EXCLUSIV. Scrisoare de 61,7 milioane euro, pierdută în hățișurile justiției clujene. Avantaj: Ioan Varga, finanțatorul CFR Cluj

Dosarul scrisorii pierdute de un om de afaceri german, adresată finanțatorulului echipei de fotbal CFR Cluj, Ioan Varga, prin care l-a somat să îi returneze un împrumut de peste 60 de milioane de euro, pare să se fi împotmolit de 3 ani tocmai la nivelul instituțiilor care trebuie să asigure aflarea adevărului. Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a răspuns, la cererea Cluj24 privind stadiul dosarului, că informațiile nu sunt de interes public…

Omul de afaceri Abris Lelbach l-a dat în judecată pe Varga în 2022 pentru recuperarea a patru împrumuturi de peste 60 de milioane de euro, dar procesul, aflat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, a fost suspendat în septembrie 2024 până la pronunţarea unei hotărâri definitive într-un  dosar penal deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Cum a ajuns Parchetul să implice, în 2022, în acest litigiu până la urmă de natură financiară?

Cele patru împrumuturi în valoare totală de 61,7 milioane euro, luate în anul 2015, aveau scadență în 2018, iar Varga nu a returnat niciodată niciun cent creditorului.

În procedura specială de emitere a ordonanței de plată este obligatorie comunicarea somației debitorului, somație care trebuie comunicată printr-un executor judecătoresc sau prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire.

Creditorul, adică omul de afaceri german, a ales varianta expedierii somației prin Poșta Română, cu confirmare de primire. Astfel, către debitorul Ioan Varga a fost expediată o somație de plată la data de 24.12.2021, având scadența de rambursare în termen de 15 zile de la primirea ei, pentru achitarea datoriei.

Dar, surpriză, finanțatorul CFR Cluj a negat că ar fi primit această somație și ca atare n-avea de unde știi că are de achitat suma de 61,7 milioane de euro în acest termen.

Debitorul Ioan Varga a invocat în cadrul procesului prescripția dreptului material, având în vedere că au trecut trei ani de la data la care trebuia achitat împrumutul.

„Ceea ce este însă esențial este faptul că nu a fost depusă dovada recepției acelei note de inventar de către subsemnatul. Confirmarea de primire de care se servește creditorul este expediată la altă adresă și, cu siguranță, nu poartă semnătura subsemnatului”, a declarat Varga.

Conform sistemului de urmărire a expedierilor pus la dispoziție de Poșta Română, cod de urmărire Track & Trace (AWB), rezultă că somația a fost primită de debitor la data de 31.12.2021, ora 10.14.

Ce spune Poșta Română

„La fiecare prelucrare a trimiterii poștale, codul de tracking tipărit pe etichetă este scanat și transmite în software-ul dedicat informații despre locul în care se află corespondența la momentul respectiv, precum și data și ora la care s-a făcut prelucrarea”, susține Poșta Română.

Astfel că avocații lui Lelbach au solicitat Poștei Române dovada înmânării corespondenței debitorului Ioan Varga, document care însă, nu a mai fost de găsit. De altfel, Poșta Română și-a asumat întreaga răspundere pentru pierderea actului, în mărinimia ei oferindu-se să achite daune materiale, cam 20 de lei.

„La aproximativ două luni de la momentul transmiterii adresei indicate mai sus către CNPR, creditoarei i-a fost comunicată adresa nr. 310/3366/13.09.2022, prin care CNPR – Oficiul Judeţean de Poştă Cluj a transmis acestuia că „la OP Cluj-Napoca 6, nu se pot identifica documente care să confirme livrarea trimiterii către destinatar sau unei alte persoane împuternicită să primească trimiterile poştale în locul acestuia”, precum şi că „la Oficiul Poştal-Napoca 6 s-a marcat în mod eronat în data de 31.12.2021, în aplicaţia informatică track&trace, starea „Distribuit”.

CNPR nu a explicat nici motivele pentru care această „pierdere” a somaţiei expediate de creditor nu a fost comunicată/ semnalată acestuia timp de mai mult de 9 luni de la momentul expedierii.

Sesizarea DNA

Pasul următor a fost ca Lelbach să sesizeze DNA, pe 04.10.2022, având în vedere valoarea mare a prejudiciului, iar sesizarea viza infracțiunile de abuz în serviciu, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri și fals informatic.

La 28.10.2022, DNA și-a declinat competența, pe motiv că prejudiciul creat de factorul poștal este doar contravaloarea expediției somației și nu suma de 61,7 milioane euro, care este doar o consecință a sustragerii și distrugerii de înscrisuri.

Ulterior a intrat pe rol Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, pentru neregularitățile depistate la Poșta Română, inclusiv pentru bănuiala sustragerii ulterioare și distrugerii dovezii de înmânare a somației către Ioan Varga.

În motivarea declinării competenței, DNA preciza: „Este fără putință de tăgadă faptul că Somația a fost transmisă către numitul Varga Ioan-Gheorghe (…) iar confirmarea de primire scanată la momentul întoarcerii factorului poștal în oficiu. Acest lucru nu poate însemna decât că, după înregistrarea confirmării de primire în sistemele informatice, numitul Varga Ioan-Gheorghe a sesizat conținutul corespondenței și l-a instruit pe factorul poștal să șteargă orice urmă a livrării Somației”.

Poștașul, instigat de Varga?

Persoanele vătămate, în speță omul de afaceri german, apreciază că, la instigarea lui Varga, poștașul a procedat și la sustragerea și distrugerea înscrisului denumit „confirmare de primire”, în condițiile în care corespondența i-a fost predată spre distribuire la data de 30.12.2021 ora 07.34, iar a doua zi la ora 10.14, aceasta apărea predată la destinatar fără însă a mai fi transmisă expeditoarelor confirmarea de transmitere a corespondenței.

”Totodată, raportat la creanțele considerabile ce urmau a fi recuperate prin procedura legală demarată, este vădit faptul că distrugerea confirmării de primire a Somației și ștergerea oricăror urme de livrare a corespondenței, profită numitul Varga Ioan-Gheorghe”, au precizat procurorii DNA.

Procesul suspendat de un an

Procesul, început în 2022, a fost strămutat între timp la Tribunalul Bistrița-Năsăud, și a avut ultima ședință pe 11 septembrie 2024, dată la care s-a suspendat judecarea cererii având ca obiect pretenții până la pronunțarea unei hotărâri definitive în dosarul penal privind scrisoarea pierdută.

Procurorii încă lucrează din greu la acest dosar, dar nu au reușit, până acum, să identifice poștașul ori funcționarul care a sustras și distrus dovada înmânării somației către Varga.

Iar până nu se dă o soluție a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, nici magistrații Tribunalului bistrițean nu au ce face, astfel că pe dosarul finanțatorului CFR Cluj se așterne un strat din ce în ce mai gros de praf…

Parchetul nu comunică. Avantaj Varga

Cluj24 s-a adresat în luna septembrie Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca cu o întrebare despre stadiul acestui dosar penal care este în lucru de 3 ani.

Pe două pagini de citate din diverse legi, reprezentanții instituției susțin că informațiile solicitate ”nu se circumscriu sferei informațiilor de înteres public în sensul art. 2 din Legea nr. 544/2001”.

Cu alte cuvinte, după 3 ani, nu știm dacă s-a găsit scrisoarea, cine a pierdut-o și de ce.

Avantaj Varga.

Răspunsul Parchetului

”Conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) şi (5) din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, Comunicarea de informații privind stadiul actelor de cercetare reprezentanților mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză.

Dacă fupta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public pot fi comunicate informații despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă și măsurile dispune în cauză pentru identificarea făptuitorului sau strângerea probelor, cu excepția în care prin transmiterea acestor informații s-ar periclita rezultatul anchetei.

Informațiile privind existenţa unei plângeri sau denunţ pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârşire a unor fapte de natură penală, precum şi datele cuprinse în acest act de sesizare nu sunt publice. În mod excepţional, în situația în care autorul sesizării anunţă în mod public că acest act a fost înregistrat la organul de urmărire penală, se poate confirma sau infirma de către unitate de parchet competentă împrejurarea respectivă. În cazul sesizării organelor de urmărire penală din oficiu, pot fi emise comunicate în acest sens cu acordul procurorului de caz.

Conform art. 12 alin. (1) lit. e) din Legea 544/2001, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut de art. 1, respectiv art. 11 ind. 1 informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

Art. 46 al Ghidului de bune practici privind relația Sistemului judiciar cu Mass-media, Furnizarea de informaţii de interes public privind activitatea judiciară poate fi restrânsă în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naţionale sau când o impun interesele minorilor ori protecția vieții private a părţilor în proces sau a altor persoane.

(…) Potrivit art. 2 lit b) din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin informație de interes public se înțelege orice informație care priveşte activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației, Legea nr. 544/2001 se referă la informații existente, materializate în documente aflate la dispoziția autorității ori instituției publice excede dispozițiilor legii orice solicitare, aflată în afara cadrului formalizat de normele referitoare la atribuţiile Ministerului Public, care implică elaborarea unei lucrări, punct de vedere, studiu, raport etc. neprevăzut de lege, la cererea unei persoane.

Având în vedere dispozițiile enunțate mai sus, vă aducem la cunoştinţă faptul că la acest moment, nu vă putem comunica informațiile solicitate de dumneavoastră.

În ceea ce priveşte sinteza demersurilor efectuate sau estimarea dăţii de soluționare a dosarului, se impune a fi menționat faptul că informațiile solicitate nu se circumscriu sferei informațiilor de interes public în sensul art. 2 din Legea nr. 544/2001”, menționează procurorii.