Connect with us

ECONOMIE

Fonduri nerambursabile prin programul Casa Eficientă Energetic. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinești

Publicat


Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat la început de august că din acest an, cei care vor să crească eficiența energetică a propriei locuințe vor putea cere de la stat aproximativ 15.000 de euro, printr-un nou program de finanțare, pentru a-și dota casa cu sisteme de încălzire, izolație ori sisteme de iluminat mai economice, scrie avocatnet.ro.

Pentru a putea obține fondurile nerambursabile, cei interesați vor trebui să îndeplinească o serie de condiții și să depună mai multe acte, înscrierile în program începând chiar azi. Programul “Casa Eficientă Energetic” începe pe 15 septembrie 2020, adică astăzi, scopul declarat al programului fiind “reducerea consumului de energie din casele românilor și a emisiilor de gaze cu efect de seră”.

Programul anunțat de autorități, ce se desfășoară, pentru prima oară, în acest an, finanțează persoanele fizice ce vor să crească eficiența energetică a locuinței cu 60% din costul acestor lucrări, dar nu ai mult de 70.000 de lei, adică aproape 15.000 de euro.

Cui îi este acordată finanțarea?

Finanțarea este acordată celor care vor să izoleze termic locuința, să schimbe tâmplăria exterioară, să instaleze sau să modernizeze sistemele de încălzire și de furnizare a apei calde, să modernizeze sistemul de iluminat locuința, prin folosirea de becuri cu LED și a senzorilor de mișcare și să monteze obloane ori jaluzele exterioare.

Aceasta este acordată o singură dată, doar pentru cheltuieli efectuate în cadrul locuințelor existente și nu se acordă finanțare imobilelor aflate în construcție. De asemenea, pentru a putea primi bani de la stat, beneficiarul trebuie să instaleze echipamente și aparate electronice noi.

Karla Fanea

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

De ce ai investi în bursă? Ce înseamnă că România a devenit piață emergentă

Publicat

Faptul că România a fost promovată la rangul de piață emergentă secundară este o dovadă a faptului că investitorii internaționali consideră că Bursa de Valori București (BVB) are vizibilitate, deține foarte mult capital și, în plus, există multe oportunități de investire. 

Conform datelor BVB, cine a investit în piața de capital în ultimii 10 ani și-a dublat banii. Pentru a oferi un context, investițiile imobiliare au adus un profit de doar 40-50%.

„Fonduri mult mai mari decât cele de până acum şi care gestionează sute de miliarde de euro vor putea să investească în România în următorii ani pentru că până acum aceşti administratori de fonduri erau restricţionaţi, prin prospect, să investească în pieţele de frontieră”, a explicat preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB, Lucian Anghel.

Una dintre șansele pe care românii le au deodată cu intrarea în piața emergentă ar putea fi investirea în companiile de stat. Chiar dacă procentul din companie listat la BVB va fi mic, acesta reprezintă o oportunitate pentru români.

Citește mai departe

ECONOMIE

Ce schimbări a adus criza de coronavirus în companii? Webinar organizat de ROCA X, în cadrul Techsylvania

Publicat

De

Fondatori ai unor companii susținute de ROCA X, alături de investitori cu experiență în zona de start-up și nu doar, au participat la un eveniment menit să pună în lumină particularitățile ecosistemului de afaceri tech la început de drum, așa cum arată el astăzi.

Folosind experiența personală, precum și o analiză a celor mai importante metrici obiective, speakerii au conturat principalele repere pentru o companie în dezvoltare, precum și portretul partenerului ideal în călătoria spre atingerea celor mai îndrăznețe obiective de business.

Ce schimbări a adus criza de coronavirus și cum ați reacționat la ele?

