În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Rata anuală a inflaţiei din România a scăzut în luna august.

Cu toate acestea, inflația din țara noastră rămâne una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, arată analistul economic Radu Georgescu.

Scăderea inflației nu a impresionat. Cu ce procent au crescut prețurile față de sfârșitul anului trecut

Evoluția monedelor de la marginea zonei euro a fost stabilă, în condițiile în care investitorii internaționali analizau efectele deciziei BCE de a reduce principala rată directoare, în timp ce Indicele Prețurilor de Consum (IPC) de bază din Statele Unite a cunoscut o ușoară creștere.

Piața locală nu a fost influențată de faptul că rata anuală a inflaţiei din România, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, a scăzut în august la 5,1%, de la 5,4% în iulie, în timp ce prețurile au crescut față de sfârșitul anului trecut cu 3,4%.

Care este cursul euro

Cursul euro a revenit la valoarea de marți de 4,9742 lei, în timp ce transferurile se efectuau în culoarul stabilit luni cuprins între 4,973 și 4,975 lei, arată economistul Radu Georgescu.

Trezoreria s-a împrumutat joi cu 500 milioane lei. Obligațiunile au scadența iulie 2034 iar Finanțele vor plăti un randament mediu anual de 6,78%.
Indicele ROBOR la trei luni a stagnat

Piața monetară a fost calmă, cu trei săptămâni înainte de ședința de politică monetară a BNR, iar indicii ROBOR s-au menținut la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Dolarul s-a apreciat

Euro se deprecia joi la 1,1005 – 1,1027 dolari, iar media monedei americane s-a apreciat de la 4,5032 la 4,5156 lei.

Piețele analizau faptul că BCE, pe fondul apropierii inflației de pragul de 2%, a redus principala rată directoare, cea pentru facilitatea de depozit, de la 3,75 la 3,50%, comparativ cu faptul că Rezerva Federală ar putea reduce săptămâna viitoare dobânzile doar cu un sfert de punct procentual, după ce IPC de bază, care exclude preţurile volatile la alimente şi energie, a crescut cu 0,3% în august, în timp ce rata inflaţiei pe 12 luni a atins cel mai redus nivel din februarie 2021, cel de 2,5%.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3246 la 5,2830 lei, pe fondul majorării cererii de monedă americană.

Media lirei britanice s-a depreciat marginal la 5,8940 lei.

Un nou record pentru gramul de aur

Aprecierea monedei americane a împins prețul gramului de aur de la maximul de 365,2626 lei la un nou record de 365,6995 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.510,40 și 2.524,20 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 396,48 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2986 zloți/euro.

Bitcoin a coborât miercuri sub pragul de 56.000 dolari, dar a urcat apoi la 57.607 – 58.356 dolari. Ethereum fluctua între 2.338 – 2.373 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până joi, la ora 14:00.

Astăzi se împlinesc 105 ani de la înființarea Universității din Cluj, la 12 septembrie 1919. În urma unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului cu România în 1918 şi crearea României Mari, legislaţia privind învăţământul superior a cunoscut un proces de legiferare mai îndelungat. Prin decrete regale, Universitatea maghiară din Cluj şi Universitatea germană din Cernăuţi au fost transformate, începând cu 1 octombrie 1919, în universităţi româneşti.

Prin decretul nr. 4.090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit „transformarea Universităţii Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”, având în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filosofie. În primul an, Universitatea din Cluj a fost condusă de profesorii: Sextil Puşcariu – rector, Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu – decan la Ştiinţe, Iuliu Haţieganu – decan la Medicină şi Vasile Dimitriu – decan la Drept, se arată pe site-ul oficial al instituţiei de învăţământ, care din 1959 este cunoscută sub numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB).

105 ani de la ÎNFIINȚAREA Universității din Cluj

La 3 noiembrie 1919, în faţa unei audienţe impresionante formate din profesori, studenţi, dar şi din alţi reprezentanţi ai elitei româneşti transilvănene, renumitul arheolog şi istoric Vasile Pârvan susţinea lecţia inaugurală, intitulată „Datoria vieţii noastre”, potrivit UBB şi lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2004).

