ECONOMIE
Europa economică: încotro? Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean ne arată direcţia
„Istoria este emulul timpului, depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului”. Aşa spunea Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha. Ca să încercăm să vedem încotro o va lua Europa economică, vă propunem o vizită în trecutul ei. Ghid ne este Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean. (Redacţia)
Un proiect pentru relansare sau reformare?
Se știe cum s-a constituit și s-a ajuns la actuala arhitectură a Uniunii Europene. Drumul nu a fost ușor iar de la obiectivele și năzuințele inițiale din perioada imediat postebelică, constucția euopeană a trecut prin numeroase provocări și încercări.
Până în prezent a reușit să rămână ”în picioare” după expresia lui Winston Churchill, chiar dacă omul politic britanic este contestat astăzi pentru faptele sale de ieri, iar Marea Britanie a deschis procesul de divorț cu Europa comunitară.
Sunt slăbiciuni sau noi încercări? E dificil de stabilit, dar este aproape sigur că un nou suflu, o nouă sau o altă abordare europeană se cere, așa cum se cerea după destructurarea imperiilor la finele Primului Război Mondial sau după căderea sistemului comunist în anii 1990.
Mai pot fi invocate și alte exemple. Istoria este extrem de generoasă în acestă ordine de idei. Prezentul este inevitabil legat de trecut, iar trecutul rămâne prezentul trecutului. În și prin această paradigmă putem să introspectăm și ultimile evenimente de la reuniunea șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles.
Despre opiniile și opțiunile care au fost exprimate nu putem ști decât atât cât ni se transmite, oficial sau prin/pe ”surse” jurnalistice și rețele sociale. Dincolo de acestea sunt analizele analiștilor și comparațiilor comparatiștilor. O imagine tot ne putem face, iar ideea unei reforme mai profunde și mai trainice a structurilor europene prin relansarea economică după criza generată de coronavirus părea că se coagulează tot mai mult. Se părea că o să avem de-a face cu un New Deal acum european de inspirație keynesistă ca cel al președintelui american Franklin Delano Roosevelt din anii 1933-1938.
Desigur, un altfel de New Deal adaptat zilelor noastre, crizei actuale și Europei. Dar, deși s-a vorbit și de resetarea politicilor europene, sau de aggiornamento (ca să folosim o expresie la modă în anii risorgimentolui italian menit să asigure unitatea, libertatea și dezvoltarea Italiei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea) accentul s-a pus pe bani și pe proiecte generatoare de bani.
Desigur, fără bani nu se pot proiecta și implementa politici anticriză și politici reformatoare. Sunt mulți, sunt puțini, nu se știe niciodată. După cum nu se știe dacă vor ajunge și ce efecte o să producă în realitatea economică și socială.
Oricum, discuțiile au fost complicate și destul de îndelungate: 4 zile și 4 nopți. Să sperăm că nu a fost numai o reuniune de-a ”Mircea fă-te că muncești” sau că liderii europeni s-au întâlnit ”noaptea ca hoții”!!!
Dincolo de acestea, summitul rămâne în mentalul colectiv ca o nouă (altă) restartare europeană, în care se pune accentul pe resurse și proiecte.
Olanda et compania: cu și fără mască
S-a spus de și despre ”grupul frugalilor” care s-a opus vehement opțiunilor ”celor mari” la Bruxelles. Format din Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda, având în frunte Olanda, ”grupul frugalilor” a încercat și încearcă să-și impună viziunea și identitatea nord-europeană în competiția cu statele sudice, mediteraneene și central-europene, de fapt cu cele mai importante din punct de vedere economic.
Celelalte, mai puțin vocale și mai puțin dezvoltate, unde se plasează și România, sunt văzute ca țări emergente, cu competitivități relativ restrânse, dar de loc de neglijat și chiar periculoase într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat.
Atitudinea Olandei ni se explică prin însăși istoria ei. Așezată geografic într-o zonă de interferență și importanță geopolitică și geoeconomică, Olanda a cunoscut realizări și progrese din cele mai vechi timpuri. Vitregiile naturii i-au făcut pe oameni să smulgă mării un sfert din teritoriul care a și dat denumirea de Țările de Jos, adică a țărilor aflate la cea mai joasă altitudine din lume. Meșteșugurile, comerțul, intensa circulație monetară au condus la apariția primelor forme de organizare economică capitalistă modernă, la revoluția din 1566-1609 sau la ceea ce s-a numit ”focul ocrotit de ape” (Camil Mureșan). Puternică comercial și naval, Olanda a devenit încă din secolul al XVI-lea ”cărăușa mărilor”, și a început să-și formeze viitorul imperiu colonial. Au dat prin ”revoluția glorioasă” (1688) și primul rege ”constituțional” al Angliei, Wilhelm de Orania. Deținătorii și mânuitorii de capital au devenit bancherii Europei. Celebrul umanist Erasmus din Rotterdam, ”primul european conștient” (Ștefan Zweig) a fost olandez. Drumul modernității nu a fost ușor, iar apropierea de mare nu a fost numai benefică, ci și potrivnică. Statele vecine, Anglia, Franța, Spania, Germania și altele au râvnit la teritoriul ”țărilor de sub mare”, și uneori au și reușit să-l ocupe. Micuță și activă, mereu renăscută și longevivă asemenea păsării Phoenix, Olanda a reușit să-și spună cuvântul în istorie și prin istorie. După Al Doilea Război Mondial, Olanda a fost printre țările care au inițiat prima unificare economică regional-europeană, prin formarea împreună cu Belgia și Luxemburg a Uniunii Vamale a Beneluxului. Semnificativ este că tratatul a fost semnat la Londra, în 1944, când încă nu se terminase războiul. Au urmat alte momente care au condus la inițierea și implementarea construcției economice europene la care Olanda a fost parte. Prezența sa în instituțiile europene a fost și este proactivă, reactivă și uneori contestativă față de tot ceea ce înseamnă prezentul și viitorul european. Își revendică îndelungata istorie prin inventarea și reinventarea identităților trecute și prezente, inclusiv reactivarea denumirii Țările de Jos. În fapt, aceasta este o denumire medievală, care desemna entitatea statală care cuprindea, prin extensie sau restrângere, teritorii din Belgia, Olanda, Luxemburg, Nord-Estul Franței și Germaniei. Oficializarea denumirii era previzibilă de mult. În 1994, când a fost pentru prima dată la Bruxelles, pe frontispiciul ambasadei Olandei scria Le Pays Bas. În multe documente și lucrări se spunea de Țările de Jos și nu de Olanda, aceasta fiind socotită doar o provincie a acestora.
Țările de Jos și Uniunea Europeană
Reacția Țărilor de Jos la ultimul summit european se explică și prin noile realități și provocări europene și globale: Brexitul, criza sanitară, criza economică, relațiile cu piețele euro-americane și euro-asiatice.
De multă vreme, în diferite situații, Marea Britanie și Țările de Jos au avut aceiași voce, cel puțin în unele probleme comerciale, navale, piscicole. Să nu uităm că marile conexiuni economice se fac și prin porturile de la Marea Nordului, că multe instituții bancare au filiale în insulele britanice, sau mari companii au migrat datorită Brexitului pe coastele Țările de Jos.
În spațiul geoeconomic rămas liber, din și în această zonă geografică, după ”plecarea” Marii Britanii, Țările de Jos, prin extensiile sale economice, geostrategice și cultural-educaționale (au unul dintre cele mai performante sisteme educaționale) își pot reafirma pozițiile de mare jucător european și mondial. O cale poate fi și exprimarea unor opinii speciale/diferite cu ocazia unor reuniuni europene, iar ralierea unor țări din ”grupul frugalilor” nu este chiar întâmplătoare.
Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda au și ele istoria lor specială, de la apartenența la marile imperii, până la tragedii și neîmpliniri istorice (ocupația nazistă, presiunea bolșevică și decupaje teritoriale). Mai au complexul politic și diplomatic al celor ”mici”, care trebuie să asculte de cei ”mari”, de politici comunitare nu totdeauna flexibile și stimulative economic.
Contigentările agricole și piscicole pot fi relativ ușor de sesizat pentru țările cu deschidere la mare. Gândul ne duce inevitabil la ”Făuritorii păcii” de la 1919 sau 1945. O Uniunea Europeană a egalilor nu este chiar a egalilor, chiar dacă motoarele economice sunt stimulate de marile economii europene.
După reuniunea de la Bruxelles, rămân încă multe întrebări și dileme. Uniunea Europeană care a asigurat pacea și stabilitatea postbelică, care a asigurat prosperitatea și protecția pentru cei mai mulți din locuitorii săi, trebuie să se organizeze și să se reorganizeze pentru ceea ce înseamnă viitorul european. Deocamdată, statele se protejează de Covid 19 și la o zi, numai la o zi, de la încheierea summitului, ”protecționismul” declarativ, dar și faptic, se face simțit prin îngrădirile sanitare cu consecințe economice.
O să vedem dacă Noul Plan Marshall va fi la fel de eficient ca cel vechi. Condiționarea cu respectarea drepturilor și libertăților circumscrise Mecanismului de Cooperare și Verificare au generat reacția altor state cu identității și istorii la fel de speciale și atractive. Deocamdată ”aducerea la zi” sau acel aggiornamento se poate amâna!!!
Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean
foto credit: Marian Kamensky via CartoonStock – www.cartoonstock.com/
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Emil Boc, despre un tandem Lasconi președinte – Bolojan premier: Discutăm după alegerile parlamentare
Emil Boc, noul prim-vicepreşedinte interimar al PNL, a declarat marți că orice discuții referitoare la actul de guvernare, care să implice partidul din care face parte, vor avea loc după alegerile parlamentare de duminică, 1 Decembrie 2024, în funcție de rezultate.
După eșecul înregistrat de candidatul PNL, Nicolae Ciucă, în primul tur al alegerilor prezidențiale, conducerea partidului a fost schimbată. Președintele interimar, Ilie Bolojan, a anuțat luni că PNL o va susține necondiționat pe Elena Lasconi, candidatul USR, în turul doi al alegerilor preziențiale.
Emil Boc, despre un tandem Lasconi președinte – Bolojan premier: Discutăm după alegerile parlamentare
Aflat la București, primarul Emil Boc a făcut marți câteva precizări cu privire la vehiculatul tandem Elena Lasconi președinte – Ilie Bolojan prim-ministru, în cazul în care candidatul USR câștigă alegerile pentru funcția de președinte.
”Astăzi nu discutăm despre actul de guvernare, discutăm după alegerile parlamentare, în funcţie de voturile românilor. Evident că este ideal să ai o anumită consonanţă ideologică, să ai guvernări în care să-ţi vină partide care corespund aceluiaşi aspect ideologic, dar mai e mult până departe. PNL a spus aseară foarte clar şi răspicat: o susţine pe Elena Lasconi în turul doi necondiţionat, fără negociere, pentru că dimensiunea proeuropeană a PNL este în ADN, orientarea noastră euroatlantică este de ne-negociat cu nimeni. Din această perspectivă, noi o susţinem pe Elena Lasconi în turul doi”, a declarat Emil Boc, la sediul central al PNL, scrie Agerpres.
Boc: PNL a înțeles mesajul românilor
Emil Boc a mai spus că liberalii au înţeles mesajul transmis de români la primul tur al alegerilor prezidenţiale.
”Este un context cu totul şi cu totul special al acestor alegeri prezidenţiale. E uşor acum de căutat în trecut. E important de ascultat vocea românilor în momentul de faţă, iar ceea ce pot să vă spun ca membru PNL, ca membru în echipa de conducere, este că am înţeles acest mesaj şi că PNL merge pe această direcţie de a da românilor şansa de a alege să rămână acasă”, a declarat Boc.
Emil Boc a fost întrebat și dacă specialiştii PNL nu l-au ”intuit” pe Călin Georgescu. ”Dar dumneavoastră, mass-media, l-aţi intuit?”, a întrebat Boc la rândul lui.
ANM a emis prognoza pe următoarele 4 săptămâni. Temperaturile vor fi mai mici decât cele normale pentru această perioadă în întreaga țară.
Săptămâna 25.11.2024 – 02.12.2024
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sud-estice, dar și ușor mai ridicate, local, în cele centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.
Cum va fi VREMEA până la Crăciun. Temperaturi mai MICI decât cele specifice perioadei
Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile estice, sudice, sud-estice și local în centru și la munte, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.
Săptămâna 02.12.2024 – 09.12.2024
Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări.
Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice, nord-vestice și centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.
Săptămâna 09.12.2024 – 16.12.2024
Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.
Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 16.12.2024 – 23.12.2024
Mediile valorilor termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.
EVENIMENT
Femeie găsită moartă la Tureni. Polițiștii suspectează că e vorba de crimă: Prezenta urme de violență
Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, au deschis o anchetă după ce o femeie de 50 de ani a fost găsită moartă într-un imobil din Tureni.
Femeia fost găsită fără suflare marți dimineața, în jurul orei 9.50.
Femeie găsită moartă la Tureni. Polițiștii suspectează că e vorba de crimă: Prezenta urme de violență
Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Turda – Secția 9 Rurală au fost sesizați în această dimineață cu privire la găsirea unei femei decedate, în vârstă de 50 de ani, într-un imobil din comuna Tureni, sat Tureni.
”Din primele verificări, aceasta prezenta urme de violență pe corp”, au transmis reprezentanții IPJ Cluj.
Acum se fac cercetări pentru stabilirea circumstanțelor în care a survenit decesul.
Foto: Arhivă
Prof. univ. dr. psih. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a fost ales președinte al Alianței Europene EUTOPIA pentru o perioadă de doi ani, 2025-2026, la întâlnirea EUTOPIA de la Paris, din cadrul evenimentului EUTOPIA week (noiembrie 2024).
„Așa cum spuneam în urmă cu câteva săptămâni, sunt puține organizații pentru care sunt dispus să mai acord timp managerial suplimentar de acum încolo. EUTOPIA este una dintre aceste instituții, deoarece este fundamentală pentru dezvoltarea UBB în următorii ani. Le mulțumesc colegilor rectori pentru alegere – mai ales că noi nu avem un sistem de rotație, ci unul electiv – și rectorului Universității din Warwick pentru acceptarea poziției de vicepreședinte”, declară rectorul UBB, prof. univ. dr. psih. Daniel David.
Daniel David, rectorul UBB, ales PREȘEDINTE al Alianței Europene EUTOPIA
Alianța Europeană EUTOPIA este formată din 10 universități europene: (1) Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca/România); (2) Vrije Universiteit Brussel (Bruxelles/Belgia); (3) Ca’Foscari University of Venice (Veneția/Italia); (4) CY Cergy Paris Université (Paris/Franța); (5) University of Gothenburg (Goteborg/Suedia); (6) University of Ljubljana (Liubliana/Slovenia); (7) NOVA University Lisbon (Lisabona/Portugalia); (8) Pompeu Fabra University-Barcelona (Barcelona/Spania); (9) Technische Universität Dresden (Dresda/Germania) și (10) University of Warwick (Regatul Unit), incluzând și alte universități internaționale ca parteneri (ex. din Africa, Asia, Australia și SUA).