Connect with us

ACTUALITATE

EXCLUSIV/ STUDIU făcut la Cluj. Cadrele medicale care au trecut prin COVID-19 și s-au vaccinat sunt protejate pe termen mai lung

Publicat


Un studiu derulat la Cluj-Napoca și Sfântu Gheorghe, la care au participat 122 de cadre medicale vaccinate cu serul de la Pfizer, relevă că cei care au trecut prin boală și au făcut și vaccinul au o protecție mai îndelungată împotriva infecției cu SARS-Cov-2, decât cei care au făcut doar vaccinul.

Coordonatorul acestei cercetări, chimistul clujean Fejér Szilárd, spune că, în primul rând, ceea ce trebuie să știe lumea în privința testului testul IgG/IgM, care determină anticorpii, este că, în primul rând, nu a fost stabilit un nivel minim de anticorpi care conferă un grad de protecție.

„Ceea ce este important, este că nu numai cantitatea, ci și calitatea anticorpilor contează și fiecare sistem imunitar răspunde diferit”, a declarat pentru Cluj24.ro dr. Fejér Szilárd, coordonatorul cercetării care s-a derulat în două laboratoare, la Cluj-Napoca și Sfântu Gheorghe,

Gradul de protecție se poate stabili pe studii pe populație și nu de anticorpi, spune chimistul. Sunt studii care verifică câte dintre persoanele vaccinate s-au infectat într-un anumit interval de timp, comparativ cu o populație asemănătoare, care nu a fost vaccinată.

„Dacă nu se detectează anticorpi la o persoană după vaccinare este un semnal de alarmă, iar persoana respectivă trebuie să aibă o grijă mai mare, ca și cum nu a fost vaccinat. Se întâmplă, dar au fost foarte puține cazuri”, a mai spus chimistul.

Contează dacă o persoană a fost expusă bolii înainte de vaccinare

La studiul desfășurat la Cluj participă 122 de cadre medicale de la Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, toate vaccinate cu serul produs de Pfizer.

„Ceea ce vedem este că răspunsul imunitar, deci răspunsul anticorpilor, este foarte diferit după vaccinare și contează dacă persoana respectivă a fost expusă la boală înainte de vaccinare.

Dacă a fost expus, are un răspuns imunitar puternic, foarte repede. Cei care nu au fost expuși la boala Covid-19 au un răspuns imunitar mai lent, dar după rapel fiecare are anticorpi detectabili”, a precizat Fejér Szilárd.

Acesta mai spune că, potrivit studiului, numărul anticorpilor, în ansamblu, pentru cei care au fost expuși, rămâne mai ridicat decât la cei care nu au făcut boala.

„Acum avem date pentru un interval de 3 – 4 luni post-vaccinare. Acestea arată că cei care au fost expuși la boală au un nivel de anticorpi mai mare, iar cei care nu au fost expuși au un nivel mai mic. 9% dintre participanți au un nivel sub limita noastră de sensibilitate”, a mai spus chimistul.

Va fi nevoie, probabil, și de o a treia doză de vaccin

Acest lucru, arată cercetătorul, le spune specialiștilor că, probabil, va fi nevoie de încă un rapel, la 6 – 8 luni după ce a fost administrată prima doză.

Acesta recomandă vaccinarea și arată că din cohorta studiată au fost și 2 cazuri de persoane infectate post-vaccinare.

Într-unul din cazuri persoana nu a primit rapelul, iar în celălalt, persoana avea un răspuns imunitar mai slab și s-a infectat cu noul coronavirus la aproape o lună și jumătate după ce a primit a doua doză de vaccin.

Trebuie făcut testul IgG/IgM?

Testul poate fi făcut de cei care vor să vadă cât de eficient a fost răspunsul imunitar la vaccin, respectiv să verifice titrul de anticorpi.

„Este recomandat să se verifice acest nivel într-un laborator care poate să pună în context rezultatul. Pentru că nu numărul anticopilor este important, ci contextul.

