EXCLUSIV/ Agenția care nu există. Ipocrizia numită Ariile Naturale Protejate… din Cluj

Incendiile care au loc acum în Grecia și în Turcia, precum și inundațiile din Europa, au făcut ca aleșii români să aibă tot mai multe ieșiri publice pe teme ecologice. Cap de listă este chiar președintele României, Klaus Iohannis, care merge la serviciu cu bicicleta și ia sub patronajul Președinției arii protejate și mari proiecte de împădurire. Însă când vine vorba de acționat efectiv pentru protejarea viitoarelor generații, aici lucrurile se complică. După reportajul făcut de Recorder – O minciună cât o țară, Cluj24 vă supune atenției situația ariilor protejate din Cluj, care sunt efectiv lăsate de izbeliște la 5 ani de la înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Cine sunt și cu ce se ocupă?

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a fost înființată în anul 2016 și funcționează în subordinea Ministerului Mediului.

Scopul ANANP este administrarea unitară și eficientă a ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Deputatul liberal Lucia Varga, unul dintre iniţiatorii legii de înfiițare a acestei agenții, devenită și ministru al Mediului, declara, atunci, că ”actul normativ oferă posibilitatea de a proteja mai bine şi de a conserva biodiversitatea din ţara noastră. Ea preciza că prin această agenţie se creează cadrul legal pentru administrarea unitară a tuturor ariilor naturale protejate şi o coordonare a implementării planurilor de management al acestora, în vederea protejării şi conservării biodiversităţii”.

Însă în aplicarea legii a fost o adevărată harababură.

Aceste arii protejate există încă din anul 2007, iar de ele s-au ocupat diverse asociații de profil, denumite ”custozi”, sub supravegherea inclusiv a premierului de Cluj Emil Boc. Banca Mondială a atras atenția guvernanților că se impune înființarea unei Agenții care să le ofere un management unitar, profesionist. Și Agenția a fost înființată… timp de 2 luni.

Din nou s-au ocupat asociațiile de ariile protejate, asta până în 2016, când președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de înființare a Agenției. Însă instituția și-a intrat în drepturi abia doi ani mai târziu, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 75/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor, în cuprinsul căreia se arată cât de neuniform a fost aplicată legislația din domeniu de către diferitele asociații.

Și această Ordonanță a fost suspendată după doar 1 an de către Curtea Constituțională, la sesizarea parlamentarilor USR și PNL. A fost declarată ”o victorie pentru mediu” suspendarea acestei legi ”care pune în pericol natura din România, prin îndepărtarea asociațiilor care, prin eforturi și fonduri proprii, au îngrijit unele dintre cele mai importante arii naturale de importanță majoră”.

Între timp administrarea ariilor naturale protejate a ajuns din nou în ograda Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate după intrarea în vigoare a Legii nr. 220/2019.

Evaluările asociațiilor care s-au ocupat de ariile protejate arată că unele și-au făcut treaba, în timp ce altele nu au făcut nimic, ba din contră, au dăunat grav.

Miza acestei lupte este de fapt, pe lângă fondurile europene care pot fi atrase (în planul multianual de finanțare cu fonduri europene 2021-2027, pentru ariile protejate sunt prevăzute 1,6 miliarde euro), cine să dea aici diferite avize pentru diverse activități și la ce tarife.

Agenția care funcționează, dar nu există la Cluj

La 5 ani de la înființarea oficială a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate am încercat să luăm pulsul activității desfășurate la nivelul Clujului.

Pe site-ul agenției figurează zeci de zone naturale cu regim special: Parcul Natural Apuseni, Cariera Corabia, Peștera Vârfurașu, Suatu, Fânațele Clujului – „La Copârșaie”, Fânațele Clujului – „La Craiu”, Valea Morilor, Pârâul Dumbrava, Cheile Turzii, Lacul Știucilor, Valea Legiilor, Sic, Făgetul Clujului, Peștera Mare din Valea Firii, Peștera din Piatra Ponorului, Gipsurile de la Leghia, Locul fosilifer Coruș, Molhașul Mare de la Izbuce, Cheile Baciului, Cheile Turenilor, Complexul carstic din Valea Ponorului, Dealul cu Fluturi,

Rezervația de orbeți de la Apahida, Apuseni, Coasta Lunii, Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului, Molhașurile Căpățânei, Muntele Mare, Pădurea de stejar pufos de la Hoia, Sărăturile Ocna Veche, Valea Ierii, Agârbiciu, Fânațele Pietroasa – Podeni, Confluența Mureș cu Arieș, Muntele Șes, Pajiștile Balda – Frata – Miheșu de Câmpie, Pajiștile Sărmășel – Milaș – Urmeniș, Poienile de la Șard, Someșul Mic, Fânațele de la Sucutard, Pajiștile de la Liteni – Săvădisla, Pajiștile de la Moriști și Cojocna, Someșul Mare între Mica și Beclean, Valea Șardului, Munții Apuseni – Vlădeasa, Munții Trascăului, Bazinul Fizeșului, Cânepiști, Defileul Crișului Repede – Valea Iadului.

Trei angajați

De toată această suprafață protejată se ocupă din partea Agenției doar 3 persoane.

Informația este confirmată atât de la conducerea centrală a Agenției, cât și de către salvamontiștii clujeni, care au încercat să îi ajute pe teren.

O problemă frecvent întâlnită, nu doar aici, ci în toată România, este distrugerea traseelor turistice pe căile de exploatație forestieră. Subiectul a fost adus în discuție recent de către consilierul județean Adela Dehenes (USR).

Utilajele grele distrug cărările cunoscute de iubitorii ieșirilor în natură și sunt multe trasee care arată rău. Lemnul este extras, iar în urmă rămân, în special după ploi, adevărate lacuri.

Emit avize

Directorul Salvamontului Cluj, Gheorghe Frățilă, a spus că legal nu are soluții să intervină pe trasee pentru că aceasta intră în atribuția Agenției de Arii Protejate, care are doar vreo doi angajați la Cluj depășiți deja de volumul de muncă.

”ANANP are un birou cu 2 angajați. Am avut discuții cu ei și de fiecare dată ne spun că nu au capacitatea de a face mai mult decât fac deja, să emită avize. Sunt multe probleme legate de partea de arii protejate. Sunt multe arii protejate care nici nu sunt trasate și delimitate”, a precizat Gheorghe Frățilă.

Am încercat să îi găsim pe angajații Serviciului Teritorial Cluj la muncă, însă mare ne-a fost mirarea că nu le-am putut localiza nici măcar sediul. De fapt pe pagina de internet a Agenției Naționale de Arii Protejate apare că structura de la Cluj nici măcar nu este operațională.

Am făcut totuși un efort jurnalistic și am aflat chiar de la directorul pe România al agenției, doamna Adi Croitoru, că în fapt serviciul pe Cluj este operațional. Însă nu ne-a putut furniza telefonic detalii cu privire la câți oameni lucrează aici sau unde este localizat sediul.

Am cerut lămuriri de la alte ramuri ale Agenției și am aflat în cele din urmă că sediul se află în cartierul Grigorescu, în incinta Facultății și Chimie și Ingineria Mediului.

Nimeni nu a auzit de Agenția din Cluj

Aici, pauză totală. Nimeni nu a auzit de ei. Nici portarul, nici oamenii care lucrează acolo în perioada verii.

Doar de la secretariatul Facultății am putut să aflăm că s-a încheiat în urmă cu aproximativ o lună un contract de închiriere pentru un spațiu, însă de atunci nimeni nu a mai trecut pe acolo!

La nivel conceptual știm că un anume Szekely Sergiu Daniel exercită temporar funcția de conducere ca șef de serviciu, însă nu știm cine este și cu ce s-a ocupat vreodată.

Tot la nivel de strategie, șeful Agenției, Adi Croitoru, ne-a asigurat că instituția pe care o conduce va demara în următoarele luni o campanie puternică în vederea recrutării de parteneri serioși pentru administrarea ariilor protejate, printre care ar putea figura și cei de la Salvamont.

Agenția Națională de Arii Protejate dorește să preia treptat de la custozi și parteneri toate ariile. Au început deja cu cele mai mari zone.

AICI, undeva, nu știm unde, ar funcționa biroul Ariilor Protejate Cluj

Intermediarul

Însă ce vor putea face, pentru zecile de arii protejate din Cluj, cu doar 3 oameni care pe lângă munca de teren trebuie să mai și elibereze avize, să întocmească planuri de management…

Am încercat să ne dăm seama cum vor munci acești angajați ai Agenției în special în privința vizitelor efective din teritoriu. Și am concluzionat că este vorba despre o intermediere.

Adică lor le poți doar sesiza probleme, ei le constată când le constată, și le înaintează tot la Garda de Mediu și Agenția de Protecție a Mediului, respectiv Poliție pentru soluționare.

Adică pare a fi o agenție care există doar ca să existe, iar la Cluj nici măcar nu pare să existe.

În era digitalizării am văzut și că singura cale de a contacta conducerea serviciului teritorial Cluj al Ariilor Protejate este o adresă de e-mail a Agenției, pe care o afli doar printr-o cerere.

Fac economii

Or fi oamenii toată ziua prin locuri fără semnal și consideră că n-au nevoie și de un telefon. Mai fac și economii la biroul de secretariat, cine știe?

Capitala Transilvaniei, cu particularitatea intereselor imobiliare în zonele verzi (vezi și cazul pietruirii Pădurii Hoia), are astfel una dintre cele zece structuri ale Agenției de Arii protejate de la nivel național care, potrivit site-ului instituției, nu sunt încă active. Chiar și Sălajul s-a pus pe roate din acest punct de vedere.

Toată această degringoladă se petrece în timp ce pompierii români își riscă viața în Grecia, în lupta cu incendiile necontrolate, iar politicienii se joacă toată ziua la televizor de-a păzitorii Planetei și mari filantropi, desigur, fără niciun interes.