ACTUALITATE
EXCLUSIV Comunicațiile României prin fibră optică sunt securizate prin tehnologii CUANTICE. Strategia, elaborată de UBB
Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, împreună cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCD-FM), va elabora, în perioada 2021-2023, Strategia României pentru dezvoltarea capabilităților naționale în domeniul comunicațiilor cuantice QTSTRAT. Directorul de proiect Radu Ionicioiu a explicat pentru Cluj24 care sunt avantajele comunicațiilor cuantice față de cele clasice și ce presupune această strategie.
Rep: Cum a câștigat UBB dreptul de a elabora strategia României în noile tehnologii cuantice?
R.I: A existat un concurs lansat de Ministerul Cercetării, iar inițial au fost trei consorții. Consorțiul format din UBB și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Materialelor a câștigat proiectul.
Rep: Ce sunt aceste comunicații cuantice și prin ce se deosebesc de comunicațiile clasice?
R.I: La nivel internațional suntem într-o nouă fază, care se numește ”cea de-a doua revoluție cuantică”. Istoric, au existat mai multe revoluții tehnologice, de exemplu tehnologiile bazate pe electricitate și magnetism, pe care le folosim zilnic. Nu ar exista aviație civilă sau explorare planetară fără radare și sateliți de comunicație. La fel, internetul, radioul, televiziunea – toate folosesc tehnologii electromagnetice.
În prezent asistăm la cea de-a doua revoluție cuantică, în care cercetătorii studiază și aduc pe piață noile tehnologii cuantice. Acestea sunt un domeniu larg, este vorba de comunicații cuantice, despre computere cuantice, care sunt mai rapide și funcționează diferit de computerele clasice, senzori cuantici, care sunt mult mai sensibili, imagistică cuantică, simulatoare cuantice. Există o întreagă panoplie de tehnologii cuantice care încet-încet vor ajunge pe piață.
Cel mai dezvoltat este domeniul comunicațiilor cuantice, care își propune să securizeze comunicațiile într-un fel pe care nu îl pot face comunicațiile clasice. Noi folosim zilnic criptografia, de exemplu când facem o tranzacție bancară cu cardul (la magazin sau online). Comunicațiile securizate se folosesc peste tot în internet (Whatsapp, Twitter etc).
Criptografia clasică, vulnerabilă în fața unui computer cuantic
Criptografia clasică este insă vulnerabilă la un atac al unui computer cuantic, care va putea sparge ușor codurile folosite in prezent. Astfel, securitatea comunicațiilor guvernamentale, a infrastructurii critice, datele medicale, tranzactiile financiare, sunt vulnerabile la un atac al unui computer cuantic.
Cine va avea un computer cuantic va putea decripta comunicațiile clasice. Nu e vorba doar de carduri de credit, ci și de comunicații care trebuie să rămână secrete pe o perioadă de 20-30 de ani, cum ar fi cele diplomatice, militare, dosare medicale sau de cercetare, invenții etc.
Comunicațiile clasice se bazează pe transmisia de biți, 0 sau 1. Spre deosebire de acestea, calculatoarele cuantice și comunicațiile cuantice folosesc qubiți, adică biți cuantici (qubits), o resursă care nu există la nivel clasic.
O resursă nouă
Pentru a face o analogie, nu putem explica undele electromagnetice sau comunicațiile fără fir prin mecanica clasică. Leonardo da Vinci, un geniu al mecanicii, nu avea conceptul de undă electromagnetica, nu putea să înțeleagă cum, dacă apăsăm un buton aici, putem sa aprindem un bec la distanță, fără să existe o legătura mecanică între ele.
Intuiția pe care o avem din mecanica clasică nu poate explica electricitatea sau magnetismul, care reprezinta o clasă nouă de fenomene. În același timp, electricitatea este și o resursă, o folosim la a face ceva util, precum iluminatul, un computer sau un radar. În mod similar sunt și resursele cuantice care ne ajută să facem lucruri pe care nu le putem face la nivel clasic. De exemplu, în cazul unui calculator cuantic, există algoritmi care sunt mai rapizi decât cei clasici.