Noi putem spune că cei care au avut vaccinul Pfizer și au trecut mai mult de 10 zile de la rapel, au valori între 3 și 6. Dacă persoana vine la 10 zile și verifică anticorpii și sunt mai mici, atunci poate să vadă în context”, a mai spus Fejér Szilárd.

Tot acesta a precizat că este important și gradul de expunere la virus.

Iar cadrele medicale sunt mai expuse. „Vaccinul are o protecție de 95%, iar asta înseamnă că dacă ești expus, de 95 de ori nu o să iei boala. Dar protecția este de 100% față de formele grave ale bolii și aste este foarte important”, a mai spus coordonatorul studiului.

Cum funcționează răspunsul imunitar după vaccinarea anti-Covid

Potrivit cercetării, în cazul a 11% dintre persoanele vaccinate fără a fi infectate anterior, anticorpii Covid scad sub limita de sensibilitate a testelor.

Conform aceleiași cercetări, realizate pe persoane vaccinate cu BioNTech/Pfizer, răspunsul imunitar ar fi mai puternic dacă rapelul s-ar face la cinci săptămâni.

Rezultatele parțiale ale cercetării, făcute pe un eșantion de 150-200 de participanți, nu doar confirmă că vaccinul BioNTech/Pfizer împotriva COVID-19 induce un răspuns imunitar puternic, dar aduce și informații noi:

  • 97% dintre persoanele vaccinate au produs o cantitate adecvată de anticorpi la 7-10 zile după rapel. 10% au avut un răspuns imun mai lent, în timp ce toți ceilalți 90% au produs anticorpi peste 2,5 AU/ml. Peste o valoare de 1,6 AU/ml, probabil există suficienți anticorpi pentru a dona plasmă convalescentă.

„Din păcate însă, protocolul actual nu include pacienți vaccinați ca donatori de plasmă convalescentă. Considerăm că ar trebui efectuate mai multe investigații în vederea determinării unui potențial terapeutic a anticorpilor produși după vaccinare”, spune dr. Fejér Szilárd, coordonatorul echipei de cercetare.

Cantitatea de anticorpi începe să scadă într-un interval de 1 până la 4 luni

  •  Cantitatea de anticorpi este semnificativ mai mare în grupa persoanelor vaccinate post-infecție, la 28-30 de zile după vaccinare. Cantitatea de anticorpi din grupa neinfectată crește mai semnificativ ca urmare a celei de-a doua vaccinări (schimbare mai abruptă între 21 și 28 de zile).

În intervalul de 1-4 luni de la vaccinare, cantitatea de anticorpi începe să scadă, însă diferența între cele două grupe (anterior infectați și neinfectați) rămâne semnificativă chiar și la 3-4 luni după vaccinare.

  • La participanții vaccinați care au trecut prin infecția cu Covid, cantitatea de anticorpi de bună calitate crește brusc la 7-10 zile după vaccinare și nu se modifică semnificativ în primele 30 de zile post-vaccinare, și nici după primirea dozei de rapel.

În intervalul de 71-125 zile de la vaccinare, la 11% dintre persoanele neinfectate anterior (8 participanți) cantitatea de anticorpi scade sub limita de sensibilitate a metodei. Majoritatea acestor persoane (7 participanți) au vârsta între 53-68 ani.

Toate persoanele cu infecție anterioară și vaccinate au încă cantități mult peste limita de sensibilitate a metodei.

  • Testul Proel, care detectează numai anticorpi care se leagă puternic de antigen (cu afinitate mare), arată o creștere a cantității de anticorpi la persoanele neinfectate anterior din prima săptămână de după prima doză, chiar dacă doar 44% au nivel de anticorpi în intervalul pozitiv în ziua administrării rapelului.

„Organismul are nevoie de timp pentru a produce cantitatea și mai ales calitatea potrivită de anticorpi eficienți, iar acest fapt poate avea legătură cu dobândirea treptată a protecției. Ar fi indicat ca rapelul în cazul imunizării cu vaccinul BioNTech/Pfizer să se facă la o perioadă mai mare decât cea recomandată de producător, astfel răspunsul imunitar ar fi mai puternic, și, implicit, efectul vaccinului ar fi prelungit. Desigur, ar trebui desfășurate studii clinice în acest sens”, precizează dr. Fejér Szilárd.

Foto: Pixabay.com


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Scriitorul Ovidiu Pecican, noul director al revistei de cultură ”Steaua”

Publicat

De

Scriitorul Ovidiu Pecican, colaborator al Cluj24, este noul director al revistei de cultură „Steaua” din Cluj-Napoca.
Pecican mai conduce două reviste culturale private, „La Mongolu” și „Avalon”.
Acesta este profesor la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.
Steaua, denumită pe larg „Steaua literară, artistică și culturală”, este o revistă de literatură, cultură și spiritualitate românească din Cluj-Napoca.

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO/ Zboruri spre Constanţa şi Burgas, operate de Blue Air, de pe Aeroportul Internațional Cluj

Publicat

De

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj anunță debutul a două noi destinații de vacanţă, Burgas (Bulgaria) și Constanța, operate de către compania aeriană Blue Air.

Destinația Burgas reprezintă o premieră pentru rețeaua de rute a Aeroportului Internațional Cluj, fiind primul zbor direct spre o destinație turistică din Bulgaria. Zborurile vor fi operate începând din 20 iunie 2021, cu două frecvențe pe săptămână, în zilele de miercuri şi duminică.

În data de 21 iunie 2021, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj vor demara zborurile regulate sezoniere spre Constanța, operate de către compania aeriană Blue Air. Noua destinație disponibilă de pe aeroport, va fi operată cu 2 frecvențe pe săptămână, în zilele de luni și vineri.

La doar o oră de zbor, rutele care conectează Clujul de Constanța şi Burgas facilitează călătoriile spre litoralul Mării Negre, atât pentru clujeni, cât și pentru pasagerii din întreaga Transilvanie.

Creșterea traficului turistic

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, Viorel Federiga, a declarat: „Suntem entuziasmați să anunțăm operarea celor două noi destinații de vacanță, Constanţa şi Burgas, de  pe Aeroportul Internațional Cluj. Salutăm decizia companiei aeriene Blue Air de creștere a operațiunilor de zbor precum și noutățile pe care acest operator le aduce rețelei de rute disponibile de pe Aeroportul Internațional Cluj.

Aceste noi rute răspund necesităților de conectivitate ale pasagerilor pe segmentul de trafic turistic și oferă opțiuni atractive de călătorie, către cele mai dorite destinații de pe riviera Mării Negre.”

De asemenea, directorul general al aeroportului, David Ciceo, a subliniat că una din prioritățile Aeroportului Internațional Cluj este creșterea traficului turistic.

”Reluarea zborurilor spre Constanța este un moment așteptat de mulți pasageri, pentru că este o destinație tradițională, iar Burgas reprezintă o premieră absolută cu un potențial ridicat”, a spus Ciceo.

Legătura aeriană care se stabileşte cu litoralul Mării Negre, prin cele două noi destinaţii, Burgas şi Constanţa, aduce o conectivitate excelentă şi rapidă pasagerilor care aleg să călătorească de la şi spre Cluj-Napoca, contribuind totodată dezvoltării relațiilor turistice și economice dintre cele 2 ţări, oferind pasagerilor, numeroase oportunităţi de a-şi petrece vacanţa de vară a sezonului 2021.

Zborurile spre Constanţa şi Burgas sunt disponibile spre vânzare accesând site-ul www.flyblueair.com.

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

La CFR Cluj începe CURĂȚENIA de vară! Trei jucători disponibilizați de Marius Șumudică

Publicat

Odată cu pregătirea de vară, Marius Șumudică încearcă să stabilească oamenii pe care se va baza din sezonul următor. Ca atare, trei jucători au fost puși pe liber.

Vineri, CFR Cluj a emis un comunicat prin care anunță că Syam Ben Youssef, Luís Aurélio și William Soares nu vor continua la formația lui Șumudică și în sezonul viitor.

„Mulțumim, Syam Ben Youssef, Luís Aurélio și William Soares!

Clubul CFR 1907 Cluj anunță despărțirea de fundașul Syam Ben Youssef, respectiv mijlocașii Luís Aurélio și William Soares.

Sosit la echipa noastră în noiembrie 2020, Benny s-a dovedit a fi de fiecare dată o opțiune de încredere în defensivă, cucerind un titlu de campion și o Supercupă a României cu CFR.

Experiența lui Aurélio și-a spus cuvântul ori de câte ori s-a apelat la serviciile sale, iar palmaresul său s-a îmbogățit cu cele două campionate și o Supercupă cucerite în alb-vișiniu.

Cu venirea sa, în octombrie 2020, Soares a adus un „suflu” brazilian în linia mediană CFR-istă, prestațiile sale fiind încununate cu o medalie de campion, dar și o Supercupă a României.Le mulțumim pe această cale tuturor și le dorim multă baftă în carieră!”, se arată în comunicatul clubului.

Citește mai departe

ACTUALITATE

OPINIE/ Petru ROMOȘAN – Summit-ul Biden-Putin: o semifinală înaintea finalei SUA-China

Publicat

Noul lider al „lumii libere”, preşedintele Joseph Robinette Biden jr., împăratul noului Imperiu Roman de Apus, a făcut prima călătorie la aliaţii săi, în Marea Britanie, centrul fostului Imperiu Britanic, cel mai preţios aliat şi supus al său, şi în Europa Occidentală continentală, noul Imperiu Roman de Răsărit sau noul Imperiu Bizantin, UE, şi la sfârşitul călătoriei sale s-a întâlnit cu puternicul ţar al Celei de-a Treia Rome (Rusia), Vladimir Putin.

După crizele multiple din ultimii ani, din timpul imprevizibilului preşedinte american anterior, Donald Trump – ultima şi cea mai gravă fiind cea a coronavirusului, o pandemie, de fapt, un probabil război biologic scăpat de sub control, încă nu pe deplin descifrat –, întâlnirile politice ale lui Joe Biden din Regatul Unit (noua „Global Britain”), inclusiv cu regina, dar şi cu liderii G7, cu conducătorii tehnocraţi ai UE, cu liderii ţărilor membre NATO la Bruxelles (armatele sale din partea europeană a vastului imperiu american) şi întâlnirea de câteva ore de la Geneva, organizată la iniţiativă americană, sunt veşti bune pentru planeta Pământ. Criza şi crizele încep să fie treptat dezamorsate.

În Cornwall (Marea Britanie) a avut loc întâlnirea G7. G7 a însemnat în Franţa, Germania, Italia, probabil şi în alte părţi „lumea bună” (le beau monde). Dar, dacă ne uităm bine la cei care compun azi cândva prestigiosul G7, pe lângă SUA (Marea Britanie, Germania, Japonia, Franţa, Italia, Canada), vedem imediat că este vorba doar de principalii parteneri (şi supuşi) ai SUA. Criteriul actual anunţat al selectării lor e cel al PIB-ului pe cap de locuitor (un calcul pur occidental, irelevant pentru restul lumii). Lipsesc China, India, Rusia, Brazilia, Turcia şi Africa de Sud. Italia se găseşte, cu o datorie faraonică, într-o situaţia aproape comparabilă cu cea a Greciei de acum câţiva ani. Canada e o ţară frumoasă şi bogată, dar nu e o mare putere, ci doar vecinul sigur al SUA, aşa cum nu prea e Mexicul. PIB-ul Chinei e egal cu cel rezultat din însumarea PIB-urilor a patru sau chiar cinci din ţările G7, exceptând SUA.

Reuniunile la care a participat preşedintele Joe Biden au fost mai degrabă formale, un bal mai mult sau mai puţin mascat (la una a fost invitat şi preşedintele român, Klaus Iohannis, care a avut onoarea de a-şi ciocni pumnul de augustul pumn american ; de la Trump primise o şapcă), ca să nu spunem un „Congres al babelor” din Viena lui 1815. Asemenea întâlniri nu mai impresionează pe nimeni, produc mai degrabă iritare, glume, satire sau doar indiferenţă în rândul populaţiilor. Şi nici măcar importanta întâlnire dintre Joe Biden şi Vladimir Putin nu e de prima mână. Decât din punct de vedere militar. Întâlnirea de gradul zero ar fi fost cea dintre SUA şi China, care, iată, nu poate avea loc deocamdată.

Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin după ce l-a făcut recent „asasin”. El însuşi nu e un preşedinte recunoscut pe deplin nici măcar acasă, în SUA. Donald Trump nu-l recunoaşte nici astăzi şi destulă presă „republicană” sau trumpistă anunţă întoarcerea lui Donald Trump în vara sau în toamna asta. E adevărat că încă se renumără voturi în SUA, un audit în statul Arizona, comitatul Maricopa. Alte state republicane se pregătesc să facă acelaşi lucru. Dar e foarte improbabil ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă fără noi alegeri. Auditul din Maricopa pare să fi provocat şi reacţii la Departamentul de Justiţie, şi noi comentarii ale lui Donald Trump, liderul de facto al republicanilor, precum acesta : „Că e vorba de maşinile de vot, de votanţi care nu au vârsta legală pentru a vota, de persoane decedate, de străini aflaţi ilegal pe teritoriu, de voturi adăugate, de voturi falsificate, de voturi ale celor absenţi, de livrari ale voturilor prin poştă sau de absenţa lor, de cutii cu voturi, de oameni plătiţi să voteze sau de alte lucruri, alegerile prezidenţiale din 2020 sunt, după mine, crima secolului” (Zachary Stieber – „Trump wanted Supreme Court to order new election in key swing states, emails show”, theepochtimes.com, 16.06.2021).

Ce au putut negocia la Geneva Joe Biden şi Vladimir Putin ? După cum a reieşit din conferinţele lor de presă, ambasadorii celor două mari puteri se vor întoarce la posturile lor. Un mare pas înainte. E posibil să aibă loc şi un schimb de prizonieri (tot pe podul din Berlin ?). Echipe ale Ministerului de Externe rus se vor întâlni cu echipe din Departamentul de Stat pe diferite subiecte de interes bilateral. S-a discutat şi despre securitatea cibernetică, despre activitatea ONG-urilor, despre grosolanele şi abuzivele mistificări ale mediei, despre falsele îngrijorări privind Arctica.

Dar, deocamdată, în urmă cu câteva zile, SUA au acordat Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 150 de milioane de dolari. Tot recent, Vladimir Putin precizase că o eventuală aderare a Ucrainei la NATO ar însemna încălcarea unei linii roşii, adică Rusia va reacţiona brutal. Şi Ucraina riscă să devină mult mai mică, dacă nu cumva să dispară de tot de pe hartă. Iar România şi-ar putea recupera teritoriile pierdute în favoarea fostei Uniuni Sovietice. La fel ca Polonia, Ungaria şi Rusia, bineînţeles. Teritoriile şi cetăţenii români (la fel ca polonezii şi maghiarii) care locuiesc dincolo de graniţele actuale. Pentru moment, Ucraina, care nu este încă ţară NATO, a devenit un ciudat poligon de antrenament – nu mai puţin de şapte exerciţii militare împreună cu NATO sunt prevăzute în Ucraina pentru anul în curs. La graniţa Rusiei. La Forumul Economic de la Sankt Petersburg de la începutul acestei luni, ministrul de Finanţe rus a anunţat că, până într-o lună, Rusia va renunţa la toate rezervele sale în dolari şi îşi va diminua semnificativ rezervele în lire sterline. În schimb, îşi va spori rezervele în yuani, în euro şi în aur.

Din punct de vedere economic nu a fost nimic de discutat între delegaţiile SUA şi Rusia. Decât, poate, ridicarea unor sancţiuni americane (şi europene). Care vor fi discutate în următoarele şase luni. Rusia s-a reorientat economic spre Asia şi e din ce în ce mai puţin interesată de Occident. După lovitura de stat din 2014 din Ucraina, după Maidan, relaţiile politice, economice şi militare ale Rusiei cu China, India, Iran şi alte ţări din Asia au devenit mult mai consistente. Ne putem întreba dacă Republica Populară Chineză a refuzat un summit cu Joe Biden. Ar putea fi mai multe explicaţii. Politica agresivă a lui Donald Trump faţă de China e continuată de Administraţia Biden. În plus, originea virusului devastator nu e deloc clarificată.

După Gilbert Doctorow, important expert american în relaţiile SUA-Rusia, negocierile americano-ruse vor fi în primul rând militare. Summit-ul de la Geneva nu e decât „deschiderea” : „De ce ţine Joe Biden să organizeze o întâlnire atât de devreme în mandatul său ? Ni se spune că obiectivul este acela de a obţine o „mai mare stabilitate” în relaţiile bilaterale. Dar nu i-am auzit pe comentatorii de la noi explicând despre ce stabilitate ar fi vorba […]. Din punctul meu de vedere limitat, summit-ul n-are decât un obiectiv, să pună capăt unei curse a înarmărilor pe care Statele Unite sunt pe cale s-o piardă, dacă nu cumva au pierdut-o deja irevocabil, şi să împiedice ca schimbarea echilibrului strategic în defavoarea Statelor Unite să se mai agraveze.

Avantajul secundar ar fi anularea cheltuielilor militare prevăzute, cheltuieli care depăşesc cu mult 1 000 de miliarde de dolari alocaţi pentru a moderniza numai triada nucleară. Aceasta ar permite eliberarea unor fonduri pentru a face investiţii masive în infrastructuri pe care Biden acum încearcă să le facă adoptate de Congres […]. De la retragerea Statelor Unite din tratatul ABM (anti-ballistic missile – n.n.) în 2002, sub George Bush, politica americană vizează să permită o primă lovitură eliminând ICBM-urile (intercontinenal ballistic missile – n.n.) ruseşti şi apoi făcând inutile forţele nucleare reziduale din Rusia, care ar putea fi distruse prin sistemele antibalistice americane. Noile rachete ruseşti, maniabile şi de foarte mare viteză, ar putea scăpa tuturor sistemelor ABM cunoscute. Conform discursului lui Putin din martie 2018, noile armamente strategice ruseşti au făcut ca sutele de miliarde pe care americanii le-au investit pentru a obţine superioritatea să fie un fel de Linie Maginot a timpurilor moderne. Orice ar putea lansa Washingtonul împotriva Rusiei, forţele ruseşti reziduale ar penetra sistemele de apărare americane şi ar face prăpăd în patria americană” („A reductionist approach to the forthcoming Biden-Putin summit in Geneva”, gilbertdoctorow.com, 30.05.2021).

În luna următoare va avea loc la Beijing un alt summit, poate mai important decât cel de la Geneva, summit-ul Xi Jinping-Vladimir Putin. Chinezii şi ruşii îşi aniversează colaborarea pe cât de strânsă, pe atât de extinsă – 20 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate şi de colaborare prietenească.

Petru Romoşan

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate