Connect with us

ACTUALITATE

Fondatorul Oncologiei clujene, profesorul Ion Chiricuță: Un vizionar care a format și modelat generații de medici excepționali

Publicat


O inscripție de pe fațada Institutului de Oncologie Cluj-Napoca (IOCN) și un bust așezat în fața acestei instituții amintesc de o mare personalitate a medicinii românești: profesor dr. Ion Chiricuță.

Probabil că mulți clujeni, și nu numai, s-au întrebat de-a lungul vremii cine a fost și ce a făcut omul acesta de a ajuns să dea numele unui institut atât de cunoscut și de apreciat în țară: Ion Chiricuță. Deși nu e născut în Cluj, profesorul Ion Chiricuță a devenit, prin adopție, un clujean neaoș. Timp de 30 de ani, între 1958 și 1988, a condus Institutul de Oncologie din Cluj. Inițial, ca medic primar, apoi ca director. E cel care, efectiv, a pus bazele institutului și oncologiei clujene și care a format și modelat generații de medici de specialități diferite.

Pe nedrept uitat, Cluj24.ro își face o datorie de onoare și aduce în actualitate personalitatea acestui mare om. Și pentru asta, reporterul Cluj24 a stat de vorbă cu conf. univ. dr. Valentin Cernea, unul dintre colaboratorii săi apropiați.

Clujeanul Valentin Cernea este medic specialist în Radioterapie, cu studii în țară și străinătate, și a lucrat alături de profesorul Ion Chiricuță în perioada martie 1982 – noiembrie 1988. 

Din 1990, Institutul Oncologic din Cluj poartă numele profesorului Ion Chiricuță. Foto: rohealthreview

Rep: Domnule Valentin Cernea, ați lucrat alături de profesorul Ion Chiricuță timp de aproape șapte ani. Cum l-ați caracteriza?

Un vizionar, un om plin de har în multe domenii, un om luminat și un excepțional iubitor și cunoscător de artă. 

S-a spus despre profesorul Chiricuță că era dedicat cu tot sufletul profesiei sale și, implicit, muncii de la Institutul Oncologic din Cluj. Cât timp petrecea în spital?

Tot timpul. Doar cât dormea acasă. Să zic așa, profesorul nu avea viață în afara spitalului. Venea dimineața la raportul de gardă, care era regulă în vremea aceea, și pleca ultimul din blocul operator, spre insatisfacția unor colegi anesteziști care se vedeau nevoiți să lucreze peste program. Dar nimeni nu contabiliza lucrurile ăstea. 

Prof. dr. Ion Chiricuță. Foto: Arhivă turismbarlad.ro

Ce atitudine avea domnul profesor în relația cu personalul medical din institut? Era un lider autoritar?

Nu. Profesorul Chiricuță a avut cea mai mare calitate a unui lider, în niște vremuri, le știm, foarte tulburi: le permitea tuturor să se exprime liber. Eu sunt format în mai multe instituții medicale din țară și, după 1990, din străinătate, dar n-am mai întâlnit un asemenea om. La puterea și personalitatea pe care le avea, te așteptai să-și impună punctul de vedere, dar el rareori a făcut-o. Și asta în peisajul medical românesc al acelor ani dominați de mari patroni medicali șefi de clinici, lucru care se-ntâmplă și acum. Profesorul Ion Chiricuță făcea notă discordantă în favoarea noastră și a institutului. 

Totuși, ce avea special acest om?

Cum spuneam, permitea opinii divergente și accepta dezbaterea ori de care parte ai fi fost. O încuraja chiar! Punea întrebări de o simplitate extraordinară, pentru ca lucrurile să se clarifice și să fie înțelese cât mai ușor.

Avea o extraordinară deschidere spre ideile noi, dar nu în sensul că le împrumuta și le punea imediat în practică doar pentru că așa era modern. Ne încuraja tot timpul să trecem informația nouă prin filtrul gândirii personale.

Sintetizând: într-o vreme în care delictul de opinie era regula, profesorul Ion Chiricuță nu practica delictul de opinie. Și asta a și asigurat creșterea și formarea noastră, nu numai ca personalități medicale, ci și ca oameni, într-o atmosferă de confruntări și dezbateri cu argumente.

Sigur, eram tineri, mai făceam greșeli, dar profesorul niciodată nu ne-a spus: „Stai jos, n-ai dreptate!”. Dacă făceai greșeli flagrante, riscai o elegantă ironizare din partea dumnealui. 

Profesorul Ion Chiricuță, în anii tinereții. Foto: Arhiva personală

Ați avut vreo temere când ați ajuns aici, la Institutul Oncologic din Cluj? În sensul în care să vă fie teamă de profesorul Chiricuță?

Eu am venit la IOCN pe 1 martie 1982, dar nu, n-am avut. Îmi amintesc că profesorul avea obiceiul de a da spre documentare tot felul de situații după care ne punea întrebări. Așa ne stimula să ne formăm.

De aceea ne era cumva groază să ne întâlnim cu el și să ne întrebe: „Ai terminat chestia aia? Ce-ai înțeles din ea?”. Ne mai trăgeam pe după un stâlp, dar, cu timpul, îi căutam prezența. Prezentarea acelor referate la raportul de gardă era o adevărată provocare.

Eram acolo vreo 70 de doctori, oncologi, chirurgi, radioterapeuți. Acolo aveai ocazia să-ți arăți personalitatea. Cu timpul, ne obișnuiserăm și ne plăcea lucrul ăsta! Și mai avea o calitate: era un om extrem de meticulos. Și ne învăța și pe noi să fim meticuloși și riguroși. 

Conferențiarul universitar dr. Valentin Cernea. Arhiva personală

Puteți să detaliați?

În perioada 2003 – 2011, cât am fost directorul medical al IOCN, am pus în ordine arhiva profesorului Ion Chiricuță. Este foarte interesantă! Era genul de om care răspundea și la scrisorile pacienților.

Nu mai spun de scrisorile primite de la tot felul de personalități din țară și din străinătate. Un om foarte interesant! Dacă ar fi să „sistematizez” munca profesorului Chiricuță, aș putea spune că a fost un chirurg extrem de inovator. Avea o metodă chirurgicală originală, prezentă în toate tratatele de chirurgie plastică din lume.

Metoda se referea la utilizarea marelui epiploon în tratamentul fistulelor vezico-vaginale, recto-vezicale și în cistoplastii. Ca să înțelegeți, epiploonul ăsta e ca un fel de prapore, pe care profesorul Chiricuță l-a folosit în diverse intervenții chirurgicale. Dincolo de asta, cred că cea mai mare calitate a profesorului Chiricuță a fost aceea că a intuit foarte repede caracterul multidisciplinar al Oncologiei.

El a înțeles, înaintea unor mari școli de medicină din Occident, nu mai vorbim de cele din România, că Oncologia nu e o problemă de o singură specialitate, nici chirurgicală, nici de radioterapie, nici de chimioterapie, ci de multidisciplinaritate.

Și toată construcția institutului servește acestui concept. Să știți că nu e un lucru simplu să pui specialiști atât de diferiți la un loc și să-i faci să comunice. Iar profesorul a ajuns să facă asta înainte de a ajunge eu în institut, în martie 1982.  

Prof. Ion Chiricuță (foto dreapta) și echipa sa, în timpul unei intervenții chirurgicale. În stânga, echipa condusă de medicul ieșean Chipail. Foto: Arhiva Richard Constantinescu

Dacă ar fi să rezumăm, am putea spune că profesorul Ion Chiricuță a fost un vizionar, un om plin de har, foarte meticulos, înțelegător …

Eeee, nu era chiar blândețea întruchipată! Era permeabil la orice idee nouă și dispus să o dezbată. În institut au crescut personalități excepționale. Și asta datorită lui.

Lumea oncologică descoperă acum ceea ce noi trăiam la mijlocul anilor ’80. Da, a fost un mare vizionar. Capacitatea lui de a influența pe toate căile conceptul multidisciplinarității a făcut din Institutul Oncologic din Cluj-Napoca o mare instituție a sistemului medical românesc. 

S-a spus despre profesorul Chiricuță că a fost un mare colecționar de artă. Ce știți despre asta?

Avea o colecție foarte valoroasă de lucrări de artă românească, ce se află de ani buni la muzeul din Bârlad, orașul său natal. Pot spune că profesorul nu cheltuia mulți bani pe viața de zi cu zi. Cred că tot ce a câștigat a investit în artă.

Și asta nu numai de când a devenit directorul IOCN. El provenea din lumea aceea bucureșteană a sfârșitului României Vechi, cea de până în 1947. Cunoștea mulți colecționari de artă, nu era un cumpărător care voia doar să aibă. Era un om cu solide cunoștințe de artă.

Toată viața lui a făcut asta. La sfârșitul anilor ’70 – începutul anilor ’80, el a vrut să doneze colecția Muzeului de Artă din Cluj, având o mică pretenție: colecția să poarte numele „Ion și Rita Chiricuță”. Rita era soția sa, artist plastic.

Însă autoritățile comuniste de la acea vreme din Cluj n-au fost de acord, așa încât profesorul a donat-o muzeului din Bârlad. E o colecție foarte valoroasă, estimată la foarte, foarte mulți bani.

 

Ce știți, a iubit Clujul? Era legat de orașul acesta în afara devotamentului arătat timp de 30 de ani cât a condus Institutul Oncologic din Cluj?

Da, cred că l-a iubit. Deși s-a născut în Bârlad, a devenit clujean prin adopție. Doar a trăit și a lucrat aici timp de 30 de ani! Trebuie, totuși, să vă mai spun ceva: Ion Chiricuță l-a venerat pe profesorul Iacob Iacobovici (1879 – 1959 – n.r.) , care nu era un nume oarecare în medicina românească.

Din contră, era un eminent chirurg. I-a fost profesor și mentor lui Ion Chiricuță la București și Cluj, fiind, totodată, unul din fondatorii Facultății de Medicină din Cluj, unde a trăit 12 ani. Doctorul Iacobovici a pus bazele chirurgiei la Cluj, iar profesorul Ion Chiricuță i-a fost student și discipol.

Atât de mult l-a respectat, încât i-a dedicat o carte, o excepțională descriere bazată pe documente referitoare la școala medicală din Cluj, în anii ăia dintre cele două războaie. Și pe un plan mai larg, despre sistemul medical românesc din acea perioadă. Cartea asta e un omagiu adus mentorului său, Iacob Iacobovici.

Autorul Ion Chiricuță spune așa în prefața cărții: „Profesorul Iacob Iacobovici a avut asupra medicilor generației mele efectul pe care îl are un magnet asupra piliturii de fier sub acțiunea câmpului magentic: granulele dezordonate ale metalului se așază pe linii de forță stabilite care nu mai pot fi tulburate de forțe exterioare”.

Dacă ar fi să mai spun ceva despre profesorul Chiricuță, l-aș cita cu paragraful ăsta atât de frumos, pe care el l-a dedicat mentorului său, profesorul Iacob Iacobovici. Și-ar mai fi unul, tot din această carte: „Aș putea fi acuzat că am prezentat o imagine idealizată a profesorului Iacob Iacobovici. Am scris așa cum l-am cunoscut, cu calități și defecte, în decursul unui deceniu cât i-am stat în preajmă. Sunt convins că nu numai piscurile însoțite fac măreția unui munte, ci și prăpăstiile lui cu stânci răscolitoare, peșteri adânci și negre poieni”.

Așa era și profesorul Ion Chiricuță: nu numai cu piscuri răscolitoare, ci și cu ape adânci și negre poieni. Așa cum e personalitatea oricărui lider. A fost un om care a construit enorm, în vremea în care alții demolau. 

A făcut atac cerebral într-o mercerie

În noiembrie 1988, la 70 de ani și opt luni, profesorul Ion Chiricuță s-a stins din viață. A murit, poate, așa cum ar fi vrut. Plecase din blocul operator destul de târziu. Era o zi de noiembrie rece, urâtă și apăsătoare. I-a spus șoferului să oprească în fața unei mercerii de pe fosta stradă Petru Groza.

Voia să cumpere un material textil și să-i facă niște ciorăpei câinelui său iubit, Fifiduță, un Chiuhauha. N-a mai apucat. A făcut un accident cerebral vascular. Deși a fost transportat imediat la spital, medicii n-au mai putut face nimic.

Părintele Oncologiei clujene s-a stins din viață și a lăsat în urma sa două mari întrebări, care au stăruit mult timp: „Cine va conduce mai departe Institutul Oncologic din Cluj? Cine va îndruma viitoarele generații de medici?”. 

CV: Cine a fost Ion Chiricuță

Născut în 7 ianuarie 1918, la Bârlad (raionul Tutova, acum județul Vaslui – n.r.), Ion Chiricuță a absolvit cursurile Facultății de Medicină și Chirurgie din București începute în 1936, devenind doctor în medicină și chirurgie în 1942.

  • A ocupat prin concurs posturile de extern și intern, apoi secundar de chirurgie la Clinica Chirurgicală a Spitalului Brâncovenesc sub tutela profesorului Iacob Iacobovici, al cărui elev apropiat și asistent a fost.
  • În continuare a lucrat la Institul Oncologic din București.
  • În 1958, a preluat conducerea Institutului Oncologic din Cluj, devenită vacantă.
  • La preluare, Institutul Oncologic din Cluj, unul dintre cele mai vechi din țară, înființat în 1929, avea un local impropriu, o bază materială precară, personal redus și o activitate științifică modestă.
  • Ion Chiricuță a început treptat modernizarea Institutului până când, în 1962, ajutat de ministrul Sănătății de la acea vreme, a început construcția unui nou sediu pentru Institutul Oncologic, terminat în 1965.
  • Activitatea organizatorică a fost dublată de cea profesională și științifică, Institutul Oncologic prezentându-și prestigioasele realizări prin publicații în țară și peste hotare sau prezentate în cadrul unor importante sesiuni, devenite tradiționale și recunoscute.

Ion Chiricuță a devenit profesor de Oncologie în 1971. A fost membru a numeroase societăți științifice internaționale, între care Societatea Internațională de Chirurgie, de Oncologie, de Senologie (Société Internationale de Sénologie (S.I.S.), expert OMS, membru al Uniunii Medicale Balcanice (Union Medicale Balkanique), vicepreședinte al Societății de Oncologie, membru al Societății de Chirurgie, la ale cărei ședințe lunare ale filialei din Cluj participa întotdeauna cu comunicări și lucrări substanțiale și interesante.

Unul dintre cele mai frumoase momente din cariera profesorului Chiricuță a fost numirea sa ca președinte de onoare al Congresului Mondial de Chirurgie Plastică din Paris, în 1987, o recunoaștere a valorii sale profesionale.

30 de ani la conducerea Institutului Oncologic din Cluj

  • Activitatea științifică a profesorului Ion Chiricuță este cuprinsă în peste 20 de monografii, peste 200 de articole publicate în țară sau în străinătate și peste 300 de comunicări științifice la diferite manifestări științifice naționale și internaționale.
  • A introdus numeroase tehnici chirurgicale originale: utilizarea marelui epiploon în tratamentul fistulelor vezico-vaginale, recto-vezicale și în cistoplastii; mastoplastie cu epiploon, histerectomie supraradicală etc.
  • Dintre realizările științifice se pot aminti: o nouă metodă de diagnostic citologic al cancerului colului uterin prin autorecoltare; diagnosticul biochimic al tumorilor maligne prin studierea modului de eliminare a magneziului din organism; studiul modificărilor metabolice după procedeele oncologice; lucrări experimentale în domeniul grefelor de organe și altele.
  • A decedat la Cluj, în 6 noiembrie 1988.
  • În cinstea sa, Institutul de Oncologie din Cluj se numește, din 1990, Institutul de Oncologie „Profesor dr. Ion Chiricuță””.

Profesorul Ion Chiricuță a fost un adevărat cunoscător și colecționar de artă. Colecția sa, pe care o amplifica mereu, însumează tablouri și grafică. El și-a dăruit colecția orașului natal Bârlad, unde este expusă în  Muzeul „Vasile Pârvan”. Ion Chiricuță a scris și un volum de poezii, numit „Minunatele fântâni”.

Sursa: Wikipedia

În cinstea Profesorului Ion Chiricuţă, incepând cu 1990, Institutul poarta denumirea de Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca.

Text: Tudor Știrbu


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Deputat de Cluj Băltărețu: Deschiderea podului peste Arieș la Turda, mai repede decât era prevăzut

Publicat

De

Deputatul USRPLUS Cluj Viorel Băltărețu a anunțat că a𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐀𝐫𝐢𝐞𝐬̗ a fost subiectul central al discuției cu reprezentanții ARL și DRDP și a precizat că, în acest moment, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐨 𝐥𝐮𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐃𝐑𝐃𝐏 𝐨 𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞.
”Sper că după analiza costurilor suplimentare – reprezentate de o mobilizare dublă a macaralei -, specialiștii DRDP vor înțelege că acestea sunt nesemnificative în comparație cu beneficiile pentru cetățeni, în cazul deschiderii anticipate a podului.
Mai mult, e și în interesul constructorului să finalizeze lucrarea înainte de venirea iernii, pentru a evita eventualele amânări ale lucrărilor din cauza condițiilor meteo nefavorabile”, a spus Băltărețu.
Acesta a dat asigurări că accelerarea lucrărilor nu se va face în detrimentul calității acestora.

Cerere către primarul din Turda

”DRDP a întocmit cereri către CNAIR pentru repararea și asfaltarea bucății de drum cuprinse între pod și intersecția cu str. Armatei. Săptămâna viitoare, voi fi la CNAIR București, pentru a susține aceste cereri.
În aceste condiții – care cred că sunt realizabile – de finalizare anticipată a podului și asfaltare a bucății suplimentare de drum, solicităm dlui primar Matei să facă demersurile pentru repararea și asfaltarea sectorului de drum național (aflat în administrarea municipiului Turda) de la sensul giratoriu la pod”, a mai spus deputatul clujean.
Potrivit acestuia, e foarte important să se profite de această perioadă în care traficul e închis și să fie asfaltată toată secțiunea, sincronizându-se cu restul lucrărilor, pentru a nu prelungi disconfortul cetățenilor.
Inițial, termenul avansat pentru redeschiderea circulației pe podul peste Arieș era 22 decembrie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tarife speciale pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele aeriene Cluj – Londra Heathrow

Publicat

De

Compania Blue Air introduce „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la aeroportul Heathrow din Londra Cei interesați pot cumpăra bilete de avion, la prețuri fixe.

Compania din România a anunțat că introduce facilitatea „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la Londra. Este vorba despre pasagerii care nu au putut călători cu British Airways pe rutele București – Londra Heathrow – București și Cluj-Napoca – Londra Heathrow – Cluj-Napoca.

Facilitatea, oferită exclusiv pasagerilor afectați de anulările British Airways, este valabilă până pe 31 iulie. Aceștia vor plăti un tarif fix de 100 GBP/ 119 EURO dacă prezintă o dovadă a unei rezervări pe un zbor British Airways cu date de călătorie între 1 august – 2 septembrie.

Pentru a beneficia de acest tarif special, clienții trebuie să trimită un mesaj prin intermediul Facebook sau să sune în Call Center.

Compania aviatică din România evaluează, de asemenea, posibilitatea creșterii capacității pe rutele către aeroportul Heathrow din Londra.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate