EVENIMENT
ETA. Românii care călătoresc în UK au nevoie de o AUTORIZAȚIE electronică, începând cu 2 APRILIE. Cât costă

Românii care călătoresc în UK, ca de altfel toți cetățenii Uniunii Europene, vor fi obligați, începând de miercuri, 2 aprilie 2025, să dețină o Autorizație Electronică de Călătorie – Electronic Travel Authorisation (ETA).
Această autorizație, fără de care românii nu mai pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK), se eliberează online contra-cost.
Românii care călătoresc în UK au nevoie de o AUTORIZAȚIE electronică, începând cu 2 APRILIE
ETA este necesară pentru călătoriile în UK anunță Ministerul de Externe român care, au arătat că deja au fost semnalate cazuri în care autoritățile din Insula Tortola, care face parte din Insulele Virgine Britanice au refuzat recent intrarea turiștilor români, asta deși aceștia întruneau condițiile de intrare în calitate de turist, iar ETA este necesară doar din data de 2 aprilie.
De aceea este necesar ca românii să dețină Autorizația Electronică de Călătorie – Electronic Travel Authorisation (ETA), care poate fi achiziținată deja.
ETA reprezintă o autorizație prealabilă de călătorie în UK, pentru anumite categorii de persoane care nu sunt supuse obligativității deținerii vizei. Atenție! Deținerea ETA nu garantează intrarea în UK, posesorul ETA trebuind să obțină din partea autorităților britanice, la frontieră, permisiunea de intrarea în UK.
Exepții de la obligativitatea obținerii ETA
Cu anumite excepții, toți cetățenii europeni, inclusiv cetățenii români care urmează să călătorească în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK), începând cu data de 2 aprilie 2025, trebuie să dețină o Autorizație Electronică de Călătorie – Electronic Travel Authorisation (ETA), arată reprezentanții MAE.
Cetățenii români care se înscriu într-una dintre categoriile de mai jos NU au nevoie de ETA pentru a intra în UK:
- pe lângă cetățenia română, dețin și cetățenia britanică sau irlandeză și călătoresc în baza pașapoartelor emise de aceste state.
- au statut de rezident settled sau pre-settled prin schema EU Settlement Scheme; ATENȚIE – Este foarte important, dacă v-ați schimbat recent pașaportul, să vă actualizați documentul asociat statutului de rezident în UK. Pentru a fi exceptat de la obținerea ETA trebuie să călătoriți cu pașaportul care este înregistrat în EU Settlement Scheme/contul UKVI. În caz contrar, chiar dacă aveți statut de rezident în UK, veți avea nevoie de ETA.
- dețin o viză pentru UK (de studii, de muncă etc.); ATENȚIE –Transportatorii români care operează pe cale rutieră în UK trebuie să se asigure că șoferii autovehiculelor (care nu au statut de rezident sau viză de muncă) dețin ETA înainte de a intra în UK.
- Cetățenii români care au viză de student, viză de muncă în UK sau alt tip de viză NU au nevoie de ETA.
- diplomații acreditați în UK (posesori de vinietă în pașaport).
Informații furnizate de autoritățile britanice cu privire la ETA, inclusiv link-uri pentru descărcarea aplicației menționate anterior sunt disponibile AICI.
Cum se poate obține ETA?
Cea mai rapidă modalitate de obținere a ETA este prin utilizarea unei aplicații online, care poate fi descărcată din App Store (pentru aparate IPhone) sau Google Play (pentru telefoane care utilizează sistemul Android). Autoritățile române îi sfătuiesc pe cei care călătoresc în UK să folosească aplicația oficială – la secțiunea ”Apply for an ETA”pentru că alte aplicații pot solicita taxe mult mai mari.
Atenție! Aplicați cu cel puțin 3 zile înainte de călătorie
La completarea cererii se introduc informațiile personale, detaliile/copia pașaportului și o fotografie a persoanei care călătoreste. La finalul cererii trebuie plătită taxa aferentă. Odată transmisă, aceasta nu mai poate fi retrasă sau modificată. Confirmarea obținerii ETA se trimite prin e-mail. Procesul poate fi realizat de pe dispozitive cu acces la internet, anunță MAE român.
Solicitanții vor primi o confirmare de primire automată atunci când utilizează aplicația UK ETA, însă pentru primirea autorizației propriu-zise, autoritățile britanice sfătuiesc pasagerii să aplice cu aproximativ 3 zile lucrătoare anterior datei călătoriei, ținând cont că pot exista și cazuri complexe, care necesită o examinare mai detaliată.
ETA. Cât costă și cât timp este valabilă
ETA costă 10 lire pentru toate categoriile de vârstă, deci și pentru minori, iar din data de 9 aprilie 2025, taxa va fi mărită la 16 lire. Aceasta se va achita la momentul aplicării și nu se va restitui în caz de refuz.
Autorizația electronică va avea valabilitate 2 ani, putând fi folosită pentru călătorii multiple în UK pe toată această perioadă, dacă titularul călătorește cu documentul de călătorie în baza căruia a făcut aplicația. În eventualitatea expirării acestuia în intervalul de 2 ani, solicitarea de obținere a ETA va trebui refăcută, în baza noului pașaport eliberat.
ETA nu reprezintă o viză de ședere, studii sau muncă în UK
Deținerea ETA se va verifica pentru fiecare persoană în parte de către companiile aeriene care operează zboruri spre destinații din UK. ETA nu reprezintă o viză de ședere, studii sau muncă în UK. În funcție de activitatea pe care intenționați să o desfășurați în Regatul Unit, este posibil să aveti nevoie de un tip de viză. Puteți să verificați acest aspect AICI.
Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii statelor membre UE, respectiv cetățenii români, trebuie să solicite viză de muncă pentru a putea lucra în UK. Cererile de viză se depun online. Informații detaliate privind regimul de vize, inclusiv cerințele pentru lucrători, AICI.
De la aceeași dată, intrarea/tranzitul cetățenilor români, nerezidenți în UK, este posibilă doar în baza pașaportului (simplu electronic sau simplu temporar) valabil pe toata perioada șederii pe teritoriul acestui stat. Cu titlu de excepție, până la data de 31 decembrie 2025, pot călători în baza cărții naționale de identitate (cu condiția ca aceasta să fie înregistrată ca document de călătorie în contul personal UKVI) persoanele care dețin un drept de ședere în Regat (presettled sau settled), un permis de ședere pentru membri de familie sau un permis pentru lucrătorii frontalier. În cazul în care doriți să studiați în UK, este necesar să obțineți în prealabil o viză de studiu.
Călătoriile în alte teritorii britanice
Nu este necesară viza de intrare în scop turistic pentru cetățenii români care călătoresc în teritoriile britanice de peste mări, cum ar fi Anguilla, Cayman, Insulele Virgine Britanice Faukland Islands, Montserrat, Turks and Caicos, Pitcairn Islands sau Gibraltar. Perioadele de ședere fără viză de turist pot varia. Conform informațiilor disponibile pe pagina web a autorităților Poliției de Frontieră din Gibraltar, intrarea cetățenilor români în Gibraltar este permisă atât în baza pașaportului, cât și în baza cărții de identitate românești, aflate în termen de valabilitate.
Cetățenii români nu au nevoie de viză pentru a vizita Insulele Virgine Britanice, însă, recent, au fost semnalate cazuri în care autoritățile locale au refuzat intrarea turiștilor români în Insula Tortola, deși aceștia întruneau condițiile de intrare în calitate de turist. Până la remedierea situației, se recomandă turiștilor români să aibă în vedere acest risc în cazul deciziei de a se deplasa în Insula Tortola/Insulele Virgine Britanice.
Începând cu 1 ianuarie 2025, toate persoanele care doresc să călătorească în Insulele Virgine Britanice vor trebui să completeze online un formular de îmbarcare (Embarkation/Disembarkation ED card). Aplicațiile pot fi făcute cu până la 72 de ore înainte de sosire. Aplicația poate fi realizată AICI, iar mai multe informații se regăsesc AICI .
Foto: pixabay.com
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


În contextul Sărbătorilor Pascale, Primăria Cluj-Napoca își va suspenda temporar programul de lucru cu publicul, cu excepția Compartimentului Decese, care va funcționa după un orar special în perioada 18-21 aprilie 2025.
În perioada 18.04.2025-21.04.2025, Primăria Cluj-Napoca va avea program de relații cu publicul doar prin intermediul Compartimentului Decese.
Acesta va funcționa astfel:
- vineri, 18.04.2025 – în intervalul 08.30-12.30;
- sâmbătă, 19.04.2025 – în intervalul 08.30-13.30;
- duminică, 20.04.2025 – va fi închis;
- luni, 21.04.2025- în intervalul 08.30-12.30.
Primăria Cluj-Napoca va relua programul normal de lucru cu publicul de marți, 22.04.2025.
CULTURA
Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce. Semnificații, tradiții și obiceiuri

Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Ea marchează ziua în care Hristos a fost răstignit pe cruce.
În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi de post sever, în care credincioșii se roagă și meditează asupra suferinței și morții lui Isus Hristos pentru mântuirea oamenilor, scrie Alba24.
Zi de post negru pentru credincioși
Vinerea Mare este o zi de post strict în care credincioșii nu mănâncă nimic până la Vecernia Mare sau Pavecernița din seara acelei zile.
Unele persoane aleg să nu consume deloc apă sau alimente până la momentul slujbei. Credincioșii ortodocși petrec Vinerea Mare în post și rugăciune, meditând asupra sacrificiului lui Hristos și semnificației acestuia pentru mântuirea lumii.
Vinerea Mare este o zi de adâncă solemnitate, în care credincioșii reflectă asupra semnificației Crucii și a suferinței lui Hristos. Ea este văzută ca o zi de doliu și tăcere, în pregătire pentru bucuria învierii din ziua de Paște.
Obiceiuri și tradiții de Vinerea Mare
În Vinerea Mare nu se lucrează şi nu se fac nici copturi pascale. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile, potrivit Basilica.
Vinerea Mare este marcată prin slujbe speciale desfășurate în biserică, care reflectă suferința și moartea lui Hristos. Una dintre cele mai importante slujbe este Denia Prohodului Domnului, care are loc în seara de Vinerea Mare. Această slujbă este o ceremonie solemnă de plângere a morții lui Hristos.
Vopsirea ouălor pentru Paște
Unele comunități organizează procesiuni religioase sau reprezentări ale Patimilor. În unele locuri, se practică obiceiuri populare specifice acestei zile, cum ar fi vopsirea ouălor roșii pentru Paște.
În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.
Scoaterea Sfântului Epitaf
Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.
Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat.
Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.
Înconjurul bisericii cu Sfântul Epitaf
Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).
Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.
După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.
După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.
EVENIMENT
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB

Tehnica de colectare a datelor poate influența puternic rezultatele sondajelor de opinie, arată o analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Publicată pe blogul său Doar un grafic să-ți mai spun, analiza evidențiază modul în care metodologia sondajului – mai exact diferența dintre tehnica CATI (telefonică) și cea online – afectează estimările privind intențiile de vot pentru diverși candidați.
„Scopul acestei analize este de a vedea dacă tehnica de sondaj (modalitatea de colectare a datelor) are un impact asupra estimărilor obținute. Pentru că un Institut folosește de obicei o singură tehnică, e dificil de atribuit sursa diferențelor unuia dintre cele două tipuri de efecte. Simplu spus, cu datele existente, nu putem estima cu certitudine care este cauza diferențelor dintre estimările observate ale intențiilor de vot: institutul, tehnica de sondaj sau, mai probabil, o combinație a acestora”, arată sociologul.
CATI vs. online, mai mult decât o chestiune tehnică
Mircea Comșa subliniază că diferențele dintre sondaje nu pot fi explicate doar prin tehnica de colectare a datelor (CATI sau online), ci pot fi influențate și de numeroși alți factori metodologici, precum perioada sondajului, populația țintă sau modul de formulare a întrebărilor. În lipsa unor informații detaliate despre cum au fost realizate sondajele, concluziile trebuie tratate ca fiind orientative.
„Pentru că informațiile despre modul în care au fost produse estimările din sondajele publice sunt limitate, efectul acestor cauze nu poate fi controlat. În aceste condiții există riscul să «descoperim» că principala cauză a diferențelor dintre estimările produse de sondaje are legătură cu modalitatea în care au fost colectate datele (CATI, online), în timp ce cauzele reale pot fi mai degrabă altele. O altă limită este dată de premisa de la care plecăm atunci când lucrăm cu aceste estimări: «nu s-a umblat la date», adică institutele nu au distorsionat sau modificat intenționat estimările. În concluzie, estimările prezentate aici sunt mai degrabă orientative”, a mai arătat profesorul.
Sociologul precizează că toate sondajele publice din acest an au fost realizate fie telefonic (CATI), fie online, fiecare având metode specifice de recrutare a respondenților. În analiza sa, Comșa compară doar aceste două tehnici, întrucât alte informații metodologice detaliate lipsesc în majoritatea cazurilor.
Cine este supraestimat și cine e avantajat în funcție de tehnică
Sociologul a folosit o regresie logistică multivariată pentru a analiza influența tehnicii de colectare a datelor asupra rezultatelor sondajelor, controlând pentru data aplicării și institutul care a realizat sondajul. Diferențele dintre estimările CATI și cele online sunt exprimate în puncte procentuale, indicând dacă o metodă tinde să supraestimeze sau să subestimeze intenția de vot pentru anumiți candidați.
„Concluzii: Sondajele online au produs estimări mult mai mari în cazul lui Nicușor Dan (+7 puncte procentuale) și, oarecum surprinzător, mai mari în cazul lui Crin Antonescu (5 pp; mă așteptam ca scorul acestui candidat să fie ceva mai mare în sondajele CATI). Sondajele telefonice (CATI) produc estimări mult mai mari în cazul lui Victor Ponta (9 pp, probabil o supra-estimare) și puțin mai mari în cazul candidaților George Simion (2 pp) și Elena Lasconi (3 pp)”.
Cum ajustăm scorurile în funcție de metoda de sondare
Analiza arată cum pot fi interpretate estimările din sondaje în funcție de metoda folosită: dacă știm cu ce tehnică a fost realizat sondajul (CATI sau online), putem ajusta scorurile candidaților adăugând sau scăzând diferențele medii identificate între metode. Alternativ, putem face media celor două estimări pentru a obține o valoare mai apropiată de realitate, presupunând că avem încredere egală în ambele metode.
„Cum pot fi folosite aceste estimări? Atunci când vedem o estimare a intenției de vot pentru un anumit candidat, aflăm care a fost modalitatea de colectare a datelor și, funcție de situație, scădem sau adunăm din acea estimare numărul de puncte procentuale indicat în grafic. Obținem astfel estimarea intenției de vot care s-ar fi obținut dacă sondajul ar fi fost realizat prin cealaltă tehnică. Dacă dorim să ținem cont de ambele tehnici, facem media celor două estimări (alternativ scădem/ adunăm jumătate din numărul de puncte procentuale indicat în grafic).
De exemplu, dacă într-un sondaj telefonic (CATI) candidatul Victor Ponta are o estimare a intenției de vot de 20%, într-un sondaj online, celelalte condiții fiind similare, are probabil aproximativ 11% (20% – 9%). Calculând media simplă dintre 20% și 11% obținem 15.5%, estimare care în general are șanse mai mari să fie mai apropiată de realitate (alternativ, scădem 5.5% din 20%). Desigur, aceste calcule corespund situației în care nivelul de încredere în cele două tehnici de sondare este aproximativ același”, mai explică sociologul.
Compararea corectă a două sondaje realizate diferit
Pentru a compara corect două sondaje făcute în condiții similare, dar cu metode diferite (CATI vs. online), trebuie ajustate estimările cu diferențele medii identificate între metode. Astfel, dacă un candidat are scoruri diferite în cele două sondaje, dar diferența corespunde efectului de metodă observat, estimările pot fi considerate comparabile.
„În aceeași logică, dacă dorim să comparăm estimările din două sondaje realizate în aproximativ aceleași condiții, cu excepția tehnicii de colectare a datelor, adunăm / scădem punctele procentuale din grafic la estimările realizate de unul dintre sondaje. De exemplu, să presupunem că Crin Antonescu a obținut într-un sondaj CATI o intenție de vot de 20%, iar într-un sondaj online 25%. Pentru că acest candidat obține în sondajele online cu aproximativ 5 pp mai mult decât în cele CATI, putem concluziona că cele două estimări sunt relativ similare. Desigur, putem evalua care tehnică a produs estimările cele mai corecte doar după aflarea rezultatelor oficiale”, a conchis Mircea Comșa.

Cea de-a XII-a ediție a Colectei Naționale de Alimente, desfășurată între 4–6 aprilie în peste 1.000 de magazine din toată țara, a adus un nou record de solidaritate. Datorită generozității oamenilor cu inimă mare, au fost colectate peste 704 tone de alimente neperisabile, transformate în peste 1,4 milioane de porții de mâncare pentru cei aflați în dificultate. Este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată în cele douăsprezece ediții ale acestei campanii.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, Colecta Națională de Alimente, organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale, a adus împreună români din toate colțurile țării care, timp de trei zile, au ales să transforme un gest simplu – acela de a dona alimente – într-un act de grijă și solidaritate. Prin cele 398 de organizații partenere ale Rețelei Băncilor pentru Alimente, alimentele donate au ajuns pe masa a 121.890 de oameni aflați în dificultate din toată țara.
Timp de trei zile, românii au răspuns apelului la solidaritate, donând alimente neperisabile care au devenit un sprijin real pentru zeci de mii de persoane aflate în nevoie. Cu sprijinul generozității donatorilor, al efortului voluntarilor și al implicării partenerilor, campania a reușit să adune peste 704 tone de alimente neperisabile, echivalentul a peste 1,4 milioane de porții de hrană, care vor deveni o masă demnă de Paște pentru 121.890 de persoane vulnerabile, prin intermediul a 398 de organizații caritabile partenere.
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Această cantitate impresionantă donată echivalează cu aproximativ 2.347 de frigidere de familie încărcate cu hrană – o imagine concretă a generozității oamenilor care au ales să dăruiască din puținul lor pentru cei care au mai mare nevoie.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, campania organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente a reunit mii de voluntari, parteneri, organizații și donatori din întreaga țară, demonstrând că puterea binelui devine realitate atunci când este împărtășită.
Impactul impresionant al acestei ediții a campaniei reflectă o creștere pe toate planurile:
– 704,1 tone de alimente colectate – cu 77,13 tone mai mult decât la ediția precedentă. Printre produsele donate: ulei, făină, conserve, orez, paste, zahăr, dulciuri, cereale și alimente pentru copii.
– 1.408.209 porții de hrană – cu 154.268 mai multe decât la ediția precedentă. Fiecare pungă portocalie a devenit un simbol al grijii față de ceilalți.
– 398 de organizații partenere – cu 46 mai multe față de ediția anterioară: ONG-uri care oferă sprijin social, educațional și emoțional celor aflați în dificultate și prin care hrana donată a ajuns la cei în nevoie.
– 121.890 de oameni sprijiniți – cu 21.097 mai mulți decât la ediția precedentă: vârstnici singuri sau din cămine, mame fără sprijin, copii din centre rezidențiale, de zi sau de recuperare, persoane fără adăpost, familii cu venituri reduse și mulți alți oameni aflați în nevoie.
– 10.519 voluntari implicați – cu 1.722 mai mulți decât la colecta anterioară: tineri, angajați din companii, elevi, studenți și pensionari care au transformat timpul și energia lor într-o punte către cei vulnerabili.
– 1.017 magazine participante – cu 32 mai multe față de ediția precedentă, din rețelele Lidl România, PENNY | REWE România, Auchan România și Kaufland România.
„Fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate”
Deși colecta în magazine s-a încheiat pe 6 aprilie, munca din spatele gestului a continuat intens în depozitele Băncilor și în cadrul organizațiilor partenere. Întreaga Rețea a Băncilor pentru Alimente, organizațiile partenere și mii de voluntari au lucrat contracronometru pentru a prelua, transporta, sorta și distribui alimentele donate, astfel încât acestea să ajungă înaintea sărbătorilor în cămările centrelor sociale și ale gospodăriilor celor sprijiniți.
„Colecta Națională de Alimente este despre comunitate, despre solidaritate, despre a face loc celuilalt la masa ta. Faptul că, ediție cu ediție, tot mai mulți oameni aleg să transforme un simplu drum la cumpărături într-un gest de grijă pentru cei în nevoie spune multe despre puterea binelui care ne unește. Împreună, în acest lanț viu al solidarității, nu doar oferim alimente – hrănim speranța. Dincolo de orice cifră, fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate. Le mulțumim tuturor celor care au ales să fie parte din acest gest”, a spus Gabriel Sescu, președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.