ore. Ca design arată foarte bine și poate fi servită la o masă festivă. Are prapori de miel ca și vele, iar pregătirea bărcii durează cam 30 de minute”, a spus Adrian Petre, membru al echipei de măcelari a României, care are 26 de ani de experiență în domeniu.
Tort de carne și tartar de vită la cornet
Alt produse de top al echipei este un tort de carne, care are la bază carne tocată de vită și straturi din cașcaval, șuncă feliată, care are deasupra piure de cartofi și condimente.
”Mai avem și tartar de vită la cornet, care seamănă cu o înghețată. Carnea de vită este tocată, condimentată, este făcută apoi o biluță ca un glob de înghețată, pe care o dăm prin fistic, alune de pădure sau praf de trufe. Produsul se consumă așa crud”, a explicat căpitanul echipei, Gabriel Arghir.