Fost director CUG Cluj: Și la ruși și la ucrainieni le place să aibă un ”tătuc”, un șef cu mână forte. Vesticii nu înțeleg asta

Fostul director al CUG Cluj, Dorin Ilieș, cunoaște spațiul ex-sovietic și orașele din Ucraina, atacate acum de armata rusă, printre care Mariupol, unde a fost de zeci de ori pentru contracte economice, mai ales după Revoluția din 1989, dar și Donețk. Acesta a povestit pentru Cluj24 cum a perceput Ucraina și Rusia și ce crede că așteaptă cetățenii de la liderii lor.

”Am lucrat cu ei înainte de Revoluție, exclusiv prin Moscova. Noi, de la CUG, livram utilaj energetic, cazane de apă caldă, în Siberia, pentru încălzirea gazoductelor.

În timp, s-a diversificat paleta pieselor făcute de noi – utilaje metalurgice, părți de utilaje, piese turnate și forjate, astfel că am ajuns să lucrăm și pentru un mare combinat metalurgic din Ucraina, Azovstal din Mariupol, unde lucrau 25.000 de oameni”, a spus Ilieș.

La Revoluție, s-au sistat relațiile economice, dar s-au reluat după vreo doi ani.

”I-am căutat și noi, dar ne-au căutat și ei, erau aceeași oameni cu care am colaborat și înainte. Primul contract, de livrare a unor role din inox pentru paturile de răcire din laminoare, a fost semnat la începutul anului la 1992, în valoare de 1,2 milioane de dolari.

Ulterior, am avut contracte mai mari, ultimul în 1997, când am plecat din CUG. Am avut și barter direct, noi livram piese și primeam șină de tren”, a explicat acesta.

De-a lungul anilor, începând cu 1992, Dorin Ilieș a efectuat zeci de deplasări la Mariupol și Donețk, cu mașina, trenul sau avionul și a ajuns să îi cunoască foarte bine pe ucrainieni.

Nu se făcea caz că cineva vorbește rusește sau ucraineană

”Când am fost prima dată cu trenul în ianuarie 1992, din partea ERS CUG, la Mariupol, cu plecare din București și schimbare în Kiev.  O zi întreagă am tot mers. Ne-au cazat la căminele lor de la combinat. Pe atunci orașul era vechi, obosit, tipic industrial, unde se făcea metalurgie. Majoritatea erau ruși, toată lumea vorbea rusă.

Este o diferență între limbile rusă și ucraineană, dar la început nu am făcut nicio distincție. Ulterior am făcut diferența dintre cele două limbi, mai ales după 1994 că scriau altfel denumirile de localități sau numele.

Dar nu se făcea caz că cineva vorbește rusește sau ucraineană, nu se dădea importanță la astfel de lucruri. Oamenii erau săraci, dar erau ospitalieri, am mers în familiile lor, am stat cu ei la masă”, și-a amintit Dorin Ilieș.

Ce a observat în Mariupol a fost că oamenii își securizau locuințele, iar unii aveau ușă de metal în exterior la intrare, apoi ușă normală.

Fostul director clujean a mers în Ucraina și cu mașina, via Chișinău.

”Nu am avut nicio problemă niciodată în Ucraina. Nu am avut senzația că ucrainienii ar fi naționaliști. Probabil că în timp s-a accentuat acest sentiment, dar eu până în 2004 când am fost ultima oară la Donețk nu am sesizat așa ceva.

Când am fost prima oară în 1992, am observat drumurile proaste, pline de gropi și mizerie. Nu erau benzinării pe marginea drumului, restaurante, nimic.

Dar în timp, lucrurile s-au schimbat, drumurile s-au asfaltat, au apărut benzinării, toate cu gratii, situația economică s-a îmbunătățit și s-au văzut efectele”, a completat Ilieș.

Acesta a observat evoluția în timp a orașelor Donețk și Mariupol, care au devenit centre economice importante, unde au apărut ansambluri rezidențiale noi și clădiri moderne.

Relațiile economice trebuiau menținute

Dorin Ilieș crede că atât România cât și Ucraina au pierdut după ce relațiile economice și comerciale bilaterale au intrat în declin, în condițiile în care companiile românești s-au axat mai mult spre Vest, iar ucrainienii s-au orientat spre Rusia.

”Relațiile acestea trebuiau menținute și întreținute de cineva, dar de la vârful politicii românești nu s-a dorit acest lucru. Să vă dau un exemplu. La un combinat din Ucraina se producea tablă de 3,6 m, iar la Galați se producea tablă de 2,2 m, pentru șantierele navale.

La coca unui vapor, dacă se folosea tablă de 3,6 m, în loc de 4 suduri se făceau 3, ceea ce însemna o mare economie de manoperă. Dar nu s-a dorit continuarea relației cu Ucraina și să fie o scutire de taxe vamale”, a precizat fostul director de la CUG.

În ceea ce privește actualul conflict militar declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Ilieș a precizat că situația este una complicată, în condițiile în care în regiunile separatiste Donețk și Lugansk trăiesc foarte mulți ruși iar aceștia consideră că aparțin Rusiei.

”Ar mai fi ceva de spus, după ce am fost de nenumărate ori și la ruși și la ucrainieni, și anume că lor pe place să aibă un <<tătuc>>, un șef cu mână forte.

Lor un astfel de lider le trebuie, iar acest lucru nu îl înțeleg vesticii, acesta este spiritul lor, au nevoie de cineva care să le spună ce să facă. Ucraina este împărțită în clanuri, iar interesele lor nu sunt unitare. E greu de prevăzut cum se va încheia actualul război”, a conchis Dorin Ilieș.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News