Bogdan Colceriu – co-fondator & CEO Frisbo

  • nicio companie nu a rămas unde era înainte de criză, avem multe industrii în portofoliul nostru și am putut analiza dinamica macro
    • Corona a lovit, toată lumea a devenit mai deschisă la online, am reușit să recrutăm din casele noastre, să integrăm clienții, să începem să livrăm mai eficient pe această piață
    • activăm în logistica specifică comerțului electronic, nu suntem într-o nișă scalabilă, dar de când comerțul electronic a explodat, munca noastră a devenit mai ușoară

Vasile Tamaș – co-fondator & CEO Beez

  • la început, printre clienții noștri au fost și CEOs care nu dețineau laptopuri, dar acum toată lumea înțelege rolul tehnologiei și că trebuie să fie pregătiți pentru schimbarea generată de aceasta
    • să nu lucrăm din același spațiu a fost cel mai greu în timpul crizei, înainte eram obișnuiți să lansăm idei permanent, acum a fost nevoie să programăm apeluri pentru asta

Mihai Lodoabă – co-fondator yeParking

  • în martie, după ce am asistat la un freeze general al consumului, s-a dovedit că economia comună este răspunsul
  • transportul public a scăzut, ceea ce a reprezentat o oportunitate contextuală pentru noi
    • parcarea ne costă la fel de mult ca articolele de lux, dar nu obținem beneficiul sau recompensa emoțională pe care am primi-o dintr-un bun de lux

Voicu Oprean – fondator & CEO AROBS Transilvania Software

  • aveam în plan câteva M&As pe care am decis să le oprim pentru a vedea ce se întâmplă
    • am supus companiile unor teste de stres pentru a le testa rezistența, dorința de a supraviețui, și doar în câteva cazuri am oferit capital
    • în unele cazuri, investitorii au pivotat, deoarece unele domenii noi au adus oportunități
    • am valorificat creșterea industriei digitale, pe care ne-am concentrat prin vânzarea produselor noastre online

Jacek Lubinski – Investment Manager MarketOne Capital

  • vizăm startupuri care se potrivesc profilului de tip network effects – marketplaceuri, platforme de date, prestatori de servicii
    • ne-am concentrat asupra portofoliului în primele luni de la Covid, cu investiții ulterioare în 5 dintre companii care au necesitat capital suplimentar pentru a supraviețui; abia după stabilizarea portofoliului, am analizat fluxul de tranzacții
    • ne-am uitat la companii fondate în criza trecută (cum ar fi Airbnb, Pinterest, Uber, Whatsapp), când oprirea investițiilor ar însemnat pierderea unora dintre cele mai de succes companii din istorie

Aurel Bernat – General Director, BT Asset Management SAI

  • în pandemie, investitorii individuali au devenit deznădăjduiți rapid, în special în zona de cash; partea de acțiuni a fost mai rezistentă, dar și recuperarea investitorilor individuali a fost destul de rapidă

Alexandru Bogdan – CEO ROCA X

  • startupurile sunt flexibile, adaptabile, astfel încât multe sunt capabile să pivoteze rapid, ceea ce a condus la adoptarea sporită și creșterea veniturilor
    • criza poate fi o oportunitate pentru că stimulează inovația și competitivitatea ceea ce aduce creștere și valoare adăugată per ansamblu în economia românească, care este necompetitivă în acest moment

Ce înseamnă să ai partenerii potriviți?

Mircea Popa – co-fondator & CEO MedicAI

  • cu fiecare proiect vor exista dificultăți. așadar, e important să știu dacă investitorul e o persoană cu care împart aceleași valori
  • ai nevoie de cineva de cealaltă parte a mesei cu care să poți vorbi. cunoaște industria? poate să-mi ofere acces la o rețea de contacte? mă interesează să primesc nu doar bani ci și timp. investitorul trebuie să îmi asigure cunoștințele de care am nevoie pentru a mă extinde

Mihai Lodoabă – co-fondator yeParking

  • la primul nostru apel telefonic după lockdown, l-am întrebat pe Alex de la ROCA X: ar trebui să continuăm? A fost liniștitor că răspunsul a fost da: pregătiți-vă pentru variații, planificați A, B și C, dar continuați

Vasile Tamaș – co-fondator & CEO Beez
• ROCA X ne-a dat încredere că, de cealaltă parte a schimbării, vom găsi o comunitate

Voicu Oprean – fondator & CEO AROBS Transilvania Software

  • ca investitori dacă puneți prea multă presiune asupra antreprenorilor, aceștia s-ar putea să vă perceapă ca fiind inamicii lor
    • antreprenorii au nevoie de 2 lucruri: timp, bani. când mi se cere o soluție, schimb paradigma și le cer fondatorilor top soluții din care să aleagă
    • dacă îl provocați prea mult pe antreprenor, acesta ar putea ceda. criză + provocări + piață = surmenaj. ca investitor, am încercat să fiu încurajator și să las ușa deschisă pentru orice cerințe