Cursurile Universităţii din Cluj au fost inaugurate la 1 februarie 1920, în prezenţa regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, precum şi a numeroase personalităţi ştiinţifice şi politice româneşti şi străine. Regele Ferdinand a apreciat, cu acest prilej, că nicăieri „nu s-a simţit mai nemilos pumnul stăpânirii trecute pe sufletul românimii, ca în Clujul unguresc cu universitatea lui”.

Suveranul a adus un prinos de recunoştinţă eroilor neamului, începând cu Mihai Viteazul, „izbăvitorul dintru început”, şi terminând cu cei care s-au jertfit în războiul pentru întregirea patriei. Regele Ferdinand I a dăruit un fond de 400 000 lei, a căror dobândă să fie utilizată pentru înfiinţarea, pe lângă Universitatea din Cluj, a unui institut pentru studierea istoriei românilor, „atât de vitreg tratată sub stăpânirea trecută”, conform lucrării „Istoria românilor. România Întregită (1918-1940)” (vol. VIII, Ed. Enciclopedică, 2003).

În 1924, legea prin care Universitatea clujeană a fost recunoscută oficial ca „persoană juridică de drept public” a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial.

„În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari”

Perioada 1919-1932, la nivel didactic şi ştiinţific, s-a remarcat prin diversificarea disciplinelor studiate, precum şi prin crearea unui număr important de institute, laboratoare, catedre şi seminarii, care au contribuit decisiv la prestigiul noii universităţi româneşti. Au fost create: Institutul de Speologie, condus de savantul Emil Racoviţă; Grădina Botanică, al cărei director era Alexandru Borza; Observatorul Astronomic, Institutul de Istorie Naţională, care îi avea ca directori pe Alexandru Lapedatu şi Ioan Lupaş; Muzeul Limbii Române, coordonat de Sextil Puşcariu; Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, înfiinţat de Florian Ştefănescu-Goangă; primul Institut antirabic din Transilvania, Seminarul de matematică (condus de Petre Sergescu) şi cel de istoria artei, catedrele de jurnalism şi de politică socială etc.

În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari, devenind astfel cunoscută drept „Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care îl va purta până în 1948, conform site-ului Universităţii.

În urma Dictatului de la Viena de la 30 august 1940, când partea de nord a Transilvaniei, care includea şi oraşul Cluj, a fost cedată statului ungar, Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a refugiat la Sibiu şi Timişoara. În primăvara lui 1945, după restabilirea administraţiei româneşti asupra Transilvaniei, Universitatea a revenit la Cluj, însă următorii ani au fost marcaţi de epurarea masivă a corpului profesoral al universităţii, motivată de raţiuni politico-ideologice.

Unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară

În paralel, prin decretul regal nr. 407 din 29 mai 1945, s-a înfiinţat oficial „Universitatea cu limba de predare maghiară” din Cluj, care în decembrie a primit numele de „Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai. La 30 decembrie 1947, proclamarea Republicii Populare Române a marcat instalarea definitivă a comunismului în România.

Ca urmare, începând din luna mai 1948, Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj şi-a schimbat oficial numele în Universitatea „Victor Babeş”. În perioada martie-iulie 1959 a avut loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară.

Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, a fost numită Universitatea „Babeş-Bolyai” şi avea şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filosofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu.

„A fost întemeiat şi un institut pedagogic”

Universitatea Regală Maghiară de la Cluj a fost înfiinţată la 12 octombrie 1872, de către Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei. Instituţia avea patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat (12 catedre), Facultatea de Medicină (11 catedre), Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie (10 catedre) şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale (7 catedre).

Pe lângă ultimele două facultăţi, a fost întemeiat şi un institut pedagogic, unde urmau să fie pregătiţi viitorii profesori de gimnaziu. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj.

Documentul oficial de întemeiere a universităţii a fost emis de Francisc Iosif I abia la 4 ianuarie 1881, când a acceptat ca această instituţie să îi poarte numele. Această întârziere s-a datorat, în special, stării destul de precare a infrastructurii didactice şi de cercetare de la Cluj. Treptat au fost demarate ample lucrări de construcţie destinate universităţii.

Până în 1918, la sfârşitul Primului Război Mondial, au fost ridicate 63 de clădiri, cele mai importante fiind: clădirea centrală a Universităţii, edificată în trei etape, în perioada 1893-1902. Cu o arhitectură în stil neo-renascentist şi o suprafaţă de 4.226 metri pătraţi, ea deţine, şi astăzi, atât spaţii didactice, cât şi încăperi cu funcţii ceremoniale (Aula Magna); clădirea Bibliotecii Universitare, construită între 1906-1909, după modelul bibliotecii Universităţii din Basel (Elveţia); complexul de clădiri al clinicilor universitare, construit pe o suprafaţă totală de 10.049 metri pătraţi, finalizat în 1903.

„Multe cadre didactice au avut performanţe ştiinţifice deosebite, recunoscute pe plan internaţional”

Universitatea maghiară a avut, la început, 40 de profesori, dar până în 1919 numărul catedrelor s-a mărit la 61, ele fiind deservite de 150 de profesori universitari, alături de un numeros personal didactic de grad inferior şi personal auxiliar şi administrativ.

Multe cadre didactice au avut performanţe ştiinţifice deosebite, recunoscute pe plan internaţional, între acestea aflându-se: matematicienii Lipót Fejér, Alfréd Haar şi Frigyes Riesz; geograful Jenö Cholnoky; polihistorul Sámuel Brassai; arheologul Bélá Pósta; fizicienii Lájos Martin şi Gyula Farkas etc.

Studenţii înscrişi la Universitatea Regală Maghiară de la Cluj au aparţinut tuturor naţionalităţilor ce trăiau în Transilvania (maghiari, români, germani, evrei, armeni etc.), precum şi tuturor confesiunilor religioase (protestanţi, catolici, ortodocşi, greco-catolici, iudaici).

Din 1895, li s-a permis şi femeilor să se înscrie la universitatea clujeană. Între 1872-1918, la universitatea maghiară din Cluj au studiat peste 40.000 de studenţi şi s-au acordat diplome de absolvire pentru circa 12.000 de tineri. Peste 2.600 dintre studenţi au fost români, printre ei remarcându-se Iuliu Maniu (student la Drept), Iuliu Haţieganu (Medicină), George Coşbuc (Filosofie), Vasile Meruţiu (Ştiinţe Naturale) ş.a.

Deputatul clujean Sabin Sărmaș, acuzat de PNL că “joacă la două capete”, având în vedere că apărea încă pe lista partidului, a devenit neafiliat.

Sabin Sărmaș a candidat, tot ca independent, și la Primăria Cluj-Napoca.

Deputatul clujean Sabin Sărmaș nu mai apare pe lista parlamentarilor PNL

Sabin Sărmaș a fost exclus din Partidul Național Liberal în urmă cu câteva luni, după ce a devenit contracandidatul lui Emil Boc, de asemenea, PNL-ist, la Primăria Cluj-Napoca.

Sărmaș a devenit deputat neafiliat în data de 10 septembrie.

Asta la nici o săptămână după ce foștii colegi de partid l-au numit “duplicitar”.

“Deputatul PNL Sabin Sărmaș, da da, PNL, a dat o țeapă clujenilor dovedind că alegerile locale au fost, pentru el, doar o trambulină pentru alegerile parlamentare, scopul său final fiind, de fapt, de a deveni deputat”, au transmis atunci reprezentanții PNL.

A fost desemnat câștigătorul contractului pentru construcția nodului rutier de la Românași, care va asigura accesul pe și dinspre Autostrada Transilvania (subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F și DJ108A, până la finalizarea subsecțiunii Poarta Sălajului – Zalău.

Nodul rutier de la Românaşi, pe A3, va fi construit de Asocierea SC SA & PE Construct SRL – SC Spedition UMB SRL-SC Tehnostrade SRL. Constructorul va avea la dispoziție 10 luni pentru finalizarea lucrărilor.

Se știe cine va CONSTRUI nodul rutier de la Românași. Are la dispoziție 10 luni

Contractul are o valoare de peste 71 milioane lei (fără TVA), fiind finanțat prin PNRR.