Fără artificii. Clujul, exemplu de bune practici pentru alte orașe. Ce arată un studiu privind poluarea aerului de Revelion

Cluj-Napoca este primul oraș din România care nu a mai organizat în centru un foc de artificii în noaptea de Revelion.

Aceasta a fost, însă, doar o alegere a Primăriei, care a organizat în Piața Unirii un spectacol cu drone, nu și a unor organizatori de evenimente sau clujeni, care le-au folosit din plin.

Ce arată un studiu privind poluarea aerului de Revelion la Cluj-Napoca

Chiar și așa, poluarea generată de focurile de artificii nu a mai depășit valori foarte mari la Cluj, ca în alți ani, arată un studiu prezentat de Strop de Aer. Studiul arată că alegerea Primăriei a fost o acțiune benefică pentru oameni și natură.

Cu un an înainte, în noaptea de Revelion 2023-2024, Cluj-Napoca a fost acoperit de un fum provocat de artificii ce a poluat aerul pentru mai multe ore, arată studiul.

În noaptea dintre anii 2025 și 2025, faptul că s-a renunțat la focurile de artificii în centru a adus totuși un beneficiu, așa cum se vede din datele înregistrate de senzorii care măsoară calitatea aerului, din ultimii 4 ani.

“Se poate observa cum poluarea generată de focurile de artificii de la miezul nopții nu a mai depășit valori foarte mari, respectiv de peste 100-200-300 ug/m3.

În concluzie, cu siguranță înlocuirea spectacolului de artificii cu un spectacol de lumini și/sau drone ESTE O SOLUȚIE ce oferă și plăcere vizuală și protejează natura și cetățenii ieșiți afară să sărbătorească trecerea dintre ani”, arată realizatorii studiului, care speră ca astfel de bune practici să fie preluate și de alte orașe din România cât mai curând posibil.

Din ce sunt făcute artificiile

Realizatorii studiului arată că fiecare artificiu se bazează pe o serie de reacții chimice pentru a obține o anumită dimensiune, culoare sau intensitate sonoră. Aceste substanțe chimice sunt ambalate într-un tub numit „carcasă aeriană”, care conține substanțe chimice și explozive.

Iată lista de ingrediente pentru un artificiu tipic:

Praful negru – Cunoscut uneori sub numele de praf de pușcă, praful negru ajută artificiul să fie lansat în aer și să explodeze.
Praful negru este un amestec de sulf, cărbune și nitrat de potasiu (numit și salpetru). Este folosit în două momente importante din procesul unui artificiu:

• Explozia inițială: Praful de pușcă explodează sub artificiu, propulsându-l în aer
• Detonarea în aer: Un fitil cu temporizare, proiectată să se aprindă după ce artificiul este în aer, declanșează praful de pușcă pentru a produce explozia care creează spectacolul de artificii.

Coloranți

Aceste substanțe chimice oferă artificiilor o gamă largă de culori. Culorile și nuanțele specifice sunt obținute prin aplicarea căldurii asupra unor compuși chimici:

• Roșu: stronțiu, litiu
• Portocaliu: calciu, clorură de calciu
• Galben: sodiu, clorură de sodiu (sare)
• Verde: bariu, clor
• Albastru: cupru, clor
• Mov: amestec de cupru (albastru) și stronțiu (roșu)

„Stelele”

Acestea sunt mici concentrații de explozivi dintr-un artificiu, care explodează și zboară în mai multe direcții atunci când sunt aprinse. Ai observat cum un artificiu seamănă cu o mulțime de rachete mici și luminoase? Fiecare lumină provine de la o singură „stea” din carcasa artificiului. „Stelele” pot fi, de asemenea, aranjate în forme specifice în interiorul carcasei aeriene, astfel încât să arate ca fețe zâmbitoare, inimi sau alte forme atunci când explodează.

Provoacă artificiile poluare?

“Reține că artificiile sunt, practic, explozii de substanțe chimice în formă solidă. Milioane de particule rezultate din ardere și gaze sunt eliberate în aer în timpul acestor spectacole colorate pe cer. Multe dintre acestea sunt transportate pe distanțe mari de curenții de aer atmosferic”, arată autorii studiului.

Cel mai notabil poluant al artificiilor, materia particulată (PM), include trei tipuri distincte de particule:

• PM10: particule grosiere, cu un diametru cuprins între 2,5 și 10 microni, precum praful, mucegaiul și polenul.
• PM2.5: particule fine, cu un diametru între 0,3 și 2,5 microni, generate, de exemplu, prin arderea motoarelor vehiculelor sau emisiile din fabrici.
• Particule ultrafine (UFPs): particule extrem de mici, cu un diametru mai mic de 0,3 microni – UFP-urile reprezintă peste 90% din poluarea particulată din aer și sunt, de departe, cele mai
• periculoase poluanți PM.

Compuși organici volatili (VOCs): vapori sau compuși gazoși prezenți în aer, responsabili de mirosuri și produși prin reacții chimice din ardere, procese de fabricație sau industriale. Astfel, artificiile generează concentrații uriașe de poluanți proveniți din coloranți și explozibili, precum și din metalele și fitilurile care compun artificiul în sine.

Iar concentrațiile de poluanți PM pot fi de până la 8 ori mai mari decât normalul în orele imediat următoare unui spectacol de artificii.

Probleme de sănătate

Mai mult, poluarea aerului din cauza artificiilor provoacă și probleme de sănătate

Asttfel, dacă suferi de o afecțiune respiratorie, cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau sensibilitatea chimică, probabil poți să ai dificultăți de respirație, tuse și dureri în piept.

Dar artificiile, arată cei de la Strop de Aer, pot fi dăunătoare chiar și dacă nu ai probleme respiratorii preexistente. Unele dintre simptomele pe care le poți experimenta din cauza calității slabe a aerului cauzată de artificii includ:

• dureri de cap
• anxietate din cauza efectelor asupra sistemului nervos
• dureri sau inflamații ale gâtului
• inflamație a căilor respiratorii
• laringită
• dificultăți de respirație
• hipertensiune arterială
• bătăi neregulate ale inimii
• funcție pulmonară redusă
• pneumonie
• atacuri de cord

Pe lângă asta, poluarea generată de artificii poate călători pe distanțe mari și poate afecta calitatea aerului în întreaga lume, agravând efectele poluării aerului chiar și în regiunile unde nu există spectacole de artificii.