În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Fostul patron al clubului de fotbal CFR Cluj, Paszkany Arpad, cumnatul său Szekernyes Karoly și fostul președinte al clubului, Iuliu Mureșan, scapă, momentan, de dosarul de corupție în care au fost trimiși în judecată în 2022, din vina procurorilor DIICOT Cluj care au instrumentat prost această cauză.

După 26 de amânări a pronunțării unei soluții, judecătorii Tribunalului Cluj au decis, luni, trimiterea dosarului către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Cluj ”în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”.

Acuzații de corupție

Paszkany fusese trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la delapidare, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală, în formă agravată şi continuată, instigare la spălarea banilor, în formă continuată, iar cumnatul său Szekernyes Karoly pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional, complicitate la delapidare, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, complicitate la evaziune fiscală, în formă agravată şi continuată, spălarea banilor, în formă continuată.

De asemenea, Iuliu Mureșan era judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infiacțional organizat, delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă agravată și continuată, spălare a banilor, în formă continuată.

Prejudiciul total în acest caz a fost estimat la peste 10 milioane de euro.

Nelegalitatea unor acte de urmărire penală

Instanța Tribunalului Cluj a constatat nelegalitatea unor acte de urmărire penală, respectiv nelegalitatea parţială sau totală a zeci de ordonanţe sau ordonanțe de delegare ale procurorilor care au instrumentat acest dosar, ori ordonanțe de comunicare de date informatice, dar și nelegalitatea unor probe, cum ar fi procese verbale de constatare din dosarul de urmarire penală sau a unor înscrisuri, cu consecinţa excluderii lor juridice şi fizice de la dosarul cauzei.

De asemenea, judecătorii Tribunalului Cluj constată neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Cluj emis la data de 29.07.2022, în sensul nedescrierii actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor de instigare la delapidare, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, reţinută în sarcina inculpatului Paszkany Arpad, respectiv de delapidare, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, reţinută în sarcina inculpatului Iuliu Mureșan, şi respectiv de complicitate la delapidare, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, reţinută în sarcina inculpatului Szekernyes Karoly.

Dosarul, retrimis la DIICOT

”Instanța dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Cluj în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”, se arată în decizia Tribunalului Cluj.

Protocolul coaliției de guvernare a partidelor pro-europene PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale prevede o structură a Guvernului cu 16 ministere, premierul aparținând PSD. Precedentul Executiv avea 18 ministere.

Astfel, din cele 16 ministere, 8 ministere revin PSD, 6 ministere PNL și 2 ministere UDMR.

Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru, dintre care una pentru PSD – viceprim-ministru fără portofoliu și câte o funcție de viceprim-ministru cu portofoliu pentru PNL și UDMR, după cum urmează:

Prim-ministru    PSD

Viceprim-ministru – fără portofoliu      PSD

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii   PSD

Ministerul Justiției      PSD

Ministerul Apărării Naționale       PSD

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului      PSD

Ministerul Sănătății    PSD

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale PSD

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale      PSD

Ministerul Culturii      PSD

Viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne   PNL

Ministerul Educației și Cercetării PNL

Ministerul Afacerilor Externe      PNL

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene      PNL

Ministerul Energiei     PNL

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor       PNL

Viceprim-ministru, Ministerul Finanțelor      UDMR

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației    UDMR

Fiecare minister va avea de regulă 2 secretari de stat, cel mult 4 secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.

Antonescu, candidat comun

”Formațiunile membre ale Coaliției politice vor constitui o majoritate parlamentară și se angajează să susțină învestirea Guvernului, și să acorde votul în vederea desemnării Președintelui Senatului, conform nominalizării făcute de către Partidul Național Liberal și Președintele Camerei Deputaților, conform nominalizării făcute de către Partidul Social Democrat.

În perspectiva alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, formațiunile politice semnatare au convenit, prin consens, desemnarea unui candidat unic al Coaliției politice în persoana domnului George Crin Laurențiu Antonescu, propunere ce urmează să fie validată în forurile statutare ale formațiunilor membre ale Coaliției”, se mai arată în document.

Crin Antonescu va fi candidatul comun al alianței formată din PSD, PNL, UDMR şi Grupul minorităților. Informația a fost confirmată în mod oficial. Propunerea va fi aprobată de fiecare partid al alianței.

PSD, PNL, UDMR şi Grupul minorităților au convenit să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, a anunțat Ilie Bolojan, liderul interimar al liberalilor

Această decizie urmează să fie votată în forurile de conducere ale fiecarui partid.

Crin Antonescu va fi CANDIDATUL comun. Propunerea va fi aprobată de fiecare partid al alianței

Partidele din alianța de guvernare au discutat despre candidatul unic în timp ce negociau și structura viitorului Guvern.

„În acest moment avem un acord politic. Cum este normal, el este premergător unei coaliții de guvernare și a unei majorități parlamentare. Fiecare dintre semnatarii acestui acord politic au înțeles semnalul românilor de la alegerile generale”, a spus Marcel Ciolacu, luni dimineața, la Parlament.

El a mai spus că este de „datoria noastră este, în primul rând, să apărăm valorile democratice, să apărăm parcursul și locul României în Europa, în NATO și, în unul ultimul rând, să apărăm valorile și identitatea națională”.

Liderul social democrat a recunoscut că acesta „nu va fi un mandat ușor pentru viitorul guvern, dar așteptarea românilor, de asemenea, este pentru reforme, pentru transparență, pentru reducerea cheltuielor bugetare și, nu în ultimul rând, așteptarea mediului de afaceri este pentru predictibilitate și sustenabilitate financiar”.

Marcel Ciolacu a confirmat că PNL, PSD, UDMR și reprezentanții minorităților își asumă „acest lucru și, la final, fiecare dintre noi își va pune ultima semnătură pe acordul politic”.

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat că liberalii au acceptat să intre în alianța de guvernare deoarece România trebuie să aibă un guvern stabil într-o perioadă dificilă. Declarația a fost făcută imediat după semnarea protocolului de coaliție.

Declarația a fost făcută luni, la Parlament, alături de partenerii de coaliție.

„PNL a semnat aceste protocol de coaliție pentru ca țara noastră să aibă un guvern stabil într-o perioadă dificilă (…) să menținem cheltuielile bugetare într-o limită rezonabilă, pentru a continua reformele”, a declarat liderul interimar al PNL.

În ceea ce privește desemnarea unui candidat unic Ilie Bolojan a declarat că „am convenit ca acest candidat să fie Crin Antonescu”.

Foto: Facebook

Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, anunță Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS)

În luna trecută, au beneficiat de acest ajutor de sta 3.569.328 de copii.

Suma medie a alocației pentru copii este mai mică la Cluj decât în alte județe. Câți beneficiari sunt în județ

Potrivit datelor ANPIS, suma medie plătită a scăzut uşor, de la 336,31 de lei în octombrie, la 336,18 lei per beneficiar, în noiembrie.

La Cluj sunt 123.361 de copii care au primit, în noiembrie, alocație de stat.

Astfel, la Cluj sunt mai puțini copii față de județul Iași – 199.821 de beneficiari, județul Suceava – 135.465 de beneficiari sau Constanța – 124.281 de beneficiari.
Cei mai mulţi copii sunt din Bucureşti, respectiv 365.434.



Care este alocația medie la Cluj

Potrivit ANEPIS, suma medie plătită a avut cea mai mare valoare în judeţele Botoşani, de 343,77 lei, Caraş-Severin, de 343,36 lei, Sălaj, 339,92 lei, Timiş, de 339,75 lei și Ilfov, de 339,67 lei

De abia apoi urmeză Clujului, aici suma medie plătită fiind de 339,61 lei.

Alocaţia are caracter universal şi este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, dar care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora.