EXCLUSIV/ Clujeanul care e plătit să bea la serviciu. Știe tot ce trebuie despre bere

Nu mulți se pot lăuda că au un job la care merg cu mare plăcere. Puțini sunt și cei care pot spune că slujba pe care o au e aproape perfectă: șefii nu-i bat la cap, programul e flexibil, weekend-urile sunt weekend-uri, adică zile libere, bașca mai pui niște cursuri la o cabană de munte și un training pe trimestru în Poiană.

Dar și mai puțini sunt cei care pot să bea la serviciu. Iar pentru asta sunt plătiți. Și nici vorbă de alte consecințe.

Cluj24.ro l-a găsit pe cel care se potrivește „fișei postului”. Flaviu Odorhean are 36 de ani și lucrează la o fabrică de bere din Cluj. E somelier de bere.

Flaviu Odorhean, la o prezentare de bere. Foto: Arhivă personală

Adică acel om care gustă, bea un pic de bere și dă un verdict. Cam ca degustătorul de vinuri. Cu marea diferență că în România sunt foarte mulți somelieri de vinuri și extrem de puțini cei de bere.

Când Flaviu și-a luat certificatul de calificare, erau doar trei în toată țara.

cluj24.ro: De ce somelier de bere? Ești atât de pasionat de băutura asta încât ai vrut să-ți faci un job din ea?

Flaviu Odorhean: Eu, ca formare, sunt barman. Am început să lucrez în bar din 2009 și am parcurs toate etapele.

La început am fost ajutor la bar, barman, șef de bar, apoi am făcut management și consultanță pentru bar.

În 2011, când mi-am luat calificarea de barman, am început să studiez despre băuturile pe care le vindeam în bar și cu care mă jucam, că făceam cocktailuri și alte cele.

Am studiat whisky și gin: asta însemna lectură și cam tot ceea ce implică mici cursuri, prezentări ori seminarii făcute de branduri. Plus filmulețe pe youtube.com.

Ca exemplu: imaginează-ți că vine un mare producător de whisky la Cluj și are o sesiune de prezentări. Ei, eu n-am ratat nicio sesiune. Și, crede-mă, au fost multe la Cluj!

Și mi-a plăcut foarte mult să studiez despre lichid, despre produsul în sine, să studiez ingredientele, modul de procesare și cum ajungem la produsul finit.

Iar în 2013, am început să-mi pun întrebări despre bere. Și-atunci mi-am dat seama că n-am cui să pun aceste întrebări, pentru că domeniul era mort în România.

Nici măcar brandurile mari nu făceau traininguri pe bere sau de educare a barmanilor. Și-atunci am căutat singur. Iar după un an-doi, colegii de breaslă au început să-mi pună întrebări.

Și ce întrebări îți puneau?

Cum diferă o bere de alta, de ce una e așa și alta e așa, de ce o bere e dulce și alta e amară, de ce una e mai corpolentă și alta e mai apoasă, de ce una e filtrată și alta e nefiltrată …

Tot felul de întrebări legate de produs și cum se traduce asta în experiența de a bea bere. Adică ce face berea să fie așa. Și odată cu dezvoltarea sectorului de bere artizanală la noi în țară, a început și atenția mea să fie focusată în direcția aia.

Pe de altă parte, erau locații care aveau beri de specialitate și care căutau specialiști care să vorbească despre ele. Și a fost cumva o creștere concomitentă.

Eu ajutam locațiile, iar acestea veneau spre mine cu solicitări de training pentru barmani, ba cu o prezentare de produs pentru un brand mai mic, mai o seară de degustare, ba o cină gastronomică de food-pairing cu bere pentru oaspeți.

Erau tot felul de evenimente din astea, iar oamenii au început să mă cunoască. Sigur, cei din industria asta ne știm, ne cunoaștem, ca barmani, dar au început să mă cunoască și ca „băiatul acela care știe despre bere”.

Ai urmat niște cursuri în domeniu?

Am studiat, în perioada asta, tot ce am prins: cărți, cursuri online, iar seminariile le „mâncam pe pâine”, vorba aia. Iar în 2016, m-am gândit că trebuie să trec la nivelul următor, adică să fac lucrurile oficiale.

În România nu exista, pe vremea aceea, nicio formare pe bere. Doar dacă vrei să studiezi producție de bere și asta se poate face la orice facultate de Alimentație publică din țară.

Atunci am făcut niște cursuri online la cicerone.org (Programul Cicerone certifică și educă profesioniștii berii pentru a crește experiența berii pentru consumatori – n.r.).

E un site din SUA și e cel mai renumit pe acest domeniu. Au un singur modul online și astfel mi-am luat prima acreditare de la ei: Certified Beer Server.

Practic, este o certificare pentru a servi berea în local cu tot cu poveste. Apoi am mers în Londra unde am făcut cursuri care au fost cu prezență fizică.

Studii despre ingrediente, procesul de producție, modul de servire și despre analiza berii (miros, gust, arome). Iar în iulie 2017, am avut examenul cu ei în Londra și mi-am luat calificarea de „somelier de bere” de la Beer Academy, membră IBD.

Atunci eram doar trei persoane în România cu certificarea asta. De atunci am, practic, patalamaua asta de somelier de bere. Și asta fac: prezentări, meniuri de specialitate, pairing, seminarii, work-shop-uri, cine asociate cu bere etc.  

Dacă tot ești zilnic aproape de băutura asta, ba ești și plătit să guști și să bei din ea, ce bere îți place ție cel mai mult?

E greu de spus. E de departe cea mai variată și mai complexă băutură. În nomenclatorul internațional sunt înregistrate peste 120 de tipuri de bere, ceea ce o face să fie de-a dreptul complexă.

E variată în opțiuni și gama de arome pe care le poate dezvolta, e mult mai variată decât la un vin, o cafea, un whisky sau o șampanie.

Nu zic că ceea ce se-ntâmplă într-un pahar cu bere e mai complex decât un vin, un whisky sau o șampanie.

Însă dacă pun toate berile la un loc și toate cafelele la un loc, în lumea berii o să avem mult mai multe arome decât în cea a cafelei, a vinului sau a whisky-ului.

Și ca să răspund la întrebare, e destul de complicat să spun care e cea mai bună, pentru că depinde foarte mult de momentul în care e băută.

Una e când te afli la o terasă cu prietenii, alta e când ești acasă și vrei să te relaxezi, alta când ești pe plajă la mare, alta e când ai mâncat ceva anume și, să nu mai zic, alta e atunci când e să faci o analiză a berii.

Sunt momente diferite la care aș prefera un anumit tip de bere. N-aș putea spune că berea asta îmi place cel mai mult și oricând aș putea bea marca asta.

Bei bere din magazin?

Da.

Făcută artizanal sau industrial?

Și, și. Sunt multe exemple în comerț și sunt foarte bune. Pe de altă parte, e important să cunoști un tip de bere, ca să nu fii neplăcut surprins când o bei. Pentru că diferă și tipul de ingrediente, și procesul de fermentare.

Ce trebuie să faci tu la locul tău de muncă? Pentru ce ești plătit, cu alte cuvinte? Să guști berea și mai apoi…

Eu nu sunt implicat direct în rețeta berii, pentru că e vorba de biochimie, chimie alimentară și aici sunt implicați berarii. Eu dau direcția: cum să fie produsul.

Avem un departament în firmă unde eu și colegi de-ai mei ne gândim ce bere vrem să facem.

Și vine oarecum în sarcina mea să fac brief-ul de produs și să le spun berarilor: uite, avem nevoie de o bere care să aibă aroma asta, textura și corpolență asta și culoarea asta.

Și împreună cu ei, berarii, discutăm și ei alcătuiesc o rețetă.

Te-ai îmbătat vreodată de bere?

Ohoho, numai o dată? Am fost și eu cândva student… 

Revenind la chestii serioase, ce înseamnă o prezentare de bere?

Diferențele între stilurile de bere sunt mult mai evidente decât la vin. Într-o prezentare le povestesc oamenilor despre aceste diferențe.

Unde suntem noi, ca țară, la consumul de bere?

Ca varietate de consum, departe! Ca volum, nu suntem chiar așa departe, cred că undeva pe 7-8 în Europa. Germania, Cehia și Anglia sunt în top.   

Ce înseamnă jobul tău? Cât trebuie să bei pentru asta?

Consum zilnic, dar asta nu înseamnă că beau câte un pahar de bere pe zi. Sunt cinci tipuri de bere la noi și iau din fiecare câte o mostră. Da, am făcut acest compromis cu mine și pentru mine.

Mi-am adaptat și dieta pentru așa ceva. În plus, țin legătura cu un medic care îmi spune ce să fac și cum să fac. Una e când îmi bag nasul în pahar să văd ce e acolo și iau o gură de bere să văd ce în lichidul respectiv, și alta este când vrei să-l consumi. 

Ne poți spune o rețetă de bere? Sau e secret?

Nu e neapărat un secret. Practic, o rețetă bună e formată dintr-un tip de mix de malțuri de hameiuri și o anumită tulpină de drojdie de bere. Noi, oamenii, facem mustul, că așa îmi place mie să spun. Iar drojdia produce berea prin fermentare.

Nouă ne ia o zi de lucru, 7-8 ore, după care drojdiei îi ia 3-4 săptămâni să fermenteze. Ăsta e procesul. Însă o rețetă de bere nu reprezintă doar mixul și cantitățile de ingrediente, ci și procesul de producție. Următorul pas – planificarea și îmbutelierea. Iar de acolo, berea se-ncarcă în camioane și ajunge pe rafturile din magazine.

Flaviu Odorhean este născut în Bistrița, are 36 de ani, a absolvit Facultatea de Geografie (secția Turism) în Cluj în 2008, după care a urmat un masterat în Geografie. E în Cluj din 2004 și e un mare pasionat de munte.