Securizarea comunicațiilor prin fibră optică
Algoritmii de criptare folosiți în prezent se bazează pe faptul ca un computer clasic nu poate factoriza eficient. În schimb, un computer cuantic va face eficient acest lucru, deci va compromite securitatea interetului. Comunicațiile cuantice vor securiza informațiile trimise prin fibră optică (sau spațiu liber) între două puncte A și B. Este important de menționat că nici măcar un calculator cuantic nu va putea sparge criptografia cuantică (dacă este implementată corect).
Putem copia un semnal clasic, însă un semnal cuantic nu se poate copia perfect, deoarece operează la nivelul unui singur foton. Astfel, în comunicațiile cuantice nu folosim pulsuri de lumină cu milioane de fotoni, ci pulsuri atenuate care ideal conțin un singur foton. Deoarece starea unui singur foton nu se poate copia perfect, orice perturbare introdusă de un atacator se poate detecta.
Sistemul de distribuție cuantică a cheii (QKD, quantum key distribution) asigură protecția transportului de date între A la B, iar beneficiarii vor fi universități, instituții guvernamentale, militare, diplomatice, spitale, bănci, operatori de telecomunicatii etc.
În momentul de față se construiește viitorul internet cuantic, iar securizarea comunicațiilor este prima aplicație, cea mai simplă. Vor exista și alte aplicații, de exemplu semnături cuantice electronice, sau computere cuantice în cloud.
Un exemplu pe înțelesul tuturor
Să presupunem că un start-up vrea să facă o simulare a unui medicament, de exemplu o moleculă complexă, însă nu are un calculator cuantic pentru a simula eficient. În cazul acesta poate folosi un calculator cuantic în cloud, de exemplu IBM, disponibil comercial. Problema care apare este spionajul industrial: start-up-ul nu vrea să divulge formula moleculei, care e secretă. Deci cum putem face o simulare fără a divulga formula moleculei?
Tehnologiile cuantice ne oferă o soluție: având un calculator cuantic și comunicații cuantice putem face ceea ce numește blind quantum computing, sau calcul cuantic în orb. Putem folosi serverul cuantic (în care nu avem încredere) ca să simuleze molecula; serverul va furniza rezultatul dorit, fără ca el să știe ce a simulat. Acest lucru arată utilitatea și puterea resurselor cuantice.
La nivel european s-au pus bazele infrastructurii de comunicații cuantice europene (proiectul EuroQCI) iar România a semnat această declarație și este parte membră. În prezent, la nivel european și la nivel local, se construiește acest internet cuantic, o infrastructură europeană de comunicații cuantice, iar primele teste se fac deja în Viena.
China, mult mai avansată decât Europa
China este extrem de avansată în acest domeniu și are deja o infrastructură mult mai dezvoltată decât cea europeană. China are un backbone de comunicații cuantice între Beijing și Shanghai de 2000 de kilometri, echivalentul distanței București – Bruxelles. În câteva orașe importante exista rețele metropolitane de 40-50 de noduri între guvern, armată, bănci, universități. Tot China a lansat primul satelit de comunicații cuantice din lume și investește masiv în domeniu, existând deja firme care vând sisteme de comunicații cuantice.
Uniunea Europeană investeste considerabil în tehnologii cuantice și a început construcția infrastructurii de comunicații cuantice din care România face parte. EuroQCI va fi o rețea de rețele, adică fiecare stat membru va avea propria rețea, conectată la țările vecine. Proiectul de strategie QTSTRAT va elabora strategia României în acest domeniu, strategie bazată pe ceea se întâmplă în lume (China, Europa, SUA etc).
Proiectul va dura doi ani
Rep: Când estimați că va fi gata această strategie a României?
R.I: Proiectul de strategie va dura doi ani de zile, conform contractului semnat cu Ministerul Cercetării. Exista un plan de lucru, proiectul prevede anumite etape intermediare, cum ar fi selectarea specialiștilor care vor contribui la proiect. Vom elabora strategia, vom face un road-map național, cu obiective startegice si un masterplan național.
La nivel european se lucrează în prezent la o strategie, iar țările membre își adaptează și integrează propria strategie cu cea europeană. Ca reprezentant al României în EuroQCI Board, am elaborat și trimis planul țării noastre, care a fost agreat de Comisia Europeană.
Planul conține 4 faze. Inițial vom construi două rețele metropolitane (București și Cluj), apoi un backbone național între cele două municipii. Vor avea 2 stații optice la sol pentru conectarea cu sateliții lansați de Agenția Spațială Europeană (ESA). În final, vom conecta rețeaua națională de comunicații cuantice cu țările vecine (Bulgaria, Ungaria). Proiectul european EuroQCI implică două componente, una terestră, prin fibră optică, și o componentă satelitară, operată de viitorii sateliți ESA. Fiecare țară va trebui să aibă cel puțin o stație optică la sol, adică un telescop care comunică cu satelitul și stabileste cheile cuantice.
Strategie națională și strategie europeană
Rep: România, fiind membră a Uniunii Europene și NATO, are nevoie de legături securizate, pentru a ține legătura cu instituțiile de la Bruxelles, pentru schimb de informații. Un astfel de sistem ar preveni penetrarea acestei legături de către altcineva?
R.I: Absolut. Strategia urmărește securizarea comunicațiilor naționale, guvernamentale sau internaționale, militare, de maximă importanță la nivel național, sau între ambasade.
Investiții masive în tehnologii cuantice
Rep: Activați de peste 20 de ani în acest domeniu. Vă așteptați să ajungem acum la acest nivel? Sau am ajuns prea târziu?
R.I: Ne așteptam să avem un calculator cuantic ceva mai repede. Toată lumea spunea că vom avea un calculator cuantic în următorii 20 de ani. A existat o perioadă în care domeniul a evoluat lent, după care în ultimii 5 – 10 ani a început să crească exponențial, cu investiții masive: Germania va investi în tehnologii cuantice 2 miliarde euro, Franța 1,8 miliarde.
În Europa avem Quantum Flagship, un program de cercetare de un miliard de euro pentru zece ani, un program fundamental din Horizon Europe.
În paralel, se dezvoltă European Quantum Communication Infrastructure (EuroQCI) și va urma European Quantum Computation and Simulation Infrastructure (EuroQCSI), în care vom avea computere cuantice ce vor fi accesate în rețea.
Cine este Radu Ionicioiu
Radu Ionicioiu este cercetător senior (CS1) în cadrul Departamentului de Fizică Teoretică al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” din Măgurele. A absolvit Universitatea București în anul 1991 și are un doctorat în gravitație cuantică obținut la Universitatea din Cambridge în 1999. Primul său post-doctorat a fost la Departamentul de Inginerie la Universitatea din Cambridge.
Este membru in Consiliului Consultativ Strategic (SAB, Strategic Advisory Board) al programului european Quantum Flagship și reprezentantul României în EuroQCI Board.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
O problemă tehnică a dus, marți dimineață, la blocarea accesului mașinilor în parcarea de lângă biserica greco-catolică din Piața Cipariu din Cluj-Napoca.
Deși parcarea e goală, mașinile nu pot intra, astfel că s-a format o coadă lungă de autoturisme.
Șoferii sunt nemulțumiți fiindcă aveau nevoie de parcare la orele dimineții.
Parcarea are 100 de locuri.
Vom reveni cu detalii.
EDUCATIE
Încep emoțiile Bacalaureatului pentru elevii clujeni. Marți, prima probă, la română. Când se afișează rezultatele finale
La nivelul județului Cluj, potrivit datelor înregistrate, 3.646 de candidați (3.318 din promoția curentă și 328 din seriile anterioare) sunt așteptați să susțină, începând de marți, probele scrise ale examenului național de bacalaureat în această sesiune. Din totalul candidaților, 2.479 sunt de la unități de învățământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca, iar 1.167 de candidați sunt din celelalte localități ale județului.
Probele scrise din sesiunea iunie 2025 încep marți, 10 iunie 2025, cu proba scrisă la Limba și literatura română-proba E.a), urmată miercuri, 11 iunie 2025, de proba scrisă obligatorie a profilului–proba E.c). Vineri, 13 iunie 2025, este programată să se desfășoare proba scrisă la alegere a profilului și a specializării–proba E.d), iar luni, 16 iunie 2025 va avea loc proba scrisă la limba și literatura maternă–proba E.b).
În județul Cluj, desfășurarea probelor scrise, din cadrul sesiunii iunie 2025 a examenului național de bacalaureat 2025, este organizată în 16centre de concurs.
Candidați speciali
Comisia județeană de organizare a examenului național de bacalaureat din cadrul I.Ș.J. Cluj a aprobat 66 de solicitări, privind asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor, conform procedurilor în vigoare, care vizează: prelungirea timpului destinat redactării lucrărilor scrise; redactarea lucrării scrise prin dictarea conținutului de către candidat unui profesor asistent, de altă specialitate, decât cea la care se desfășoară proba respectivă, utilizarea instrumentelor compensatorii de scriere în cazul elevilor cu deficiențe de vedere, picht și magnifier, prezența interpreților în limbajul mimico-gestual pentru elevii cu deficiențe de auz, respectiv susținerea probelor scrise în spital.
Probele încep la ora 9:00, iar accesul candidaților în săli este permis în intervalul orar 7:30-8:30.
Trei ore de examen
Timpul alocat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio. Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru.
Mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen. Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum: ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete, manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloace electronice de calcul, de stocare a informației sau de comunicare (telefoane, tablete, căști, smartwatch etc).
Candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor,pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.
Cei surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fostintroduse de către aceștiaori de cătrealțicandidați.
Drept consecință,acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.
La finalul fiecărei probe de examen, lucrările elevilor sunt scanate și încărcate în platforma națională destinată evaluării digitalizate a lucrărilor scrise, fiind evaluate, aleatoriu, de către profesori evaluatori, din alte județe, decât cel de proveniență a lucrărilor.
Depunerea contestațiilor
Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat, acesta fiind elementul de noutate al acestei sesiuni. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.
Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.
Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.
Afișarea primelor rezultate va avea loc în data de 20 iunie 2025 (până la ora 12:00), urmată de etapa devizualizare a lucrărilor scrise și depunerea eventualelor contestații,conform calendarului publicat de Ministerul Educației și Cercetării.
Rezultatele finalevor fi comunicate în data de 30 iunie 2025.
Nota de trecere
Un candidat este declarat promovat la examenul național de bacalaureat dacă îndeplinește, cumulativ, următoarele condiţii: a susţinut probele de evaluare a competenţelor, a susţinut toate probele scrise și a fost notat cu minimum 5 la fiecare dintre acestea, obținând, în final, cel puţin media 6 la probele scrise.
Reamintim faptul că, în conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD), afișarea rezultatelor se va face prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului.
Mesajul șefei ISJ Cluj
„Dragi candidați, mâine începe un examen important pentru viitorul vostru, pe care unii îl veți promova cu note mari, alții cu note mai mici, alții poate nu veți reuși acum, dar asta nu înseamnă că sunteti mai puțin valoroși ca oameni. Examenul acesta evaluează nu cât sunteți de buni, ci cât știți la acest moment să rezolvați subiectele pe care le veți primi. Acest examen nu evaluează omenia, generozitatea, altruismul, puterea voastră de a merge mai departe și toate valorile pe care școala s-a străduit să vi le transmită și de care veți avea nevoie în viață.
Indiferent de rezultatele acestui examen, eu am încredere în voi și știu că nu veți renunța să promovați în sesiunile viitoare, pentru a avea cât mai multe șanse de reușită în viață.
Cred în potențialul vostru și sunt convinsă că veți fi iubiți și sprijiniți de cei dragi, indiferent de rezultat.
De aceea, vă doresc să abordați cu încredere acest examen, să vă concentrați pe citirea cu atenție a subiectelor și pe rezolvarea lor, să nu vă lăsați distrași de factori externi, de comportamentele greșite care promovează calea ușoară de a reuși în viață, pentru că viața ne-a demonstrat că nu este așa și că nu veți putea reuși, decât printr-o foarte bună pregătire, prin cunoștințe temeinice și o atitudine corectă.
Îmi exprim deplina apreciere față de generația voastră, care a reușit să se adapteze și să performeze, indiferent de provocările prin care a trecut pe parcursul celor patru ani de liceu. Până la urmă, aceste situații demonstrează că viața nu este simplă, că este o luptă continuă și că învățăm și ne maturizăm din fiecare experiență, nu întâmplător examenul de bacalaureat este numit examenul maturității. Tuturor, mult succes!”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
Cu puțin efort și mai multă mobilizare, UMB, cei care „gestionează” construcția Autostrăzii Transilvania, ar putea livra încă 27 km până la finele anului 2025. Asta ar însemna o intensificare a lucrărilor între Topa Mică și Zimbor.
„Așa cum v-am explicat de la începutul primăverii, dacă UMB alocă suficiente forțe și dacă autoritățile rezolvă birocrația necesară în nodul Poarta Sălajului (Românași) și la conexiunea provizorie A3-DN1F la sud de Topa Mică, atunci spre sfârșit de 2025 putem circula pe aproximativ 27 kilometri ai Autostrăzii A3 între aceste două localități.
FOTO. Autostrada Transilvania: Cu puțin EFORT, UMB poate termina încă 27 km în 2025
Obiectivul explicat în paragraful anterior este încă posibil, dar UMB trebuie să-și aducă mult mai multe forțe între Topa Mică și Zimbor. Ceea ce momentan nu face, din păcate.
Rămâne de văzut dacă atât UMB cât și CNAIR se vor mobiliza corespunzător, în teren și birocratic, ca să inaugureze spre final de 2025 pe Autostrada Transilvania doar 12 (Poarta Sălajului-Zimbor) sau 27 kilometri de la Poarta Sălajului până la sud de Topa Mică, cu o descărcare temporară în acest punct.
Cele două tronsoane Nădășelu-Zimbor (30,06 km) și Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) finanțate prin PNRR au devenit o rușine nu doar pentru CNAIR, ci și pentru UMB: contractele au fost semnate în 28.12.2020 și 01.07.2020, au ordine de începere din 25.01.2021, respectiv 31.05.2021 și ambele prevăd câte 12 luni de proiectare plus alte 24 de execuție”, scrie pe Facebook Asociația Pro Infrastructură.
Pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit luni seară la un accident rutier petrecut pe raza localității Tritenii de Jos.
”La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj, unde au găsit un autoturism avariat ieșit în afara părții carosabile, fără persoane încarcerate în acesta.
Un bărbat a primit primul ajutor calificat la locul accidentului, ulterior fiind transportat la spital pentru îngrijiri și investigații suplimentare”, au spus pompierii ISU Cluj.
Conform primei evaluări bărbatul era conștient și cooperant.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
VIDEO. Probleme la parcarea din Piața Cipariu de lângă biserica catolică. Coadă de mașini
Încep emoțiile Bacalaureatului pentru elevii clujeni. Marți, prima probă, la română. Când se afișează rezultatele finale
FOTO. Autostrada Transilvania: Cu puțin EFORT, UMB poate termina încă 27 km în 2025
Accident în Tritenii de Jos. Un bărbat a fost dus la spital. Ce s-a întâmplat
OPINIE. Adrian Vascu: Creștere prin scădere de taxă
VIDEO. Incendiu la o gospodărie în Jucu Herghelie. Pompierii au intervenit cu 2 autospeciale
Ziua Maghiară la TIFF.24. Cineastul maghiar Béla Tarr, premiu pentru întreaga activitate
Luna iulie vine cu noi TAXE. Măsurile FISCALE pregătite de președinte și partide
