Connect with us

ECONOMIE

Europa economică: încotro? Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean ne arată direcţia

Publicat


„Istoria este emulul timpului, depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului”. Aşa spunea Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha. Ca să încercăm să vedem încotro o va lua Europa economică, vă propunem o vizită în trecutul ei. Ghid ne este Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean. (Redacţia)

Un proiect pentru relansare sau reformare?

Se știe cum s-a constituit și s-a ajuns la actuala arhitectură a Uniunii Europene. Drumul nu a fost ușor iar de la obiectivele și năzuințele inițiale din perioada imediat postebelică, constucția euopeană a trecut prin numeroase provocări și încercări.

Până în prezent a reușit să rămână ”în picioare” după expresia lui Winston Churchill, chiar dacă omul politic britanic este contestat astăzi pentru faptele sale de ieri, iar Marea Britanie a deschis procesul de divorț cu Europa comunitară.

Sunt slăbiciuni sau noi încercări? E dificil de stabilit, dar este aproape sigur că un nou suflu, o nouă sau o altă abordare europeană se cere, așa cum se cerea după destructurarea imperiilor la finele Primului Război Mondial sau după căderea sistemului comunist în anii 1990.

Mai pot fi invocate și alte exemple. Istoria este extrem de generoasă în acestă ordine de idei. Prezentul este inevitabil legat de trecut, iar trecutul rămâne prezentul trecutului. În și prin această paradigmă putem să introspectăm și ultimile evenimente de la reuniunea șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles.

Despre opiniile și opțiunile care au fost exprimate nu putem ști decât atât cât ni se transmite, oficial sau prin/pe ”surse” jurnalistice și rețele sociale. Dincolo de acestea sunt analizele analiștilor și comparațiilor comparatiștilor. O imagine tot ne putem face, iar ideea unei reforme mai profunde și mai trainice a structurilor europene prin relansarea economică după criza generată de coronavirus părea că se coagulează tot mai mult. Se părea că o să avem de-a face cu un New Deal  acum european de inspirație keynesistă ca cel al președintelui american Franklin Delano Roosevelt din anii 1933-1938.

Desigur, un altfel de  New Deal adaptat zilelor noastre, crizei actuale și Europei. Dar, deși s-a vorbit și de resetarea politicilor europene, sau de aggiornamento (ca să folosim o expresie la modă în anii risorgimentolui italian menit să asigure unitatea, libertatea și dezvoltarea Italiei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea) accentul s-a pus pe bani și pe proiecte generatoare de bani.

Desigur, fără bani nu se pot proiecta și implementa politici anticriză și politici reformatoare. Sunt mulți, sunt puțini, nu se știe niciodată. După cum nu se știe dacă vor ajunge și ce efecte o să producă în realitatea economică și socială.

Oricum, discuțiile au fost complicate și destul de îndelungate: 4 zile și 4 nopți. Să sperăm că nu a fost numai o reuniune de-a ”Mircea fă-te că muncești” sau că liderii europeni s-au întâlnit ”noaptea ca hoții”!!!

Dincolo de acestea, summitul rămâne în mentalul colectiv ca o nouă (altă) restartare europeană, în care se pune accentul pe resurse și proiecte.

Olanda et compania: cu și fără mască

S-a spus de și despre ”grupul frugalilor”  care s-a opus vehement opțiunilor ”celor mari” la Bruxelles. Format din Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda, având în frunte Olanda, ”grupul frugalilor” a încercat și încearcă să-și impună viziunea și identitatea nord-europeană în competiția cu statele sudice, mediteraneene și central-europene, de fapt cu cele mai  importante din punct de vedere  economic.

Celelalte, mai puțin vocale și mai puțin dezvoltate, unde se  plasează și România, sunt văzute ca țări emergente, cu competitivități relativ restrânse, dar de loc de neglijat și chiar periculoase într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat.

Atitudinea Olandei ni se explică prin însăși  istoria ei. Așezată geografic într-o zonă de interferență și importanță geopolitică și geoeconomică, Olanda a cunoscut realizări și progrese din cele mai vechi timpuri. Vitregiile naturii i-au făcut pe oameni să smulgă mării un sfert din teritoriul care a și dat denumirea de Țările de Jos, adică a țărilor aflate la cea mai joasă altitudine din lume. Meșteșugurile, comerțul, intensa circulație monetară au condus la apariția primelor forme de organizare economică capitalistă modernă, la revoluția din 1566-1609 sau la ceea ce s-a numit ”focul ocrotit de ape” (Camil Mureșan). Puternică comercial și naval, Olanda a devenit încă din secolul al XVI-lea ”cărăușa mărilor”, și a început să-și formeze viitorul imperiu colonial. Au dat prin ”revoluția glorioasă” (1688) și primul rege ”constituțional” al Angliei, Wilhelm de Orania. Deținătorii și mânuitorii de capital  au devenit bancherii Europei. Celebrul umanist Erasmus din Rotterdam, ”primul european conștient” (Ștefan Zweig) a fost olandez. Drumul modernității nu a fost ușor, iar apropierea de mare nu a fost numai benefică, ci și potrivnică. Statele vecine, Anglia, Franța, Spania, Germania și altele au râvnit la teritoriul ”țărilor de sub mare”, și uneori au și reușit să-l ocupe. Micuță și activă, mereu renăscută și longevivă asemenea păsării Phoenix, Olanda a reușit să-și spună cuvântul în istorie și prin istorie. După Al Doilea Război Mondial, Olanda a fost printre țările care au inițiat prima unificare economică regional-europeană, prin formarea împreună cu Belgia și Luxemburg a Uniunii Vamale a Beneluxului. Semnificativ este că tratatul a fost semnat la Londra, în 1944, când încă nu se terminase războiul. Au urmat alte momente care au condus la inițierea și implementarea construcției economice europene la care Olanda  a fost parte. Prezența sa în instituțiile europene a fost și este proactivă,  reactivă și uneori contestativă față de tot ceea ce înseamnă prezentul și viitorul european. Își revendică îndelungata istorie prin inventarea și reinventarea identităților trecute și prezente, inclusiv reactivarea denumirii Țările de Jos. În fapt, aceasta este o denumire medievală, care desemna entitatea statală care cuprindea, prin extensie sau restrângere,  teritorii din Belgia, Olanda, Luxemburg, Nord-Estul Franței și Germaniei.  Oficializarea denumirii era previzibilă de mult. În 1994, când a fost pentru prima dată la Bruxelles, pe frontispiciul ambasadei Olandei scria Le Pays Bas. În multe documente și lucrări se spunea de Țările de Jos și nu de Olanda, aceasta fiind socotită doar o provincie a acestora.

Țările de Jos și Uniunea Europeană

Reacția Țărilor de Jos la ultimul summit european se explică și prin noile realități și provocări europene și globale: Brexitul, criza sanitară, criza economică, relațiile cu piețele euro-americane și euro-asiatice.

De multă vreme, în diferite situații, Marea Britanie și Țările de Jos au avut aceiași voce, cel puțin în unele probleme comerciale, navale, piscicole. Să nu uităm că marile conexiuni economice se fac și prin porturile de la Marea Nordului, că multe instituții bancare au filiale în insulele britanice, sau mari companii au migrat datorită Brexitului pe coastele Țările de Jos.

În spațiul geoeconomic rămas liber, din și în această zonă geografică, după ”plecarea” Marii Britanii, Țările de Jos, prin extensiile sale economice, geostrategice și cultural-educaționale (au unul dintre cele mai performante sisteme educaționale) își pot reafirma pozițiile de mare jucător european și mondial. O cale poate fi și exprimarea unor opinii speciale/diferite cu ocazia unor reuniuni europene, iar ralierea unor țări din ”grupul frugalilor” nu este chiar întâmplătoare.

Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda au și ele istoria lor specială, de la apartenența la marile imperii, până la tragedii și neîmpliniri istorice (ocupația nazistă, presiunea bolșevică și decupaje teritoriale). Mai au complexul politic și diplomatic al celor ”mici”, care trebuie să asculte de cei ”mari”, de politici comunitare nu totdeauna flexibile și stimulative economic.

Contigentările agricole și piscicole pot fi relativ ușor de sesizat pentru țările cu deschidere la mare. Gândul ne duce inevitabil la ”Făuritorii păcii” de la 1919 sau 1945.  O Uniunea Europeană a egalilor nu este chiar a egalilor, chiar dacă motoarele economice sunt stimulate de marile economii europene.

După reuniunea de la Bruxelles, rămân încă multe întrebări și dileme. Uniunea Europeană care a asigurat pacea și stabilitatea postbelică, care a asigurat prosperitatea și protecția pentru cei mai mulți din locuitorii săi, trebuie să se organizeze și să se reorganizeze pentru ceea ce înseamnă viitorul european. Deocamdată,  statele se protejează de Covid 19 și la o zi, numai la o zi, de la încheierea summitului, ”protecționismul” declarativ, dar și faptic, se face simțit prin îngrădirile sanitare cu consecințe economice.

O să vedem dacă Noul Plan Marshall va fi la fel de eficient ca cel vechi. Condiționarea cu respectarea drepturilor și libertăților circumscrise Mecanismului de Cooperare și Verificare au generat reacția altor state cu identității și istorii la fel de speciale și atractive. Deocamdată ”aducerea la zi” sau acel aggiornamento se poate amâna!!!

Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean

foto credit:  Marian Kamensky via CartoonStock – www.cartoonstock.com/



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CLUJ24 TV

EXCLUSIV VIDEO. Mircea Miclea: Era un cântec, Las-o, bă, că merge așa, ne-am obișnuit cu ea. Ăsta ar trebui să fie imn naţional!

Publicat

miclea

Un dialog cu un om liber – așa se poate caracteriza podcastul Contraste de pe Cluj24 cu profesorul Mircea Miclea. Un om liber, fără inhibiții inutile față de politicieni sau mediul academic. Fostul ministru al Educației se ferește de prea multe apariții în spațiul public și a mărturisit, înainte de înregistrare, că nu îl interesează decât părerile studenților și pacienților săi.

A ieșit un dialog captivant, fără lamentații și fără sfaturi miraculoase despre sistemul de educație, clasa politica, așa numita elită extractivă, cum îi place profesorului să spună, și despre agresiunea tehnologiei.

Partidele nu au elite

Mircea Miclea în dialog cu Florin Danciu

”Noi nu avem niciun fel de elite în partidele care există în momentul de față. Adică partidele nu au elite. Nu au elite rezolutive.”

”De fiecare dată când eu ca șef de partid, dumneavoastră ca șef de partid, ieșiți pe la televizor, pe o problemă anume, spuneți, iată sunt oamenii pe care eu i-am adus care au soluții la problemele relevante. A făcut cineva așa ceva?”

”Cine a împiedicat vreun partid ca să înceapă să facă recrutarea de personal de specialitate?”

”Dar în ultimii ani, cel puțin, pe vremea lui Ceaușescu, șefii de promoție, meseriașii foarte buni, inginerii foarte buni, erau aproape presați ca să intre în partid, da?”

”Dacă sistemul evaluează numai română și numai matematică, eu învăț numai română și numai matematică. Hai să facem o evaluare interdisciplinară, ce era scris acolo în lege, și nu să facem o evaluare doar pe două discipline.”

”Credeți că rectorii au fost de acord ca să tai un an de la nivel de licență?

Și atunci a fost o luptă, vreau să zic, cu sânge pe pereți. Adică atunci s-a făcut legea. Știți cum? Printr-o hotărâre de guvern dată noaptea. În care am scris că dacă nu acceptă să se treacă la sistemul Bologna eu, ca ministru, nu voi semna contractul pentru finanțarea universităților!”

Interesele proprii ale universităților

”Uitați-vă la ce capacitate are de a rezolva problemele comunității are UBB-ul, da? Prost! Foarte prost le rezolvă.”

”Universitățile sunt self-serving, adică se gândesc mai degrabă la interesele proprii decât la interesele comunității.

Dacă ai putere mai mare, tu ai un curs mai mare și ai mai mulți asistenți. Dacă ai o putere și mai mare, transformi cursul respectiv într-o secție. Dacă ai o putere și mai mare, faci o facultate care se numește, știm noi cum, putem să dăm și nume. Ok? Asta înseamnă self-serving”

”Ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.

Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar.”

Timp în lumea digitală

”E incredibil cât de mult timp se petrece pe digital, pe lumile astea digitale. Variază între șapte ore și douăsprezece ore pe zi. Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale!”

”În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixiruri. În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixiruri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.”

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Traficant de droguri străin, prins în flagrant la Cluj. Vindea cocaină adusă din Italia

Publicat

Un bărbat străin a fost prins în flagrant de procurorii DIICOT în timp ce încerca să vândă cocaină adusă din Italia pe raza municipiului Cluj-Napoca. Cum opera traficantul?

Un bărbat, cetățean străin, a fost prins în flagrant de procurorii DIICOT în timp ce vindea cocaină în Cluj-Napoca. Inculpatul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

„La data de 25.07.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara au dispus reținerea unui inculpat (cetățean străin), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de introducere în țară de droguri de mare risc și trafic de droguri de mare risc în formă continuată”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

Prins în flagrant în timp ce vindea cocaină la Cluj

Bărbatul a fost prins în flagrant de procurori în timp ce vindea 100 de grame de cocaină pentru suma de 6.500 de euro. Drogurile erau cumpărate din Italia și introduse în țară printr-o firmă de curierat din Botoșani.

„Măsura a fost luată după ce, în aceeași zi,  acesta a fost prins in flagrant pe raza municipiului Cluj Napoca, în timp ce comercializa cantitatea de 100 grame cocaină, pentru suma de 6.500 de euro.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că, inculpatul a procurat drogul de mare risc din Italia și l-a introdus în țară prin intermediul unei firme de curierat. Geanta în care se afla ascunsă cocaina a fost ridicată de acesta de la un punct de lucru al societății de transport situat în municipiul Botoșani”, arată procurorii DIICOT.

Bărbatul a vândut cocaină în mai multe rânduri și în anul 2023.

„Materialul probator administrat în cauză a  mai relevat că pe parcursul anului 2023, acesta a vândut în mai multe rânduri cocaină cu suma de 45 euro pentru un gram”, se mai arată în comunicat.

Arestat preventiv pentru 30 de zile

În urma perchezițiilor la cazarea inculatului din județul Cluj, procurorii au ridicat 43 de grame de cocaină și mai multe obiecte folosite pentru manipularea substanței.

Vineri, un judecător din cadrul Tribunalului Hunedoara a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 30 de zile.

„Astăzi, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Hunedoara a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.(…)

Precizăm faptul că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de Procedură Penală precum și de prezumția de nevinovăție”, mai transmite instituția.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

FOTO. Primarul Emil Boc, numit la Paris în board-ul Convenției globale a primarilor pentru climă și energie (GCoM)

Publicat

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a fost numit, la Paris, membru în cadrul board-ului organizației Global Covenant of Mayors for Climate & Energy (GCoM).

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost inclus joi, 25 iulie 2024, la Paris, în Consiliul Convenției globale a primarilor pentru climă și energie (GCoM).

„Este o onoare să fiu numit în Consiliului de Administrație al Pactului Global al Primarilor pentru Climă și Energie. Sunt încrezător în eforturile Consiliului și onorat să lucrez cu acest grup ambițios de lideri locali pentru a promova la nivel local, național și global obiectivele comunităților noastre și viziunea pentru un viitor mai sustenabil și mai rezilient”, a declarat Emil Boc.

Cea mai mare alianță globală a primarilor pentru climă

Convenția globală a primarilor pentru climă și energie (GCoM) este cea mai mare alianță globală a primarilor pentru climă – reprezentând peste 13.000 de orașe și administrații locale și 1,2 miliarde de oameni.

Ca membru al board-ului, primarul Emil Boc va lucra alături de copreședinții Michael R. Bloomberg, trimis special al ONU pentru ambiția și soluțiile climatice, fondator al Bloomberg Philanthropies și Bloomberg LP, Maroš Šefčovič, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Green Deal european, relații interinstituționale și previziune şi alți reprezentanți ai administrațiilor locale.

Primarii vor ajuta guvernele să atingă ambițiile Acordului de la Paris

Împreună, aceștia vor spori ambiția globală în materie de climă prin promovarea și sprijinirea acțiunilor locale în domeniul climei. Reprezentând Asia de Sud și Uniunea Europeană și Europa de Vest, primarii își vor reprezenta regiunile pe scena mondială, catalizând acțiunile climatice ale orașelor pentru a ajuta guvernele naționale să îndeplinească cele mai înalte ambiții ale Acordului de la Paris.

Alături de primarul Emil Boc, în boardul GCoM a fost numită și doamna Pratibhaben Jain.

„Primarii susțin soluții locale unice la provocările globale”

„Primarii Jain și Boc sunt hotărâți să abordeze criza climatică cu soluții inovatoare și bazate pe date. Conducerea lor în cadrul consiliului va ajuta orașele să-și accelereze progresele în reducerea emisiilor, îmbunătățirea sănătății publice și salvarea mai multor vieți”, a declarat Michael R. Bloomberg, trimisul special al Secretarului General al ONU pentru ambiție și soluții climatice și fondator al Bloomberg Philanthropies.

„Peste tot în lume, primarii susțin soluții locale unice la provocările globale”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru European Green Deal, relații interinstituționale și prospectivă. „Suntem încântați să le urăm bun venit primarilor Jain și Boc în acest grup dinamic de lideri locali ai climei pentru a continua mobilizarea eforturilor de transformare în regiunile lor și nu numai.”

În contextul prezenței la Paris, primarul Emil Boc – împreună cu ceilalți membri ai board-lui – au fost invitati de către primarul Parisului, Ann Hidalgo, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris.

Clujul vrea să devină neutru până în 2030

Al doilea oraș ca mărime din România, Cluj-Napoca este unul dintre cele 112 orașe din UE care își propun să atingă neutralitatea climatică în 2030, ca parte a misiunii UE privind neutralitatea climatică și orașele inteligente. Sub conducerea primarului Boc, Clujul a stabilit obiective climatice ambițioase. În timpul mandatului său de primar, din 2004 până în 2008 și din 2012 până în prezent, Boc a pus accentul pe integrarea unor acțiuni climatice solide în planificarea urbană pentru a promova reziliența la schimbările climatice, decarbonizarea și accesul echitabil la energie.

GCoM este cea mai mare alianță globală a orașelor în domeniul schimbărilor climatice, reunind o coaliție globală de peste 13 000 de orașe și administrații locale și peste 100 de parteneri de sprijin.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Studii de fezabilitate pentru linia de mare viteză Budapesta-Cluj-București. Ciolacu: „Un proiect fanion la nivel bilateral”

Publicat

De

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri că a convenit cu omologul său ungar, Viktor Orban, începerea studiilor de fezabilitate pentru legătura feroviară de mare viteză Budapesta-București. Linia de cale ferată ar urma să traverseze și Clujul.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut vineri o întâlnire cu premierul ungar, Viktor Orban, în urma căreia anunță că cele două guverne au convenit să înceapă studiile de fezabilitate pentru realizarea legăturii feroviare de mare viteză Budapesta – București. Linia de cale ferată ar urma să traverseze și Clujul.

Ciolacu: „Începem studiile de fezabilitate”

Proiectul, catalogat de Marcel Ciolacu drept un „proiect fanion”, este unul strategic și de interes regional, cu impact asupra transportului feroviar în Europa Centrală.

„Am avut astăzi o discuție pragmatică cu Prim-Ministrul Ungariei, domnul Viktor Orban, pe subiectele de interes comun ale cooperării noastre bilaterale. (…)

I-am transmis premierului Orban că dorim să lucrăm împreună pentru consolidarea unei agende bilaterale pozitive, în beneficiul cetățenilor noștri, indiferent de etnie.  Totodată, am convenit să începem studiile de fezabilitate privind realizarea unui proiect fanion la nivel bilateral – legătura feroviară de mare viteză Budapesta–București, un proiect strategic, de interes regional, cu impact la nivelul rețelelor feroviare din regiunea Europei Centrale”, a arătat Marcel Ciolacu.

De asemenea, în cadrul întâlnirii de vineri, șefii executivului român și al celui maghiar au discutat despre aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre.

Clujul, conectat prin linie de mare viteză la Budapesta

Realizarea unei căi ferate de mare viteză care să lege Budapesta de Cluj și de București este vehiculată în spațiul public de ani buni, însă fără mari progrese concrete.

Amintim că, primăvara aceasta, Adina Vălean, la acea vreme comisar european pentru transporturi, arăta că linia de tren de mare viteză București-Budapesta încă prezintă interes crescut din partea guvernului ungar, în special în ceea ce privește tronsonul până la Cluj-Napoca.

Ea arăta că intenția de a asigura o linie de tren de mare viteză pe o distanță neîntreruptă între Budapesta, Cluj-Napoca și mai departe până la București nu este însă abandonată, ci se află în curs de realizare, pe diverse porțiuni de pe traseul București-Oradea, în diverse stadii de execuție.

Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să lege rețeaua națională feroviară de cea central și vest-europeană, Ministerul Transporturilor prezenta în primăvara anului 2022 două variante. Primul traseu este prin Pitești,  Sibiu, Cluj și Oradea cu o lungime de 590 km, în timp ce al doilea este un traseu hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru viteza de 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad prin CEF și POIM sau Cluj – Episcopia Bihor prin PNRR) combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h.

De la Cluj la Budapesta, în trei ore și jumătate

Ministrul ungar al Construcțiilor și Transporturilor, János Lázár, a anunțat, cu ocazia unei vizite la Cluj-Napoca de anul trecut, că autoritățile de la Budapesta intenționează să inițieze negocieri cu Guvernul României pentru construirea unei căi ferate de mare viteză între Budapesta și Cluj-Napoca. Lázár a subliniat că această investiție ar contribui semnificativ la îmbunătățirea cooperării bilaterale între Ungaria și România. Conform ministrului, călătoria dintre Budapesta și Cluj-Napoca ar putea fi redusă la doar trei ore și jumătate cu un tren de mare viteză.

Referindu-se la o linie de mare viteză/viteză sporită, București-Budapesta, Comisia Europeană avansase în 2021 termenul de finalizare 2040.

În prezent, România deține în continuare una dintre cele mai ineficiente rețele feroviare din Europa, având trenuri de călători cu o viteză medie de deplasare de doar 45 km/h în anul 2022.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax