EXCLUSIV. Premieră medicală la Cluj. Primul transplant hepatic de la donator viu . Dr. Nadim: A fost un caz urgent

La Cluj-Napoca a fost realizată joi, 2 octombrie, o premieră medicală: primul transplant hepatic de la un donator viu, în cadrul Centrului de Transplant Hepatic din Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”.

Intervenția, extrem de complexă, a fost coordonată de Prof. Dr. Nadim Al Hajjar, șeful Secției de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic.

„E o premieră din două puncte de vedere: este primul transplant de la donator viu pe care îl facem la Cluj, dar și prima prelevare de lob hepatic efectuată printr-o procedură de acest tip în centrul nostru”, a declarat pentru Cluj24 Prof. Dr. Nadim Al Hajjar.

O intervenție dificilă și de durată

Operația a fost una deosebit de dificilă și s-a prelungit din cauza particularităților anatomice ale pacientei.

„A durat mult, pentru că am întâlnit probleme: pacienta avea două artere în loc de una, de dimensiuni foarte mici. A fost nevoie să facem anastomoze vasculare extrem de fine, iar la un moment dat a intervenit și un coleg chirurg plastician pentru realizarea legăturilor arteriale. Important este că s-a încheiat cu bine”, a explicat coordonatorul echipei.

Mama i-a dăruit fiicei o nouă șansă la viață

Pacienta suferă de o ciroză hepatică avansată, cu multiple complicații digestive, fiind validată pentru transplant de echipa de gastroenterologie și hepatologie. Cum lista de așteptare pentru un ficat de la donator cadaveric este lungă și imprevizibilă, soluția salvatoare a venit din familie: mama și-a donat o parte din ficat fiicei.

„Nu am ales noi, ci a fost o urgență. Pacienta nu mai putea aștepta, iar mama a fost compatibilă și dispusă să doneze”, a subliniat profesorul.

Riscuri și provocări

Transplantul de la donator viu are particularități specifice comparativ cu cel de la donator aflat în moarte cerebrală. Prelevarea este mai simplă, întrucât se ia doar o parte din ficat, calculată astfel încât donatorul să nu sufere. În schimb, restabilirea funcției hepatice la primitor este mai complicată, deoarece necesită anastomoze vasculare și biliare extrem de fine, la nivelul unor vase foarte mici.

„Riscurile sunt mai mari decât la un transplant clasic, din cauza vaselor foarte mici și a riscului de tromboze. Totuși, există situații în care nu putem aștepta un organ de la donator cadaveric și atunci această soluție devine vitală”, a precizat chirurgul.

Starea pacientelor

Atât mama donatoare, cât și fiica primitoare sunt în stare bună după intervenție și vor fi monitorizate în următoarea perioadă.

„Amândouă sunt bine, acesta e cel mai important lucru. Pacienta transplantată va fi monitorizată permanent și va primi tratament imunosupresor, ca orice bolnav transplantat hepatic (…) Cel mai important lucru este să funcționeze pentru că riscul de la transplantul de la donatori în viață față de transplantul de la donatori cadaveric este mult mai mare. Și datorită dimensiunilor mici a vaselor și riscul de tromboză, de o mulțime de alte complicații îl face mai dificil și îl face mai cu evenimente neplăcute mai des întâlnite în transplantul de la donatori în viață”, a adăugat coordonatorul centrului.

Un nou drum pentru transplantul de la donatori vii

Deși în România transplanturile hepatice de la donatori vii sunt încă rare, reușita de la Cluj deschide o nouă etapă.

„La București se fac deja mai multe astfel de proceduri, anul trecut au fost 13-14. Sperăm ca și la Cluj această premieră să fie începutul unui program consolidat”, a încheiat Prof. Dr. Nadim Al Hajjar.