ACTUALITATE
Exclusiv. Averea şefului IPJ Cluj, chestorul de poliţie Mihai Rus
După „lupte seculare” care au durat săptămâni bune, am reuşit să dăm de misterioasa declaraţie de avere a şefului IPJ Cluj, chestorul de poliţie Mihai Rus.
Declaraţie de avere lipsă de pe site-ul IPJ Cluj
Ne-am fi aşteptat ca, la fel ca în cazul omologilor săi din alte judeţe şi aşa cum prevede legea, şeful IPJ Cluj să-şi fi pus la vedere declaraţia sa de avere, pe site-ul instituţiei la care lucrează, IPJ Cluj. Dar nu e acolo… Poate de jenă sau doar din cauza faptului că era prea greoi, pre încărcat site-ul IPJ cu averile celorlalţi poliţişti din IPJ Cluj.
Pe urmele unei declaraţii de avere şi relaţia de rudenie a şefului IPJ Cluj:
FOTO. Şeful IPJ Cluj îşi ţine la secret averea. Nedepunerea declaraţiei: contravenţie sau infracţiune
Ne-am continuat demersul jurnalistic şi bănuind că poate nu şi-a depus nicăieri declaraţia de avere, aşa cum prevede legea, l-am întrebat direct pe şeful IPJ Cluj, care a răspuns că a depus-o, dar pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Am căutat şi acolo, dar n-am găsit-o. Am încercat să lămurim problema şi prin intermediul purtătorului de cuvânt al IPJ Cluj, dar nici aşa n-a ieşit la iveală declaraţia de avere cu pricina. În cele din urmă, am făcut o adresă către ANI, care, după o vreme de gândire, ne-a pus-o la dispoziţie pentru cititori.
ANI: declarațiile de avere și de interese se publică pe site-ul instituției angajatoare
În răspunsul pe care l-am primit de la ANI se precizează că, aşa cum prevăd legile, declaraţia de avere şi cea de interese „se publică pe site-ul instituţiei angajatoare”, ceea ce nu a fost respectat în cazul şefului IPJ Cluj.
„Stimate domn,
Ca urmarea a adresei dumneavoastră, înregistrată la Agenția Națională de Integritate, (…)vă comunicăm următoarele:
1. În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, declarațiile de avere și de interese se publică pe site-ul instituției angajatoare, precum și pe portalul declarațiilor de avere și de interese disponibile pe pagina internet ANI – www.integritate.eu.
Declaraţiile se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii.
2. Declarațiile de avere depuse de Mihai Rus în anii 2021, 2022 și 2023 se regăsesc postate pe portalul ANI (…)
Agenţia Naţională de Integritate”, se arată în răspunsul ANI, care ne-a trimis şi linkuri directe către declaraţiile de avere respective.
Averea şefului IPJ Cluj
Dacă ştiam că o să avem atât de puţin de scris din declaraţia de avere a şefului IPJ Cluj, poate că nici nu ne mai băteam capul atâta…
Şeful IPJ Cluj, Mihai Rus, are, conform declaraţiei sale, o avere modestă. Astfel, conform declaraţiei de avere din mai 2023, domnia sa are un apartament de 62, 56 mp, în Cluj-Napoca, comn cu soţia, dobândit în 2007, şi mai are încă un apartament, de 94,36 mp, din 2017, tot comun şi tot în Cluj-Napoca.
Nici în privinţa maşinilor nu are cu ce să se prea laude. Doar un Mercedes GLK, din 2012.
N-are nici terenuri, n-a primit nici cadouri, servicii sau „avantaje primite gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi”.
Totuşi, mai are ceva, un depozit de 46.000 de euro, deschis în 2019, dar şi acela e pe numele soţiei, Rus Ramona Ştefania.
În schimb, ca mai toţi românii, stă ceva mai bine la datoriile către bănci. Astfel, are un împrumut de 50.500 EUR, de la Banca Românească, din 2007, care este scadent în 2027. Şi mai are încă un împrumut de 281.000 RON, de la Garanti Bank, din 2017, cu scadenţă în 2042.
În declaraţia sa de avere din 2023 nu a trecut şi salariul pe care îl obţine ca şef al IPJ Cluj, poate că îi permite legea să nu-l treacă. Dar avem, totuşi, un indiciu în privinţa salariului său, din declaraţia de avere din 2021, când nu era, ce-i drept, şef al IPJ Cluj.
Astfel Mihai Rus a câştigat din salariu, în 2020, 99.450 lei, ceea ce însemna atunci 8.287 de lei lunar. Se mai adaugă la veniturile familiei Rus şi 2.625 de lei anual ca membru ATOP, dar şi salariul soţiei, angajată la Primăria Cluj-Napoca, cu un venit anual de 76.240 de lei, ceea ce ar însemna 6.353 de lei lunar.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Mobilizare. Zeci de persoane participă la căutarea fratelui primarului din Iara, dispărut de 10 zile
Mobilizare la Iara pentru căutarea lui Dani, fratele primarului comunei.
Daniel Popa, Dani cum îi spun apropiații, în vărstă de 51 de ani, a dispărut în data de 27 martie.
Mobilizare. Zeci de persoane participă la căutarea fratelui primarului din Iara
Sâmbătă, 5 aprilie, au reînceput căurările bărbatului dispărut de acasă. Ioan Popa, primarul comunei Iara, a cerut ajutorul tuturor celor care vor să se implice în căutarea fratelui său. Astfel, un anunț în acest sens a fost postat și pe pagina de Facebook a Primăriei. La operațiune participă și polițiști, jandarmi, angajați ai ISU și ai Ocolului Silvic Turda.
Dacă îl vedeți pe Dani, sau aveți informații despre el, sunați la 112. Are 1.86 metri, greutate aproximativă 96 de kilograme și ochi verzi.
Un grav accident de circulație a avut loc sâmbătă dimineața la ieșirea din Turda Săndulești, în județul Cluj.
Un tânăr a fost recuperat de pe camp de pompieri și transportat la spital.
Accident la Turda. Tânăr grav rănit după ce s-a răsturnat cu mașina
Pompierii din cadrul Detașamentului Turda sunt cei care au intervenit în această dimineață la accidentul rutier petrecut la ieșire din Turda, spre comuna Săndulești.
Apelul de urgență a venit la ora 07.00. Pompierii au găsit la fața locului un autoturism răsturnat în afara părții carosabile.
Un tânăr a suferit multiple traumatisme. Acesta a fost preluat de către echipajul SAJ și transportat de urgență la spital în stare de conștiență. La misiune a luat parte o autospecială cu modul de descarcerare.
ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca
Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Mobilizare. Zeci de persoane participă la căutarea fratelui primarului din Iara, dispărut de 10 zile
FOTO. Accident la Turda. Tânăr grav rănit după ce s-a răsturnat cu mașina
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
”Nababul” de la Compania de Apă Someș, Călin Neamțu, are salariul aproape dublu față de președintele CJ Cluj, Alin Tișe