Aurel Bernat – General Director, BT Asset Management SAI

  • ROCA X se descurcă excelent la comunicare, ceea ce este foarte important în criză

Alexandru Bogdan – CEO ROCA X

  • este esențial să alimentezi ideile disruptive cu combustibil în timp real, atunci când vezi creșterea întâmplându-se
    • companiile emergente au nevoie de sfaturi despre cum să se adapteze atunci când cresc accelerat și nu au încă procese stabile implementate, este o provocare trecerea de la o echipă de 3 la o echipă de 20 care trebuie să lucreze și să livreze contra cronometru
    • este un moment foarte bun pentru startupuri, cu potențial ridicat, inovația atrage interesul, dar trebuie companiile emergente au nevoie de parteneri potriviți, cu aceleași valori, pentru o dezvoltare sustenabilă
    • partenerii potriviți împărtășesc informații și oferă păreri fundamentate. Iar investitorii care se implică într-un startup câștigă nu doar din punct de vedere financiar, ci atrag și inovația în afacerile lor, așa cum facem și noi în cadrul Impetum Group, unde creăm un marketplace pentru sinergii. Impetum Group reunește sute de companii, care odată aduse împreună formează parteneriate mutual avantajoase. Iar noi ne implicăm direct pe funcțiile suport, de marketing, legal, HR și astfel le dăm startupurilor un avans în piață

 

Cum arată dinamica actuală din piață?

Aurel Bernat – General Director, BT Asset Management SAI

  • din punctul de vedere al pieței de capital, aceasta va fi una dintre cele mai scurte recesiuni; dar, ca dezavantaj, investitorii se așteaptă ca businessurile să livreze mai mult pe termen lung

Voicu Oprean – fondator & CEO AROBS Transilvania Software

  • ecosistemul clujean este format din câțiva jucători: universități, companii, investitori, autorități locale. Văd eforturi din toate părțile, autoritățile locale încearcă să constituie un fond pentru creșterea ecosistemului

Jacek Lubinski – Investment Manager MarketOne Capital

  • avem în portofoliu 2 companii din domeniul turismului, printre care un furnizor global de mobilitate aeroportuară, precum Uber, dar concentrat pe transportul de la aeroport către centrul orașului.
  • Au luat decizii bune, au redus costurile. După ce Corona dispare, cel mai probabil oamenii vor călători din nou, anul viitor ar putea fi cel mai propice pentru călătorii, deoarece unele vacanțe au fost amânate

Alexandru Bogdan – CEO ROCA X

  • multe echipe par să fie pregătite să se întoarcă la birou și suntem destul de încrezători că lunile următoare vor fi benefice pentru YeParking

Care sunt particularitățile ecosistemului per ansamblu și a nișei voastre?

Mircea Popa – co-fondator & CEO MedicAI

  • toată lumea apelează la asistența medicală, dar sănătatea continuă să fie un domeniu conservator în care inovația este uneori privită cu neîncredere
  • • ținta noastră, pacienții cronici, sunt exact persoanele care trebuie ținute departe de spitale, ceea ce este ironic, fiind cei care au cea mai mare nevoie de tratament și supervizare
    • telemedicină = videocall + plată; de ce nu a fost implementat înainte?
    • vindem o platformă de servicii de sănătate, dar în termeni de vânzări, produsul nostru înseamnă de fapt schimbare organizațională, clinica trebuie să schimbe modul în care face lucrurile, sunt mulți pași administrativi implicați începând cu crearea de conturi pentru fiecare medic, până la stabilirea unui nou mod de interacțiune cu pacientul
    • este ineficient să începem să-i educăm pe late adoperts, așa că ne concentrăm să ajungem la early adopterși să îl înțelegem iar aceștia să declanșeze o reacție în lanț, ei devenind model pentru alți utilizatori
    Care sunt actualele KPIs, obiective, top priorități?

Bogdan Colceriu – co-fondator & CEO Frisbo

  • în ultimele luni ne-am concentrat să convertim userii offline în useri online
    • Covid a accelerat modul în care facem lucrurile, dar nu ne-a schimbat obiectivele
    • am atins rezultate care depășesc obiectivele noastre inițiale
    • UX cere o experiență a utilizatorului unitară, provocarea noastră a fost să-i aducem pe toți colaboratorii la aceleași standarde: manageri de depozite, curieri, vânzători

Vasile Tamaș – co-fondator & CEO Beez

  • prioritatea noastră principală este să câștigăm clientul prin UX într-o metodă subtilă și deja vedem rezultate mari

Voicu Oprean – fondator & CEO AROBS Transilvania Software

  • în cele din urmă, banii rămân o modalitate bună de a testa valoarea companiei
    • capacitatea de a se adapta și de a nu se opri, asta căutăm la startupuri: nu supraviețuiește cea mai puternică specie, ci aceea mai adaptabilă
  • limitați impactul crizei evitând concedierea oamenilor, cel mai mare atu al nostru sunt oamenii

Aurel Bernat – General Director, BT Asset Management SAI

  • rentabilitatea capitalului propriu rămâne cel mai important KPI
  • clienții sunt cea mai importantă parte a afacerilor noastre și includ atât IMM-uri, companii mari, precum și câteva companii puternic reglementate.
  • Acestea din urmă nu se pot reinventa în fiecare zi. Pentru noi, ca instituție, este necesar să ne menținem deschiși și să găsim soluții potrivite pentru fiecare tip de client.

Mircea Popa – co-fondator & CEO MedicAI

  • primii ani ai unui start-up sunt despre cota de piață
  • privim utilizatorii ca un mijloc pentru noi de a îmbunătăți produsul, proces care probabil nu se va termina niciodată

Alexandru Bogdan – CEO ROCA X

  • startupurile au nevoie să câștige cea mai mare cotă de piață pe care o pot obține în cea mai scurtă perioadă de timp.
  • De aceea noi folosim rețeaua de profesioniști la care avem acces prin apartenența la Impetum Group pentru a crea sinergii în care aplicațiile startupurilor noastre să se rodeze și să depășească cât mai rapid variantele alfa și beta, ca să ajungă pe piață într-o formă deja testată și optimizată

 

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

VIDEO/ Sorin Naș: ”U” Cluj poate deveni prima echipă de fotbal din România listată la bursă. Totul despre proiectul Renaște ”U” (PE)

Publicat

Candidatul Partidului Forța Națională la Primăria Cluj-Napoca, Sorin Naș, propune un proiect de renaștere pentru cel mai iubit club de fotbal din oraș, “U” Cluj. Politicianul crescut în culorile „șepcilor roșii” propune transformarea clubului clujean în societate pe acțiuni și listarea clubului clujean la Bursa de Valori București.

În urma implementării acestor schimbări, s-ar obține un buget pentru club de circa cinci milioane de euro, care ar urma să fie investiți în infrastructura necesară marilor performanțe.

„Prin acest proiect nu se apelează la bani publici, ei vor putea fi folosiți pentru dezvoltarea celorlalte ramuri sportive. El smulge echipa de fotbal Universitatea Cluj de sub influența politicului și rezolvă această situație pentru totdeauna”, explică Sorin Naș.

Amintirile politicianului legate de echipa de fotbal Universitatea Cluj

„Eu sunt U-ist, am fost pe stadion prima dată când aveam patru sau cinci ani. Țin minte cum m-a dus tatăl meu pe stadion și mi-a explicat că echipa noastră era în alb-negru, iar cei de la Universitatea Craiova erau în alb-albastru. Din nefericire, ai noștri au pierdut și am început să plâng. Mi-era ciudă că au pierdut.

Era o sărbătoare să mergi la stadion în fiecare duminică. Indiferent pe ce loc era în clasament, Universitatea Cluj a făcut meciuri bune cu echipele mari precum Steaua sau Dinamo”, a declarat Naș.

„Una dintre primele revoluții a fost la Cluj, după ce Universitatea a pierdut cu Sportul Studențesc”

Nu în ultimul rând, Sorin Naș a povestit cum una dintre primele revoluții a apărut la Cluj, după un meci al Universității împotriva Sportului Studențesc, în 1979.

Suporterii clujeni au început să strige „Hoții, hoții” după ce echipa lor de suflet a fost „furată pe față”, după cum explică candidatul Partidului Forța Națională pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca. Situația a degenerat într-o „bătaie generalizată între miliție și fanii lui U Cluj”.
”Au fost foarte mulți arestați, inclusiv au fost trimiși la închisoare”, rememorează clujeanul.

Citește și

VIDEO/ Sorin Naș propune proiectul Renaște “U” Cluj. Clubul de fotbal ar fi transformat în societate pe acțiuni, listată la bursă (PE)

Citește mai departe

ECONOMIE

Conform Institutului Național de Statistică, la fiecare leu luat de un bugetar, un angajat din privat lua 70 de bani

Publicat

În luna octombrie 2018, salariul mediu net înregistrat la nivelul economiei naţionale în firmele cu cel puţin 10 salariaţi a fost 2769 lei/lună, crescând odată cu grupa de vârstă a salariaţilor, conform Institutului Național de Statistică.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare au fost realizate de salariaţii în vârstă de 55-64 ani (2836 lei/lună în expresie netă). Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale se realizează din patru în patru ani, ca o cercetare statistică selectivă în întreprinderi, având ca perioade de referinţă luna octombrie şi anul calendaristic. Cercetarea a fost implementată şi realizată pentru prima dată în anul 2002.

În întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi aparţinând sectorului public, câştigul salarial mediu brut realizat în luna octombrie 2018 a fost 5802 lei/lună, superior mediei pe economia naţională cu 1208 lei/lună. În sectorul privat, câştigul salarial mediu lunar al salariaţilor s-a situat sub media naţională cu 455 lei/lună în expresie brută şi cu 252 lei/lună în expresie netă.

„Cei care au educație superioară au avut salarii mai mari de circa 2,5 ori decât cei cu nivel de educaţie inferior”

Cele mai mari diferenţe dintre salariile medii ale femeilor şi cele ale bărbaţilor au fost în cazul tinerilor (15-24 ani), femeile realizând cu 137 lei/lună mai puţin decât bărbaţii din această grupă de vârstă.

Dacă pe ansamblul economiei naţionale, salariile bărbaţilor au fost mai mari cu 64 lei faţă de cel al femeilor, diferenţa în expresie absolută se accentuează pe măsură ce creşte scala nivelului de educaţie (cu excepţia nivelului de educaţie post secundar, unde femeile au câştigat cu circa 250 lei/lună mai mult decât bărbaţii).

Femeile cu studii universitare de ciclul I – licenţă au câştigat mai puţin decât bărbaţii din aceeaşi categorie cu 790 lei/lună, cele cu studii universitare de scurtă durată cu 697 lei/lună, cele cu studii universitare ciclul III – doctorat cu 557 lei/lună, iar cele cu studii universitare ciclul II – master, cu 420 lei/lună.

„Bărbaţii au câştigat mai mult decât femeile în majoritatea activităţilor economice”

Cei care au educație superioară au avut salarii mai mari de circa 2,5 ori decât cei cu nivel de educaţie inferior, respectiv de 2,1 ori decât cei cu nivel mediu de educaţie.

Bărbaţii au câştigat mai mult decât femeile în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari depăşiri ale câştigului salarial mediu brut lunar înregistrându-se astfel: +43,3% în intermedieri financiare şi asigurări, +31,1% în alte activităţi de servicii, +28,5% în industria prelucrătoare, +25,2% în informaţii şi comunicaţii, respectiv +19,0% în comerţ. În schimb, femeilor le-au revenit câştiguri salariale medii brute lunare superioare bărbaţilor în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+21,6%), construcţii (+17,1%), transport şi depozitare (+3,7%), respectiv în industria extractivă (+2,3%).

Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale se realizează din patru în patru ani, ca o cercetare statistică selectivă în întreprinderi, având ca perioade de referinţă luna octombrie şi anul calendaristic. Cercetarea a fost implementată şi realizată pentru prima dată în anul 2002.

Ancheta s-a adresat întreprinderilor cu 10 sau mai mulţi salariaţi, cele cu 250 salariaţi şi peste fiind cuprinse exhaustiv în cercetare. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale s-au cules pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi).

Sursa: Hotnews

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate